Recurs incheiere judecator delegat Registrul Comertului. Decizia 775/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
Decizia comercială nr.775R
Ședința publică de la 19.05.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Veronica Dănăila
JUDECĂTOR 2: Liliana Cîrngașu
JUDECĂTOR 3: Mioara Badea
GREFIER - -
Pe rol soluționarea recursului formulat de recurentul, împotriva încheierii nr.6530/28.01.2009 pronunțată de judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București, în contradictoriu cu intimatele COMPANIA NAȚIONALĂ "POȘTA ROMÂNĂ" și OFICIUL NAȚIONAL AL REGISTRULUI COMERȚULUI prin OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI de pe lângă TRIBUNALUL BUCUREȘTI.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul prin avocat cu împuternicire avocațială nr.-/2009 aflată la fila 67 și intimata Compania Națională "Poșta Română" prin avocat cu împuternicire avocațială nr.-/2009 aflată la fila 68, lipsă fiind intimata prin
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Recurentul, față de susținerile intimatei din întâmpinare, depune la dosar dovada declarării recursului împotriva sentinței civile pronunțată în ordonanța președințială, precum și practică judiciară.
Intimata, prin avocat, învederează faptul că i-au fost comunicate înscrisurile depuse astăzi la dosar de către apărătorul recurentului în cadrul unei alte ședințe într-un alt dosar.
Recurentul, prin avocat, arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Intimata, prin avocat, de asemenea, arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Curtea, acordă cuvântul asupra excepției lipsei calității procesuale active a recurentului și excepția lipsei de interes, invocate de către intimată prin întâmpinare.
Intimata, prin avocat, în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active, apreciază că recursul promovat de către fostul administrator al societății Compania Națională Poșta Română împotriva încheierii judecătorului delegat este formulat de o persoană fără calitate procesuală activă, având în vedere disp. art.132 alin.4 din Legea nr.31/1990, solicitând admiterea excepției lipsei calității procesuale active a recurentului. Cu privire la excepția lipsei de interes a recurentului în promovarea prezentului recurs, învederează faptul că analizând recursul nu se poate identifica nici un motiv personal sau prejudiciu personal pentru care recurentul a promovat prezentul recurs, acesta evocând doar eventuale prejudicii pe care revocarea sa le-ar aduce intimatei. Solicită admiterea excepției lipsei de interes a recurentului în promovarea prezentului recurs.
Recurentul, prin avocat, solicită respingerea excepției lipsei calității procesuale active a recurentului, întrucât consideră că această excepție nu este motivată având în vedere faptul că intimata invocă ca temei juridic disp. art.132 alin.3 din Legea nr.31/1990 referitoare la atacarea prin acțiune în anulare de către administratorii a hotărârilor Or, obiectul prezentului recurs nu îl reprezintă atacarea și verificarea legalității hotărârii ci, atacarea încheierii judecătorului delegat și a tuturor actelor de procedură efectuate cu ocazia înregistrarea mențiunii în temeiul art.60 din Legea nr.31/1990. În ceea ce privește excepția lipsei de interes, învederează faptul că prin recursul formulat s-au invocat motive de nulitate absolută care pot fi ridicate și de către judecător din oficiu, potrivit art.108 pr.civ. mai arată că, recurentul este direct prejudiciat prin încheierea judecătorului delegat și actele de procedură efectuate cu această ocazie, având în vedere că s-a înregistrat revocarea recurentului din funcția de președinte, deși în procesul-verbal care reprezintă voința acționarilor nu există această hotărâre. De asemenea, învederează faptul că s-a înregistrat revocarea recurentului ca administrator, precum și reducerea indemnizației. Solicită respingerea excepției lipsei de interes a recurentului în promovarea recursului.
Curtea, cu privire la excepțiile invocate, având în vedere dispozițiile legale invocate de părți dar și faptul că potrivit legii, respectiv art.60 din Legea nr.31/1991, recursul împotriva încheierii judecătorului delegat poate fi promovat de orice persoană interesată, Curtea arată următoarele: calitatea în care a acționat recurentul în promovarea acestui recurs este acea de administrator al Companiei Naționale Poșta Română. Prin urmare, independent de vătămările pe care le suferă în mod direct ca urmare a revocării din functie sau reducerii indemnizației sale acesta acționează, până la momentul rămânerii irevocabile a acestei hotărâri, în calitate de reprezentant al companiei, iar primele interese apărate sunt alte societății.
Curtea, respinge motivarea formulată de către intimată și întemeiată pe dispozițiile art. 132 din Legea nr. 31/1991 pentru motivul că, acolo legiuitorul prefixează un regim procesual diferit pentru o altă acțiune. În calitatea în care a acționat, recurentul are atât calitate cât și interes, chiar și independent de motivele recursului care vizează, așa cum susține intimata, considerente de nulitate împotriva hotărârii, în consecință respinge cele două excepții ca nefondate.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constatând cauza în stare de judecată acordă cuvântul asupra cererii de recurs.
Recurentul, prin avocat, solicită admiterea recursului pe excepția nulității absolute a încheierii judecătorului delegat și anularea tuturor actelor de procedură și admiterea excepției lipsei calității de reprezentant a acționarului care a formulat cererea de înregistrare mențiuni, iar pe fond casarea cu trimitere spre rejudecare. Solicită să se observe faptul că încheierea judecătorului delegat și toate actele de procedură sunt nule absolut, având în vedere că cererea și toate actele nu emană de la. prin însăși hotărârea se prevede că înregistrarea hotărârilor se face de către și nu de către o altă persoană, acționar sau oricine altcineva. Consideră că, înregistrarea cererii fără a fi emisă de către și în baza unui mandat special al atrage nulitatea absolută. Mai arată că mandatul care este dat avocatului care a înregistrat cererea de mențiuni este semnat tot de către un alt acționar. Consideră că, cererea înregistrată de către o terță persoană și de către un avocat angajat de o terță persoană sunt nule și nu pot produce efecte juridice. Mai arată că, judecătorul delegat trebuia să facă verificarea cererii și a actelor depuse în temeiul art.6 și 8 din Legea nr.26/1990 și art.37 din Legea nr.31/1990. Mai mult decât atât, solicită să se observe că cererea de înregistrare a administratorilor făcută de o altă persoană și nu de către societate și în lipsa unui mandat din partea societății, nu cuprinde acceptarea expresă a mandatului de către administratori, condiție prevăzută imperativ de dispozițiile art.15312din Legea nr.31/1990. Depune la dosar concluzii scrise și arată că solicită obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată conform chitanțelor pe care le depune la dosar.
Intimata, prin avocat, solicită respingerea recursului ca neîntemeiat. Apreciază că, prin raportare la disp. art.22 alin.2 din Legea 26/1990 privitoare la registrul comerțului și care permite oricărei persoane interesate să ceară în termen de 30 de zile o înregistrare în registrul comerțului. Mai arată că prin Ordinul Ministrului Justiției nr.2594/C/2008 au fost aprobate noile norme metodologice de ținere a registrului comerțului, iar la art.18 alin.1 și 2 se prevede că o cerere de înregistrare mențiuni poate fi formulată în numele unei entități juridice nu numai însăși de către societate ci și de către administratorii, asociații sau acționarii acesteia. Mai arată că într-adevăr mandatul avocațial pentru persoana care a reprezentat în acea procedură de înregistrare la registrul comerțului emană de la unul din acționari de la Ministerul. Însă, analizând chiar cererea de mențiuni se poate observa că în realitate cererea de înregistrare mențiuni nr.33113 a fost formulată de către unul dintre noii administratorii, dl.. Astfel, apreciază critica recurentului pe acest aspect că este vădit neîntemeiată. În ceea ce privește faptul că nou numiții administratori nu ar fi acceptat în mod expres mandatul încredințat de către, aceasta nu este o chestiune care ține de înregistrarea în registrul comerțului a modificărilor actelor de constituire a societății. Depune la dosar note scrise.
Curtea, reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului cu care a fost învestită, constată următoarele:
Prin încheierea judecătorului delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București cu nr.6530/28.01.2009, a fost admisă cererea de înregistrare privitoare la persoanele împuternicite în privința Companiei Naționale "Poșta Română" SA, cerere formulată în numele societății de către reprezentant, dispunându-se totodată publicarea în Monitorul Oficial al României a hotărârilor adunării generale extraordinare ale acționarilor cu nr.1, 2 și 3 din 23.01.2009.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, fost președinte al consiliului de administrație al Companiei Naționale "Poșta Română" SA, solicitând casarea încheierii și respingerea cererii de înregistrare a mențiunilor în Registrul Comerțului, precum și suspendarea executării încheierii recurate.
În motivele recursului s-a arătat că, există serioase nelegalități în ceea ce privește ședința adunării generale a acționarilor Companiei Naționale "Poșta Română" SA și că această convocare s-a făcut fără înștiințarea președintelui, recurentul, deși, potrivit legii, avea obligația să asigura prezidiul adunărilor generale.
S-a arătat că adunarea generală s-a desfășurat la sediul Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informațiilor și nu la sediul social, ceea ce subliniază caracterul abuziv al modului în care s-a acționat prin intermediul unor persoane care nu aveau nici o calitate față de societate.
S-a mai arătat că, în procura dată de acționarul Fondul Proprietatea, sunt menționate trei persoane, însă această procură nu a fost semnată de către domnul, astfel încât procura este informă și nu putea să dea dreptul de reprezentare în AGA.
Un alt motiv de nulitate al înregistrării constă, în opinia recurentului, în faptul că nu se menționează nicăieri în procesul-verbal al ședinței revocarea domnului din funcția de președinte al consiliului de administrație, dar și că cei împuterniciți să voteze nu au avut acest mandat, atât în ce-l privește pe recurent, cât și în ce privește revocarea unor membrii ai consiliului de administrație.
că s-a încălcat regula secretuității votului, dar și că acționarii nu au depus la timp procurile de reprezentare, potrivit art.125 alin.3 din Legea nr.31/1990, recurentul arată că hotărârea adoptată este lovită de nulitate.
Cât privește efectuarea mențiunilor în Registrul Comerțului, sesizarea Registrului Comerțului s-a făcut fără existența unui mandat acordat de către Compania Națională "Poșta Română" SA doamnei, împuternicită potrivit procurii avocațiale nr.17452/2009 emisă în baza contractului de asistență juridică încheiat cu Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, persoană care are doar calitatea de acționar, făcând astfel toate actele de procedură nule și lipsite de efecte juridice.
S-a mai arătat că în pofida dispozițiilor legale nu s-a încheiat un nou act constitutiv, care să fie menționat și depus la Registrul Comerțului.
Printr-un înscris ulterior, s-a arătat că, hotărârea atacată este lovită de nulitate absolută datorită lipsei calității de reprezentant a Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, deși potrivit art.35 din Decretul nr.31/1954, actele juridice ale persoanei juridice trebuie făcute prin organele sale, în limitele puterii conferite.
Or, în măsura în care toate actele de procedură sunt făcute de Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale semnate și ștampilate de către această autoritate, ele trebuiau considerate nule din punct de vedere procedural.
S-a mai arătat că nu s-a respectat condiția de formă prevăzută de art.15312din Legea nr.31/1990, conform cărora este necesară acceptarea mandatului administratorilor de către aceștia, pentru ca numirea lor să fie valabilă.
Împotriva acestui recurs a formulat întâmpinare Compania Națională "Poșta Română" SA, solicitându-se respingerea recursului în principal pentru lipsa calității procesuale active și lipsa de interes a recurentului, iar pe fond ca neîntemeiat.
În prezentarea situației de fapt s-a arătat că la 23.01.2009 a avut loc adunarea generală a acționarilor Companiei Naționale "Poșta Română" SA, fiind adoptate hotărârile 1, 2 și 3, potrivit chestiunilor luate în dezbatere de pe ordinea de zi a ședinței.
Ulterior, la 27.01.2009, judecătorul delegat la Registrul Comerțului de pe lângă Tribunalul Bucureștia fost sesizat cu cerere 33113 formulată de către Compania Națională "Poșta Română" SA, în scopul îndeplinirii unei obligații legale, aceea de menționare în registru a unor acte supuse înregistrării.
În ce privește temeinicia recursului, se arată că judecătorul delegat la Registrul Comerțului are atributul verificării formale a actelor supuse înregistrării, astfel că nici în prima instanță și nici în recurs nu se poate proceda la un control de legalitate asupra fondului actelor deduse înregistrării, control care are caracter contencios și o procedură jurisdicțională specială de soluționare.
Cât privește chestiunile de procedură sesizate de către recurent, s-a arătat că înregistrarea mențiunilor în Registrul Comerțului s-a realizat în numele și pe seama Companiei Naționale "Poșta Română" SA, așa cum rezultă din conținutul hotărârii atacate, chiar și dacă se poate considera că mandatul nu a fost acordat direct de către societate, cererea a fost formulată în numele acesteia, iar potrivit art.22 alin.2 din Legea nr.26/1990, înregistrarea mențiunilor se face și la cererea oricărei persoane interesate în termen de 30 de zile de la data la care cunoaște faptul supus înregistrării.
În acest sens se poate considera că acționarul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale a acționat în numele societății, făcând parte din categoria persoanelor îndreptățite să ceară astfel de înregistrări.
De altfel, în numele societății acționează orice asociat, administrator sau membru al directoratului, și potrivit art.18 din Ordinul nr.2594/C/10.10.2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de ținere a Registrului Comerțului.
S-a mai arătat și că eventualele chestiuni legate de mandatul de reprezentare pot fi invocate doar de către mandanți și mandatari, iar nu de către terți, cum este în cauză recurentul.
În ședința publică din 21.04.2009, Curtea a soluționat cererea incidentală de suspendare a executării hotărârii recurate, soluționată în sensul respingerii, pentru considerentele prezentate în încheierea acelei ședințe.
Excepțiile de fond invocate prin întâmpinare au fost luate în dezbatere și soluționate la termenul de judecată din 19.05.2009, fiind respinse, așa cum rezultă din practicaua acestei decizii.
S-au atașat actele dosarului nr.33113/2009 format la Oficiul Registrului Comerțului în care a fost pronunțată încheierea atacată.
Analizand recursul formulat in cauza, Curtea raspunde criticilor recurentei in urmatoarele considerente:
Conform art. 1 din Legea nr. 26/1990 republicata privind registrul comertului comerciantii sunt obligati in cursul exercitarii comertului lor sa ceara inregistrarea in acest registru public a mentiunilor privind actele si faptele lor, iar in conformitate cu art. 5 al acestei legi aceste acte sunt opozabile terilor din momentul inregistrarii si respectiv al publicarii in monitorul oficial, atunci cand publicarea este o conditie impusa de lege. De asemenea, in materie societara, art. 131 alin. 4 si 5 al Legii nr. 31/1990 prevede ca pentru a fi opozabile tertilor, hotararile adunarii generale vor fi depuse la oficiul registrului comertului, spre a fi mentionate in registru si publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, iar ele nu vor putea fi puse in executare mai inainte de aducerea la indeplinire a acestor formalitati.
In consecinta, Curtea retine ca prin efectuarea cererii de inregistrare a celor trei hotarari adoptate la 23.01.2009 in indeplinirea unei obligatii legale.
Recurenta subliniaza in mod repetat in argumentarea criticilor sale ca judecatorului delegat ii revine sarcina efectuarii controlului de legalitate al actelor si faptelor supuse inregistrarii, reprezentand pentru acesta o obligatie legala, potrivit art. 37 din Legea nr. 31/1990, continutul textelului legal fiind explicit in legatura cu rolul functiei judecatorului cu privire la actele suspuse inregistrarii.
Trebuie insa subliniat ca procedura de solutionare a cererilor in fata judecatorului delegat la oficiul registrului comertului are caracter necontencios, solutie rezultata din interpretarea dispozitiilor art. 46 alin. 2 din Legea nr. 31/1990. De aceea, controlul exercitat de judecatorul delegat se integreaza analizei de legalitate a dreptului valorificat de petitionar drept a carui dezlegare nu presupune contradictorialitatea cu o alta parte. In aceasta masura se realizeaza controlul de legalitate al judecatorului delegat si aceasta este limita rolului sau activ, el neputand face aprecieri de valabilitate a actelor supuse controlului sau de natura a depasi caracterul gratios al procedurii fara a comite un exces nejustificat al competentelor sale.
De aceea, in masura in care recurentul tinde, prin motivele recursului sau, sa puna in discutie nulitati intrinseci ale actelor supuse inregistrarii, prin evocarea unor cauze de nulitate derivate din convocarea nelegala a sedintei AGA, nelegala reprezentativitate, deficiente in mecanismul votului prin imputernicit in AGA sau faptul ca sedinta adunarii a avut loc la sediul Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, iar nu la sediul societatii, a aprecia asupra temeiniciei acestor pretinse nulitati de catre judecatorul delegat reprezinta o transare nepermisa a unui litigiu a carui unica procedura de solutionare este reglementata prin art. 132 din Legea nr. 31/1990.
Curtea subliniaza ca nici o dispozitie legala nu ii permite sa aprecize ca juste interpretarile recurentului, potrivit cu care acest examen poate fi dat in competenta judecatorului delegat pentru scopul preintampinarii unui prejudiciu celor interesati legat de efectul inregistrarii si publicarii acestor hotarari in Monitorul Oficial. Analizarea legalitatii unei hotarari AGA este o procedura exclusiv contencioasa, reglementata de art. 132- 133 din si este apta, prin mijloacele procesuale reglementate sa asigure o justa protejare a celor care se considera vatamati prin adoptarea unor hotarari apreciate ca nelegale.
Cat priveste procedura urmata in fata judecatorului delegat, Curtea retine ca principala critica a recurentului deriva din faptul ca cererea adresata Registrul Comerțului a fost semnata de d-na avocat, in baza unui contract de asistenta juridica incheiat cu Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, iar nu cu Compania Națională "Poșta Română" SA, cum era necesar. Recurentul sustine in baza acestor constatari ca Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale a actionat fara a avea puterea de reprezentare a societatii.
Observatia recurentului se verifica in cauza. Astfel, cererea de inregistrare nr. 33113/27.01.2009 este redactata pentru Compania Națională "Poșta Română" SA, de catre d-na, a carei procura avocatiala a fost semnata de catre Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, cu care d-na avocat a si incheiat un contract de asistenta juridica.
Aceste acte releva faptul ca Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale a imputernicit semnatarul actelor de procedura la Registrul Comerțului, asa cum rezulta din continutul delegatiei de avocat, sa redacteze orice documente necesare in vederea inregistrarii mentiunii privind Consiliul de administratie al Companiei Națională "Poșta Română" SA si alte modificari conform Hotararilor AGA, la Registrul Comerțului.
Este necontestat ca Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale a actionat in numele sau, prin avocatul desemnat, in fata autoritatilor de la Registrul Comerțului, pentru Compania Națională "Poșta Română" SA.
Curtea apreciaza ca semnificatia faptului ca semnatarul procurii avocatiale actioneazapentru firmaCompania Națională "Poșta Română" SA, nu are semnificatia faptului ca in cauza acest minister, care are calitatea de actionar in raport cu societatea supusa inregistrarii, a actionat ca mandatar procesual al societatii.
Imprejurarea ca in incheierea nr. 6530/28.01.2009 s-a consemnat in pactica faptul ca se ia in analiza cererea petentei Compania Națională "Poșta Română" SA, tine de formularistica folosita de catre judecatorul delegat la Oficiul Registrului Comerțului care, in cauza, se prezinta, din aceasta perspectiva, ca o greseala materiala.
Curtea considera ca nu se pune astfel problema lipsei de reprezentare dupa rationamentul prezentat, ci a aprecierii daca Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale putea actiona in nume propriu pentru a cere, in ce priveste societatea, mentionarea actelor, hotararile adunării generale extraordinare ale acționarilor cu nr.1, 2 și 3 din 23.01.2009.
In aceasta privinta, Curtea arata ca, potrivit art. 22 alin. 2 din Legea ne. 26/1990 actionarul unei societati, calitate indeplinita de catre initiatorul procedurii, poate fi considerat persoana interesata careia legiuitorul ii recunoaste dreptul de a solicita individual efectuarea acelor inregistrari care cad in obligatia comerciantului insusi, potrivit art. 21 din aceeasi lege.
In continuare, Curtea va analiza daca judecatorul delegat a pronuntat o hotarare nelegala atunci cand nu a solicitat celor desemnati sa compuna noul consiliu de administratie al Companiei Naționale "Poșta Română" SA dovada acceptarii exprese a mandatului de administrare in companie, potrivit art. 153 din Legea nr. 31/1990 si daca s-a produs o incalcare a art. 6 si 8 din Legea nr. 26/1990.
Judecatorul delegat, asa cum s-a aratat in aceste considerente si cum arata si art. 6 si 8 din Legea nr. 26/1990 la care recurentul trimite, realizeaza un control formal al actelor supuse inregistrarii.
Sub acest aspect, Ordinul Ministrului Justitiei nr. 2594/C din 10 octombrie 2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de ținere a registrelor comerțului, de efectuare a înregistrărilor și de eliberare a informațiilor, arata care sunt actele specifice fiecarei operatiuni supuse mentionarii in Registrul Comerțului, pe care judecatorul le verifica in cadrul acestui control.
Din analiza dispozitiilor art. 114 din aceste norme, rezulta ca cerinta considerata de catre recurent ca incalcata de catre judecator, nu este prevazuta de lege.
Articolul 15312din Legea nr. 31/1990 la care dl. face referire, contine o obligatie care tine de competenta si obligatia de verificare in sedinta adunarii generale unde se desemneaza noii administratori, prezentarea acordului expres de acceptare a mandatului de administrare de catre cei propusi si alesi administratori fiind o cerintaa prioriprocedurii ulterioare, care se desfasoara in fata judecatorului delegat.
Curtea considera ca nici problema nedepunerii actului constitutiv modificator nu are incidenta in cauza.
Modificarile actului constitutiv includ acea categorie care schimba coordonatele principale care definesc, ca entinate, societatea comerciala.
Acestea tin de forma de activitate, de chestiuni legate de capitatul societatii si distributia acestuia, de elementele de identificare, iar nu de chestiuni legate de functionarea curenta, de conducerea si reprezentativitatea companiei, elemente fundamental variabile intr-o societate.
In concluzie, desi supuse im mod obligatoriu inregistrarii in Registrul Comerțului, problemele care tin de modificarea componentei nominale structurii administrative nu face domeniul modificarilor de act constitutiv care sa necesita depunerea unui act constitutiv nou actualizat.
In concesinta, fata de toate considerentele prezentate in motivarea acestei decizii, Curtea considera ca recursul nu este fondat si il va respinge, in consecinta, urmand ca aceeasi solutie sa fie impusa si cu privire la solicitarea recurentului de acordare a cheltuielilor de judecata, potrivit art. 274 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de către recurentul,împotriva încheierii nr.6530/28.01.2009 pronunțată de către judecătorul delegat la Oficiul Național al Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București în dosar nr.33113/2009, în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ "POȘTA ROMÂNĂ" SA.
Respinge cererea recurentului, având ca obiect obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată, ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 19.05.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
Grefier,
Red.Jud.
20.05.2009
Nr.ex.: 2
Fond: Jud. delegat:
Președinte:Veronica DănăilaJudecători:Veronica Dănăila, Liliana Cîrngașu, Mioara Badea
