Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 827/2009. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR- DECIZIA NR.827/R-COM

Ședința publică din 02 septembrie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Corina Georgeta Nuță JUDECĂTOR 2: Gabriela Chiorniță

- - - președinte secție

- - - JUDECĂTOR 3: Ingrid

- - grefier

S-a luat în examinare, pentru soluționare recursul, declarat de creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ a FINANȚELOR PUBLICE a județului V cu sediul în Rm.V, str.G-ral nr.17, județul V, împotriva sentinței nr.601 din 27 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea Secția comercială și contencios administrativ fiscal, în dosarul nr-, intimați fiind contestatorul domiciliat în, sat -, județul V, creditoarea SC SRL cu sediul în Rm.V, Calea lui nr.88, -.D,.3, județul V și lichidatorul domiciliat în Rm.V,-, -0,.E,.7, județul

La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.

Procedura este legal îndeplinită.

Recursul este scutit de taxa judiciară de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care instanța analizând înscrisurile de la dosar, constată recursul în stare de judecată și se retrage pentru deliberare.

CURTEA

Constată că, prin cererea înregistrată la 20 mai 2008, a formulat contestație împotriva creanței solicitate de V de a fi înscrisă în preliminar și definitiv al debitoarei SC SRL, motivat de faptul că nu există temei al unor asemenea pretenții și nu s-a făcut dovada că o astfel de creanță nu este prescrisă. A mai arătat contestatorul că până la momentul la care s-a prezentat la instanță nu a primit nici de la creditoare, nici de la lichidator, un act cu privire la stabilirea și proveniența debitului.

Prin sentința nr.601/2009, Tribunalul Vâlceaa admis contestația și a constatat ca fiind prescrisă creanța creditoarei V reținând, în esență, că declarația privind impozitul pe profit a fost depusă la 14 aprilie 2001, așa încât, termenul de 5 ani prevăzut de art.131 din OG nr.92/2003 a început să curgă la 01.01.2002 și s-a împlinit la 01.01.2007, fără ca în acest răstimp să se facă dovada efectuării vreunui act de executare silită.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs creditoarea V pentru motive încadrabile în dispozițiile art.304 pct.9 Cod pr.civilă, în dezvoltarea cărora a susținut următoarele:

- în cauză nu s-a formulat contestație în termenul legal și nici împotriva raportului final, termenul limită fiind 10 februarie 2008;

- titlul de creanță devine titlu executoriu la data când creanța fiscală devine scadentă, iar un astfel de titlu se execută de organul de executare și nu operează perimarea. Potrivit art.131 din Codul d e procedură fiscală, termenul de prescripție se întrerupe prin acte de executare silită, acte ce au fost făcute și rezultă din titlurile executorii aflate la dosar.

Examinând criticile formulate se constată că ele sunt fondate pentru cele ce se vor arăta mai jos.

Prima critică formulată de creditoare privește tardivitatea contestației cu care a fost învestită instanța și susținerea recurentei sub acest aspect este întemeiată.

Astfel, potrivit art.73 din Legea nr.85/2006, debitorul, creditorii și orice altă parte interesată pot formula contestații cu privire la creanțele și drepturile de preferință înscrise în tabelul preliminar, contestații ce trebuie depuse cu cel puțin 10 zile înainte de data stabilită prin sentința de deschidere pentru definitivarea tabelului de creanță.

În cauză, prin sentința nr.1013/12 noiembrie 2007, judecătorul sindic al Tribunalului Vâlceaa deschis procedura simplificată de insolvență față de debitoare și a fixat termen pentru întocmirea tabelului preliminar, la 14.01.2008 și pentru soluționarea contestațiilor și întocmirea tabelului definitiv, la 10.02.2008.

Tabelul preliminar s-a depus de către practicianul în lichidare la 21.01.2008 (35-38), deci cu o întârziere de o săptămână față de termenul fixat prin sentința de deschidere.

Potrivit art.72 alin.3 din Legea nr.85/2006, tabelul preliminar de creanță se comunică debitorului și se afișează la ușa instanței, întocmindu-se în acest sens un proces verbal.

Textul stabilește, așadar, obligația de încunoștințare a debitorului cu privire la creanțele înscrise în tabel, iar pentru toate celelalte persoane, la care face trimitere alin.1 din art.73, aducerea la cunoștință se face prin afișarea tabelului la ușa instanței. O altă obligație de comunicare nu există decât în privința creditorilor ale căror creanțe nu au fost înscrise sau au fost numai parțial înscrise.

Contestatorul nu se încadrează în această ultimă categorie și el este o persoană diferită de cea a debitoarei în insolvență, așa încât, nu exista obligația de a-i fi comunicat tabelul preliminar de creanțe, fiind suficientă afișarea acestuia.

O astfel de afișare s-a făcut, așa cum rezultă din înscrisul de la fila 40, la 22 ianuarie 2008, și persoanele interesate în formularea contestației puteau declara această cale de atac în condițiile art.73 din lege.

Chiar dacă s-ar aprecia că se impune prelungirea termenului din 10 februarie 2008 cu o săptămână, ca urmare a întârzierii depunerii tabelului preliminar, formularea contestației la 20 mai 2008 rămâne în continuare tardivă.

În concluzie, se apreciază că asociatul și fostul administrator al debitoarei, a formulat contestația în nume propriu, în afara termenului prevăzut de lege, așa încât, ea se impunea a fi respinsă ca tardivă.

Dispozițiile art.129 din Legea insolvenței sunt neincidente în cauză, iar cerințele art.75 din același act normativ nu au fost dovedite în cauză și, de altfel, nici nu s-a pretins că a fost descoperit un fals, dol sau o eroare esențială care au stat la baza admiterii creanței contestate.

Concluzionând că depunerea contestației la tabelul preliminar de creanțe s-a făcut tardiv, se apreciază că recursul este fondat și, în baza art.312 alin.2 Cod pr.civilă, urmează a fi admis, iar sentința modificată în sensul respingerii contestației, reținând și că a devenit inutilă verificarea celei de a doua critici.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ a FINANȚELOR PUBLICE a județului V cu sediul în Rm.V, str.G-ral nr.17, județul V, împotriva sentinței nr.601 din 27 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția comercială și contencios administrativ fiscal, în dosarul nr-, intimați fiind contestatorul domiciliat în, sat -, județul V, creditoarea SC SRL cu sediul în Rm.V, Calea lui nr.88, -.D,.3, județul V și lichidatorul domiciliat în Rm.V,-, -0,.E,.7, județul

Modifică sentința în sensul că respinge contestația ca tardiv formulată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 2 septembrie 2009, la Curtea de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

Grefier,

Red./10.09.2009

EM/7 ex.

Jud.sindic.

Președinte:Corina Georgeta Nuță
Judecători:Corina Georgeta Nuță, Gabriela Chiorniță, Ingrid

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 827/2009. Curtea de Apel Pitesti