Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 775/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A VI A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ NR.775
Ședința Publică de la 23.06.2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Alina Sekely Popa
JUDECĂTOR 2: Cristina Scheaua
JUDECĂTOR 3: Aurică
GREFIER -
.
Pe rol, fiind soluționarea cererii de recurs, formulată de recurenta - SRL, împotriva sentinței comerciale nr. 1218 din 14.03.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - SRL.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns recurenta, reprezentată de avocat dna., lipsă fiind intimata. Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează Curții că la dosar au fost depuse, prin Serviciul Registratură: precizări la motivele de recurs, formulate de recurentă, prin care învederează Curții că intimata a achitat parte din debit; întâmpinare, acte anexe și cerere de amânare a cauzei în vederea angajării unui apărător, formulate de intimată.
Curtea comunică recurentei copii ale întâmpinării și actelor anexe depuse de intimată și pune în discuție cererea de amânare a cauzei în vederea angajării unui apărător, formulată de intimată.
Recurenta depune la dosar chitanță privind achitarea taxei judiciare de timbru în sumă de 20 lei și timbru judiciar 0,15 lei stabilite prin rezoluția de primire a recursului. Solicită respingerea cererii de amânare a cauzei, formulată de intimată, apreciind că de la data primirii citației, în urmă cu o lună de zile, intimata a avut timpul necesar angajării unui apărător.
Curtea, având în vedere data primirii citației de către intimată respectiv, 21.05.2008 constată că partea a avut timp suficient pentru angajarea unui apărător în cauză, motiv pentru care respinge cererea de amânare a cauzei, formulată de intimată.
Recurenta solicită încuviințarea probei cu înscrisurile atașate la dosar. În ceea ce privește debitul, recurenta precizează că a fost achitat parțial, existând un rest de plată de cca. 20.000 RON.
Curtea în temeiul art. 305 proc.civ. încuviințează pentru recurentă proba cu înscrisuri deja atașate la dosar.
Recurenta arată că nu are alte cereri de formulat și înscrisuri de administrat.
Curtea constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat și înscrisuri de administrat, declară terminate dezbaterile și acordă cuvântul în recurs.
Recurenta, prin apărător, au solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței recurate, în sensul admiterii cererii de deschidere a procedurii insolvenței împotriva debitoarei - SRL; nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
Prin cererea introductivă formulată în data de 18.12.2007 la ribunalul București - Secția a VII-a Comercială, creditorul a solicitat deschiderea procedurii insolvenței reglementată prin Legea nr.85/2006, împotriva debitorului, invocând față de aceasta o creanță în valoare totală de 258.171,57 lei.
La 09.01.2008 debitorul a formulat contestație împotriva cererii introductive a creditorului, astfel cum a fost precizată la data de 01.02.2008, solicitând respingerea acesteia ca neîntemeiată.
Prin sentința comercială nr.1218 pronunțată la data de 14.03.2008 în dosarul nr- Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, prin judecătorul sindic, a admis excepția tardivității contestației, respingând contestația debitorului ca fiind tardiv formulată și respins cererea introductivă formulată de creditor, ca neîntemeiată, precum și cererea de cheltuieli de judecată, de asemenea, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință comercială, tribunalul a reținut, în esență, în primul rând că, potrivit art.33 alin.2 din Legea nr.85/2006, debitorul poate formula contestație în termen de 10 zile de la primirea copiei de pe cererea introductivă a creditorului, ceea ce în speță a intervenit la 27.12.2007, iar contestația a fost formulată la 09.01.2008, după împlinirea termenului legal de 10 zile, cu mențiunea că zilele de 07 și 08.01.2008 au fost zile lucrătoare.
În ceea ce privește cererea introductivă a creditorului referitor la facturile -, - și - din 2007, trebuie avut în vedere că acestea au fost achitate cu OP 01/15.01.2008 de către debitor, contravaloarea lor neputând constitui o creanță împotriva acestuia din urmă.
Susținerile creditorului despre existența insolvenței vădite a debitorului nu pot fi reținute deoarece acesta din urmă efectuează plăți în mod constant și continuu către furnizori.
Între părți există neînțelegeri contractuale privind întârzieri în livrarea mărfurilor de către creditor și lipsuri calitative ale produselor livrate, ambele părți pretinzând penalități de întârziere contractuale. În condițiile în care părțile își contestă reciproc îndeplinirea obligaților contractuale, nu este îndeplinit caracterul cert, lichid și exigibil al creanței, fiind necesară clarificarea în instanța de drept comun a relațiilor dintre părți și a stabilirii răspunderii contractuale. Respingerea cererii introductive ca neîntemeiată atrage și respingerea cererii creditorului de obligare a debitorului la cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe comerciale creditorul a formulat recurs, timbrat și în termen legal, solicitând modificarea hotărârii atacate în sensul dispunerii deschiderii procedurii insolvenței împotriva debitorului.
În motivarea recursului s-a arătat, că deși contestația debitorului a fost respinsă, ceea ce atrăgea neluarea ei în seamă la soluționarea cauzei, tribunalul a avut în vedere pentru respingerea cererii introductive apărările formulate de debitor în cuprinsul contestației, în condițiile în care nu rezultau din alte înscrisuri la dosar.
Debitorul a apreciat starea vădită de insolvență ca fiind doar un refuz de plată, întemeiat pe excepția de neexecutare a contractului.
Creanța datorată de debitor datează din ianuarie 2007 și rezultă din înscrisuri care au fost însușite de debitor. În urma plății parțiale efectuate la 16.01.2008 de către debitor, acesta datorează în continuare o creanță în sumă de 256.602,01 lei, având caracter cert, lichid și exigibil, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art.3 pct.1 lit.a și pct.6 din Legea nr.85/2006.
Prin cererea formulată la 22.05.2008 recurenta a învederat că intimata debitoare a mai achitat din creanță suma de 51.138,27 lei, la 16.05.2008, ceea ce înseamnă că recunoaște debitul.
Intimata-debitoare a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat.
În dovedirea susținerilor părților s-au depus la dosar înscrisuri.
Față de acestea, analizând actele și lucrările dosarului cauzei, Curtea constată că recursul este nefondat, având în vedere următoarele considerente:
Desigur că, în principiu, în condițiile în care contestația debitorului a fost soluționată pe calea excepției de tardivitate, nu se mai pune problema luării în considerare a susținerilor de fond formulate în cuprinsul acesteia.
Pe de altă parte, ca și contestația debitorului, cererea introductivă a creditorului constituie o cerere distinctă cu care a fost sesizat judecătorul sindic, astfel că indiferent de respingerea contestație debitorului și asupra acesteia tribunalul trebuie să se pronunțe, analizând în mod separat dacă este temeinică și legală.
În acest din urmă context, pentru deschiderea procedurii insolvenței trebuie probată îndeplinirea în mod cumulativ a condițiilor prevăzute de art.3 pct.1 și pct.6 raportat la pct.12 din Legea nr.85/2006 referitoare la existența unei creanțe certe, lichide și exigibile de mai mult de 30 de zile, respectiv la existența stării de insolvență a debitorului.
În ceea ce privește creanța invocată în cauză, creditorul a pretins că din aceasta fac parte mai întâi sumele de 72.452,40 EURO, debit neachitat și de 44.532,40 EURO, penalități de întârziere până la data cererii introductive în raport cu contractul de vânzare-cumpărare nr.3208/02.11.2006 încheiat de părți. Prin contractul respectiv s-a convenit livrarea unor bunuri de către creditor și plata acestora de către debitor. Or, la dosarul cauzei creditorul nu a administrat nici o dovadă în sensul că ar fi procedat la executarea contractului în ceea ce privește obligarea sa de livrare a bunurilor, în condițiile în care clauzele contractului părților fac referire expresă la modalitatea, termenele și înscrisurile pe care trebuie să le implice îndeplinirea obligației respective. În condițiile în care creditorul nu a probat practic livrarea bunurilor în raport cu contractul încheiat, acesta nu justifică practic nicio creanță certă, lichidă și exigibilă de mai mult de 30 de zile. Debitorul a recunoscut efectuarea unor livrări parțiale de către creditor dar și acestea cu întârziere și în mod defectuos, bunurile primite având lipsuri calitative, invocând practic excepția de neexecutare corespunzătoare a contractului de către creditor, în sensul că din moment ce acesta nu și-a îndeplinit propria obligație debitorul nu are de îndeplinit propria obligație de plată a prețului, nedatorând plata unei creanțe. În acest context trebuie avut în vedere că indiferent de invocarea excepției de neexecutare a contractului, chiar creditorul nu și-a probat cererea introductivă sub aspectul existenței unui debit rezultat din contractul nr.3208/02.11.2006, iar în lipsa dovedirii unui debit nu se justifică nici calcularea penalităților de întârziere.
Creditorul a mai pretins că ar face parte din creanța pretinsă, în cadrul altor raporturi comerciale cu debitorul, și contravaloarea facturilor -, - și - din 2007 și penalitățile de întârziere aferente. Or, potrivit OP nr.01/15.01.2008 debitorul a achitat contravaloarea facturilor mai înainte de soluționarea în primă instanță a cererii introductive, iar în cazul facturilor respective între părți nu a existat și o convenție privind plata unor penalități de întârziere, în lipsa căreia simpla menționare a obligației de plată a penalităților pe facturi nu poate fi luată în considerare.
A mai susținut creditorul că în cuprinsul creanței ar mai intra și penalitățile de întârziere pentru debitul rezultat în raport cu contractul nr.3208/02.11.2006 de la data cererii introductive până la achitarea debitului. Or, cum s-a arătat, în lipsa dovezii debitului principal nu se justifică nici calcularea unor penalități de întârziere, mai ales după deschiderea procedurii, în condițiile în care în urma novației intervenită sub nr.3379/19.10.2006 debitorul în speță nu a mai încheiat un contract de garanție a plății prețului cum încheiase debitorul inițial. Pretinsa plată făcută de o terță persoană în numele debitorului nu echivalează cu o recunoaștere a debitului datorat de către acesta din urmă.
În sensul celor arătate trebuie avute în vedere și considerentele reținute de prima instanță cu privire la faptul că ambele părți pretind penalitățile de întârziere, iar de către debitor s-a invocat excepția de neexecutare a contractului de către creditor, cu mențiunea că analiza acestor aspecte este, desigur, specifică dar nu exclusivă unei judecăți de drept comun.
Pe de altă parte, nu numai condițiia prevăzută de art.3 pct.6 raportat la pct.12 ci și aceea prevăzută de art.3 pct.1 lit.a din Legea nr.85/2006 nu a fost dovedită în mod concludent în cauză în sensul că nu s-a dovedit, implicit, nici lipsa unor disponibilități bănești ale debitorului pentru plata debitelor exigibile (debitul pretins de creditor nefiind dovedit, iar în privința creanțelor deținute de terțe persoane, debitorul făcând dovada efectuării plăților în mod continuu.
Prin urmare, cererea creditorului se dovedește într-adevăr netemeinică și nelegală, după cum a reținut și prima instanță prin hotărârea recurată.
Având în vedere considerentele arătate, Curtea, în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă, va respinge recursul în cauză, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta L, împotriva sentinței comerciale nr.1218 din 14.03.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 23.06.2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red.Jud. - 2.07.2008
Tehnored. - 8.07.2008
Nr.ex.: 2
Fond: Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială
Președinte:
Președinte:Alina Sekely PopaJudecători:Alina Sekely Popa, Cristina Scheaua, Aurică
