Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 71/2008. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr- (Număr în format vechi 547/F/1/2005)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA COMERCIALĂ

DECIZIA NR. 71

ȘEDINȚA PUBLICĂ DE - 2008

PREȘEDINTE: Tudora Drăcea

JUDECĂTOR 2: Ecaterina Moleanu

JUDECĂTOR 3: Maria Necșulescu

GREFIER - -

Pe rol, judecarea recursului declarat de debitoarea SC SA B J/- CF -, cu sediul în B,-, Județul O, împotriva sentinței nr.422 din 24 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Olt - Secția Comercială și de contencios Administrativ, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul administrator judiciar INSOLVENȚA 2007 C cu sediul în C, B,.3..1,.3, Județul D și intimatul creditor cu domiciliul în C, str.- Islaz,.3..1,.4, Județul D, având ca obiect procedura insolvenței deschidere procedură insolvență.

La apelul nominal făcut în ședința publică, la prima strigare nu au răspuns părțile, iar la a doua strigare, a răspuns recurenta prin avocat, care a depus taxa judiciară de timbru, timbru judiciar și un set de acte.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul pe fond:

Avocat, având cuvântul pentru recurentă, a solicitat admiterea recursului, întrucât titlul este prescris, nemaiputându-se cere executarea.

CURTEA

Asupra recursului de față constată următoarele:

Prin sentința nr.422/24.09.2007, pronunțată de Tribunalul O l t, Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în dosarul nr-, s-a respins contestația formulată de debitoarea SC SA B, s-a admis cererea formulată de creditorul și s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei SC SA B, fiind numit administrator judiciar INSOLVENȚA 2007 C, cu o retribuție lunară de 600 lei.

Pentru a se pronunța astfel, judecătorul sindic a reținut că debitoarea nu a făcut dovada că nu ar fi în încetare de plăți, iar actele depuse de creditoare cu privire la plățile efectuate înainte și anterior promovării cererii creditorului nu au demonstrat că debitoarea nu se află în insolvență, întrucât valoarea plăților efectuate este foarte mică, iar creditorul a încercat să-și recupereze creanța de mai mult timp, apelând la executorul judecătoresc.

Împotriva sentinței a declarat recurs debitoarea SC SA B, care a susținut că în mod greșit s-a reținut că debitoarea se află în stare de insolvență sau insolvență iminentă, întrucât dispune de fonduri suficiente pentru plata datoriilor exigibile.

Cu privire la intervenirea perimării și prescripției dreptului de a cere executarea silită a titlului executoriu, s-a arătat că între timp Judecătoria Balșs -a pronunțat prin sentința civilă nr.2141/03.09.2007 și a constatat intervenită perimarea și prescrierea dreptului de executare silită, instanța de executare având atașat dosarul de executare silită nr.42/E/2002, față de Curtea de Apel care a pronunțat decizia nr.541/06.06.2006,fără a observa acest dosar.

Recurenta a mai susținut că numai instanța de executare se pronunță asupra perimării, respectiv Judecătoria Balș, că intervenit perimarea,iar dreptul de a executa titlu este prescris în condițiile art. 405 și următoarele pr.civ. trecând mai mult de 3 ani de la rămânerea definitivă a sentinței nr.33/2002, prin Decizia nr.1475/2002 a Curții de APEL CRAIOVA.

Recurenta a depus înscrisuri în susținerea recursului, respectiv facturi și chitanțe de plată a acestora, iar administratorul judiciar a depus concluzii scrise prin care a solicitat respingerea recursului, întrucât excepția prescripției a fost tranșată prin decizia din recurs, iar debitoarea se află în insolvență, intimatul nefiind singurul creditor, în speță întocmindu-se tabelul preliminar din care rezultă un pasiv de 3.557.777 lei.

Recurenta nu a indicat temeiul de drept al cererii de recurs, iar Curtea, în baza art.306 alin.3 pr.civ. încadrează criticile formulate în motivele de recurs prevăzut de art.304 pct.9 pr.civ și art.3041pr.civ.

Recursul este nefondat.

Sentința ce face obiectul prezentului recurs, respectiv sentința nr. 422 din 24 septembrie 2007, a fost pronunțată în rejudecare, ca urmare a admiterii primului recurs declarat de creditor, prin decizia nr.541 din 06 iunie 2007.

În primul ciclu procesual s-a ridicat excepția prescrierii dreptului de a cere executarea silită (procedura insolvenței fiind o executare silită concursuală), iar instanța de recurs a soluționat irevocabil această excepție, considerentele pentru care a apreciat că dreptul de a cere executarea silită nu este prescris, fiind redate în cuprinsul deciziei nr. 541/06 iunie 2007.

De menționat, că instanța de recurs a consultat dosarul de executare nr.42/F/2002, lucru ce rezultă din cuprinsul deciziei.

Judecătorul sindic în mod corect a soluționat cererea și contestația pe fond, respectând dispozițiile art.315 alin.1 pr.civ, problema de drept, referitoare la prescripție, ca urmare a perimării executării, fiind dezlegată de către instanța de recurs.

Așadar, criticile referitoare la prescripție, la perimarea executării, exced prezentului cadru procesual, judecătorul sindic, prin sentința nr.422/24 septembrie 2007, nepronunțându-se asupra acestor probleme de drept care erau deja dezlegate în speță.

Cât privește pronunțarea sentinței nr.2141/03.09.2007 a Judecătoriei Balș, prin care s-a admis contestația la executare, s-a desființat executarea și anulate actele emise în dosarul nr.42/F/2002, este de observat că instanța a cunoscut modul cum s-a soluționat aceeași problemă de drept în procedura insolvenței, însă a considerat că decizia nu constituie titlu executoriu.

De altfel, hotărârea respectivă nu este irevocabilă, iar pe de altă parte, executarea silită de drept comun se suspendă odată cu deschiderea procedurii insolvenței și în situația în care s-au pronunțat hotărâri contradictorii problema nu se rezolvă în acest cadru procesual.

Nici critica referitoare la starea de insolvență nu este fondată.

Din înscrisurile depuse la fond și recurs, rezultă că recurenta debitoare a făcut plăți, însă cuantumul acestora este modic raportat la pasivul față de intimatul creditor.

Insolvența este definită de lege ca fiind acea stare a patrimoniului, care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor și este prezumată când debitoarea nu achită datoria în 30 de zile de la scadență.

Or, această stare rezultă din imposibilitatea plății datoriei către intimatul creditor, drepturile acestuia decurgând dintr-o hotărâre judecătorească, iar plata nu s-a efectuat în termen.

Recurenta debitoare nu a dispus de disponibil pentru a plăti această datorie precum și datoriile bugetare cuprinse în tabelul preliminar, așa încât în mod corect s- prezumat starea de insolvență, plățile efectuate nerăsturnând prezumția. Din actele depuse în recurs rezultă că marea majoritate a acestora sunt efectuate după deschiderea procedurii ( septembrie-decembrie 2007) pentru care operează interdicția prevăzută de art.46 din Legea 85/2006, așa încât aceste plăți nu prezintă relevanță.

Prin urmare, motivele invocate sunt nefondate, urmând ca în temeiul art.312 alin.1 pr.civ, să se respingă recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de debitoarea SC SA B J/- CF -, împotriva sentinței nr.422 din 24 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Olt - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul administrator judiciar INSOLVENȚA 2007 C și intimatul creditor.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 30 Ianuarie 2008.

PREȘEDINTE,

- -

JUDECĂTOR,

- -

JUDECĂTOR,

- -

GREFIER,

- -

Red.TD/4 ex-

Jud fond

Tehnored.MP/

31 Ianuarie 2008

Președinte:Tudora Drăcea
Judecători:Tudora Drăcea, Ecaterina Moleanu, Maria Necșulescu

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 71/2008. Curtea de Apel Craiova