Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 646/2008. Curtea de Apel Bucuresti

DOSAR NR-

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A VI A COMERCIALĂ

DECIZIA COMERCIALĂ NR.646

Ședința Publică de la 2.06.2008

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Alina Sekely Popa

JUDECĂTOR 2: Georgeta Țilimpea

JUDECĂTOR 3: Cristina

GREFIER - -

.

Pe rol fiind, soluționarea cererii de recurs, formulată de recurenta - IDEAL IMPORT EXPORT SRL prin lichidator și Asociații, împotriva sentinței comerciale nr.1099 din 10.03.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII a Comercială, în dosarul nr-.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, nu au răspuns părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Curtea față de împrejurarea că recurenta a solicitat judecarea cauzei și în lipsă potrivit art.242 alin.2 proc.civ. constatând cauza în stare de judecată, o reține spre soluționare.

CURTEA:

Asupra recursului de față, deliberând, constată:

Prin sentința comercială nr. 1099/10.03.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială a fost respinsă ca nefondată cererea formulată de debitoarea IDEAL IMPORT-EXPORT, prin lichidator și Asociații.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a arătat că, prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalul București -Secția a VI-a Comercială sub nr-, debitoarea IDEAL IMPORT-EXPORT, prin lichidator și Asociații (succesoare a ) a solicitat deschiderea procedurii simplificate și numirea în calitate de lichidator a și Asociații. Cererea a fost motivată în sensul că prin încheierea judecătorului delegat la Oficiul Registrului Comerțului B, s-a dispus, în temeiul art. 30 din Legea nr. 359/2004, modificată și completată, dizolvarea debitorului și numirea lichidatorului. Debitorul se află în stare de insolvență, fiind în incapacitate de plată a datoriilor exigibile către creditorul Administrația Finanțelor Publice Sector 4

Din analiza actelor dosarului, instanța a reținut că, prin încheierea judecătorului delegat la Oficiul Registrului Comerțului B, s-a dispus înregistrarea în registrul comerțului a mențiunilor cu privire la dizolvarea și lichidarea debitorului, iar prin încheierea judecătorului delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București nr. 25156/12.05.2006 s-a dispus înregistrarea în registrul comerțului a mențiunilor cu privire la numirea în calitate de lichidator a C.

Au fost analizate dispozițiile art. 3 alin.1 și art. 27 din Legea nr. 85/2006, precum și cele ale art. 2701și art. 2702din Legea nr. 31/1990.

S-a menționat că, în dovedirea stării de insolvență, debitorul, prin lichidator a depus la dosar adresa nr. -/19.01.2007 a Administrația Finanțelor Publice Sector 4 B din care rezultă că debitorul figurează cu obligații de plat acela bugetul de stat în sumă de 571 lei.

Instanța a reținut că debitorul, prin lichidator, nu a anexat și formularul de bilanț contabil listat din baza de date a Administrației Finanțelor Publice Sector 4 B, nici evidența sintetică pe plătitor, din care să rezulte realitatea datelor înscrise în adresă, și nici nu a arătat dacă a verificat declarația de creanță, pentru a constata dacă nu cumva s-a împlinit termenul de prescripție înăuntrul căruia creditorul putea solicita înscrierea la masa credală.

S-a apreciat că debitorul nu a administrat nici un fel de dovezi (bilanțuri, fișa sintetică sau alte înscrisuri) din care să rezulte starea de insuficiență a fondurilor bănești, precum și că, deși legea insolvenței nu prevede o valoare prag cu privire la cererea debitorului, suma de 571 lei solicitată este derizorie în raport cu cheltuielile administrative care s-ar face pentru recuperarea ei.

S-a mai considerat că procedura falimentului este, potrivit art. 3 alin. 1 pct. 23 și 3 din Legea nr. 85/2006, o procedură concursuală colectivă, or în situația în care lichidatorul afirmă că doar un singur creditor deține o creanță împotriva debitorului, recuperarea acesteia se poate face și în condițiile Legii nr. 31/1990, republicată și modificată.

Împotriva sentinței comerciale nr. 1099/10.03.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială a declarat recurs în termen legal debitoarea, prin lichidator.

Aceasta a susținut că Administrația Finanțelor Publice Sector 4 Bac omunicat, prin adresa nr. -/19.01.2007, că are o creanță împotriva debitoarei în sumă de 571 lei, conform fișei sintetice din data de 04.02.2008 și că debitoarea este în stare de incapacitate vădită de plată a datoriilor exigibile către creditoare, neexistând nici un fel de sume de bani disponibile și nici bunuri.

Analizând recursul prin prisma motivului de recurs expus și care vizează dispozițiile art. 3041.pr.civ. se constată că nu este fondat.

Astfel, în mod întemeiat a hotărât prima instanță că adresa nr. -/19.01.2007 emisă de Administrația Finanțelor Publice Sector 4 B, prin care se comunică obligația de plată la bugetul general consolidat, nu face dovada creanței acestei creditoare, nefiind titlu de creanță.

Creanțele bugetare reprezintă creanțele constând în impozite, taxe, contribuții, amenzi și alte venituri bugetare, precum și accesoriile acestora (art. 3 pct. 11 din Legea nr. 85/2006).

Art. 110 alin. 3 din nr.OG 92/2003 ( Codul d e procedură fiscală) dispune că "titlul de creanță este actul prin care se stabilește și se individualizează creanța fiscală, întocmit de organele competente sau de persoanele îndreptățite, potrivit legii".

Conform art. 85 alin.1 din același act normativ, "impozitele, taxele, contribuțiile și alte sume datorate bugetului general consolidat se stabilesc astfel: a) prin declarație fiscală, în condițiile art. 82 alin.2 și art. 86 alin.4; b) prin decizie emisă de organul fiscal, în celelalte cazuri".

Totodată, art. 141 alin.2 din nr.OG 92/2003 dispune că "titlul de creanță devine titlu executoriu la data la care creanța fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege".

Din interpretarea acestor dispoziții legale rezultă că înscrisul care face dovada existenței unei creanțe certe, lichide și exigibile datorate bugetului general consolidat este titlul de creanță, astfel cum este definit de dispozițiile art. 110 alin. 3 coroborate cu cele ale art. 85 alin. 1 din nr.OG 92/2003.

În speță, adresa depusă de Administrația Finanțelor Publice Sector 4 B nu reprezintă un titlu de creanță în sensul prevederilor legale menționate. Deci ea nu are forță probantă în ceea ce privește dovedirea existenței unei creanțe certe, lichide și exigibile, condiție necesară pentru deschiderea procedurii insolvenței, la cererea debitorului, în temeiul art. 32 alin. 1 și art. 27 din Legea nr. 85/2006.

Deoarece singura creanță invocată este cea menționată în adresa Administrației Finanțelor Publice Sector 4 B, cu privire la care nu s-a făcut dovada titlului de creanță, rezultă că în mod întemeiat a hotărât judecătorul sindic că nu sunt îndeplinite condițiile Legii nr. 85/2006 pentru a se dispune deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei IDEAL IMPORT-EXPORT.

Față de aceste considerente, în baza art. 312 alin.1 pr.civ., va fi respins recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta - IDEAL IMPORT EXPORT SRL prin lichidator și Asociații împotriva sentinței comerciale nr.1099 din 10.03.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII a Comercială, în dosarul nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din data de 02.06.2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

-

GREFIER,

Red. / 2 ex. / 01.07.2008

Președinte:Alina Sekely Popa
Judecători:Alina Sekely Popa, Georgeta Țilimpea, Cristina

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 646/2008. Curtea de Apel Bucuresti