Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 671/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
Dosar nr-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ NR. 671
Ședința publică de la 30.04.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Aurică Avram
JUDECĂTOR 2: Cosmin Mihăianu
JUDECĂTOR 3: Iulia Prelipcean I -
GREFIER - - -
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurentul Cabinetul individual de insolvență, în calitate de lichidator al, împotriva sentinței comerciale nr. 251/19.01.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care Curtea din oficiu dispune rectificarea citativului, în sensul că Administrația Finanțelor Publice Sector 1 nu are calitatea de parte în recurs.
Reprezentantul recurentului depune la dosar chitanța nr. - din data de 30.04.2009, prin care face dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 lei și timbru judiciar de 0,15 lei.
Întrucât nu sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentantul recurentului solicită admiterea recursului și modificarea în tot a sentinței atacate, în sensul admiterii cererii. Depune la dosar concluzii scrise.
CURTEA
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința comercială nr. 251/19.01.2009, Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială a respins cererea prin care Cabinetul individual de insolvență, în calitate de lichidator al societății, aflată în lichidare, a solicitat deschiderea procedurii simplificate reglementate de Legea nr. 85/2006 asupra debitoarei.
Pentru a pronunța această sentință, judecătorul-sindic a reținut că prin încheierea nr. 54889/16.07.2008, judecătorul delegat la. a dispus înscrierea în registrul comerțului a mențiunii privind numirea, în calitate de lichidator al, a practicianului în insolvență.
Prima instanță a citat dispozițiile art. 3 alin. 1 pct. 1 și art. 27 din Legea nr. 85/2006, precum și pe cele ale art. 2701și 2702din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările ulterioare și a constatat că, deși lichidatorul debitoarei a depus la dosar adresa nr. -/20.08.2008, prin care Administrația Finanțelor Publice Sector 1 comunicat că societatea figurează cu debite la bugetul de stat, în cuantum de 4.502 lei, dar și adresa nr. -/15.09.2008, prin care Sector 1 reclamat o creanță de 496,95 lei, nu au fost anexate titlurile executorii ale celor pretinse creditoare, nici formularul de bilanț contabil listat din baza de date a organului fiscal, nici fișa sintetică de evidență pe plătitor.
De asemenea, prima instanță a apreciat că societatea debitoare, prin lichidatorul desemnat de judecătorul delegat la. nu a făcut dovada că este în stare de insolvență, așa încât a respins cererea, ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe, Cabinetul individual de insolvență, în calitate de lichidator al, a declarat recurs, solicitand casarea sa și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, în vederea deschiderii procedurii simplificate.
În motivare, recurentul a arătat că sentința atacată este nelegală, fiind pronunțată cu aplicarea greșită a legii; a fost invocat, astfel, motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9.proc.civ.
În dezvoltarea motivului de recurs, recurentul a arătat că cererea sa a fost întemeiată în drept nu doar pe prevederile art. 26 din Legea nr. 85/2006, ci și pe cele ale art. 2701din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările ulterioare, dar și faptul că starea de insolvență a debitoarei a fost stabilită fără echivoc, aceasta având datorii atât față de Administrația Finanțelor Publice Sector 1, cât și față de Sector 1, în cuantum total de 4.998,95 lei, după cum rezultă din fișa sintetică de plătitor emisă la data de 18.08.2008 și din titlul executoriu emis de Sector 1.
Recursul este fondat.
Probele relevă faptul că a fost dizovată, în temeiul art. 237 din Legea nr. 31/1990, societatea intrând în lichidare; ulterior, Dl. a fost desemnat în calitate de lichidator, prin încheierea nr. 54889/16.07.2008 pronunțată de judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București.
Diferența specifică între procedura de lichidare prevazută de Legea nr. 31/1990 și cea reglementată de Legea nr. 85/2006 constă în aceea că, dacă sub auspiciile legii insolvenței, debitorul societate comercială se află în stare de insolvență, așa cum aceasta este definită de art. 3 pct. 1 din Legea nr. 85/2006, lichidarea reglementată de Legea societăților comerciale are ca premisă dizolvarea unei societăți pentru situațiile reglementate de art. 227-237 din Legea nr. 31/1990, republicată, fără a fi necesar a fi îndeplinită condiția stării de insolvență a debitorului.
Prin urmare, doar o societate aflată în insolvență poate fi integrată domeniului de aplicare al Legii nr. 85/2006, iar o asemenea concluzie nu reprezintă un act lăsat la aprecierea de oportunitate a instanței, ci presupune aplicarea unei dispoziții legale exprese. Astfel, art. 2701din Legea nr. 31/1990 prevede că, n cazul în care societatea aflată în lichidare este în stare de insolvență, lichidatorul este obligat să ceară deschiderea procedurii insolvenței, iar judecătorul-sindic va dispune în aceste condiții efectuarea procedurii în forma simplificată, așa cum aceasta este definită în art. 3 pct. 25 din Legea nr. 85/2006.
De aceea, Curtea apreciază că art. 1 alin. 2 lit. e) din Legea nr.85/2006 presupune intrarea societății în procedura reglementată de această lege în formă simplificată doar dacă, după dizolvare, se constată că societatea se află în stare de insolvență.
Or, în speță, debitoarea însăși, prin reprezentantul său desemnat, și-a recunoscut starea de insolvență - nefiind administrate dovezi care să răstoarne prezumția de insolvență determinată de neplata, timp de 30 de zile de la scadență, a creanțelor exigibile.
De asemenea, au fost probate și creanțele existente asupra debitoarei - context în care se impune subliniat faptul că în cazul cererii debitorului, Legea nr. 85/2006 nu pretinde un prag minim al creanțelor afirmate -, așa încât Curtea apreciază că în mod nelegal prima instanță a respins cererea debitoarei, motiv pentru care, în temeiul art. 312 alin. 1, 2 și 3, rap. la art. 304 pct. 9.proc.civ. cu aplicarea art. 2701din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările ulterioare, art. 1 alin. 2 lit. e), art. 3 pct. 25 din Legea nr. 85/2006, va admite recursul, va modifica în tot sentința atacată, în sensul că va admite cererea și va dispune deschiderea procedurii simplificate a falimentului debitoarei, dosarul urmând a fi trimis primei instanțe, în vederea luării primelor măsuri dintre cele reglementate legal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurentul CABINETUL INDIVIDUAL DE INSOLVENȚĂ, în calitate de lichidator al, împotriva sentinței comerciale nr. 251/19.01.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr- și în consecință:
Modifică în tot sentința comercială nr. 251/19.01.2009 pronunțată de către Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr-, în sensul că:
Admite cererea.
Dispune deschiderea procedurii simplificate a falimentului debitoarei
Trimite dosarul primei instanțe, în vederea luării primelor măsuri.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 30.04.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - I -
GREFIER,
- -
Red. Jud. /2 ex./20.05.2009
Judecător-sindic -
Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială
Președinte:Aurică AvramJudecători:Aurică Avram, Cosmin Mihăianu, Iulia Prelipcean