Retragere asociat. Decizia 77/2009. Curtea de Apel Cluj

Comentarii

0

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR.77/2009

Ședința publică de la 7 mai 2009

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Liviu Ungur

JUDECĂTOR 2: Delia Marusciac

GREFIER: - -

S-a luat în examinare apelul declarat de pârâții, și SC SRL împotriva sentinței comerciale nr. 4939/C/2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Cluj, privind și pe intimații și OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI, având ca obiect retragere asociat.

Se constată că dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc în ședința publică din 30 aprilie 2009, mersul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

CURTEA

Prin sentința civilă nr.4989 din 10 decembrie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Cluj, s-a luat act de renunțarea reclamantului la judecarea petitului cererii precizate având ca obiect obligarea pârâților, în solidar, la plata drepturilor cuvenite reclamantului pentru cele 7 părți sociale reprezentând 33,34% din capitalul social al pârâtei SC SRL deținute de reclamant, drepturi având un cuantum ce urma să se stabilească de către un expert desemnat de instanță, având în vedere patrimoniul pârâtei SC SRL la data operării retragerii prin acordul tuturor asociaților, 5 mai 2008.

S-a respins, ca rămasă lipsită de obiect, cererea reclamantului de disjungere a petitului descris la pct. 1 și judecarea sa pe cale separată.

S-a admis cererea precizată, în limitele modificate ale sesizării prin renunțarea la judecarea petitului descris la pct. 1, formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții, și SC SRL C-N și în consecință:

S-a constatat retragerea reclamantului din societatea pârâtă SRL la data de 5 mai 2008.

În urma retragerii asociatului reclamant din societatea pârâtă SRL la data de 5 mai 2008, structura participării la capitalul social a asociaților rămași, pârâții și este următoarea:

- - 50 %

- - 50 %

S-a dispus redistribuirea celor 7 părți sociale care au aparținut asociatului retras, reclamantul, către cei doi asociați rămași, și, conform noilor cote de participare ale acestora la capitalul social, mai sus arătate, 50% pentru pârâtul și 50% pentru pârâtul.

S-a dispus efectuarea mențiunilor corespunzătoare în registrul comerțului.

Au fost obligați pe pârâții, și SC SRL, în solidar, la plata către reclamantul a sumei de 39,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că, din ansamblul materialului probator aflat la dosar în limitele restrânse ale învestirii sale, instanța a reținut că la data de 19 februarie 2008, când pârâta SC SRL a emis convocatorul AGA pentru data de 21 aprilie 2008 (32), reclamantul avea calitatea de asociat al pârâtei SC SRL, deținând 7 părți sociale emise de pârâtă, corespunzătoare unei cote-părți de 33,34% din capitalul social, astfel cum rezultă și din certificatul constatator al situației juridice a pârâtei SC SRL emis de ORC de pe lângă Tribunalul Cluj la data de 10 iunie 2008 (38-39). În ședința AGA pârâtei SC SRL din data de 23 aprilie 2008, reconvocată (34-35), s-a adoptat hotărârea prin care reclamantul a fost obligat să depună în scris cererea de retragere din societate și să își precizeze cuantumul pretențiilor financiare. La data de 24 aprilie 2008, reclamantul a înregistrat la pârâta SC SRL sub nr. 458 oferta sa de cesiune a părților sale sociale contra sumei de - euro, plătibilă în lei la cursul BNR din ziua plății, precizând faptul că oferta sa este valabilă până la data de 5 mai 2008. La data de 5 mai 2008, prin adresa înregistrată la pârâtă sub nr. 616, pârâții și au luat act de hotărârea reclamantului de a se retrage din societate, pe care au arătat că o respectă, arătând că vor putea iniția procedurile legale aferente materializării acestei hotărâri în momentul în care urmau să se pună de acord asupra sumei cuvenite reclamantului cu titlu de drepturi bănești aferente celor 7 părți sociale deținute în societate, apreciind pretențiile reclamantului în cuantum de - euro ca nefiind raportată la valoarea reală a societății. L-au invitat pe reclamant să își reconsidere pretențiile în raport de situația reală a societății și l-au asigurat de întreaga lor disponibilitate de a soluționa această ultimă etapă a colaborării lor în termeni amiabili și în egală măsură corecți. În acest context, tribunalul nu poate reține susținerea pârâților potrivit căreia reclamantul nu și-a precizat pretențiile, acestea fiind în mod neechivoc fixate de reclamant la suma de - euro.

Desigur, adresa nr. 616/5 mai 2008 de la 81 nu reprezintă un înscris redactat în termeni juridici clari și specializați unei acceptări (chiar parțiale) de ofertă, însă cuprinde manifestarea de voință a pârâților și față de oferta adresată de reclamantul la 24 aprilie 2008. Coroborând această poziție a pârâților cu cea exprimată prin întâmpinare, rezultă că pârâții și înșiși au înțeles să se raporteze la această adresă nr. 616/5 mai 2008 ca la un acord parțial de voințe realizat între ei și reclamant, strict sub aspectul acordului lor tripartit în ceea ce privește retragerea reclamantului din societate.

Această interpretare a conținutului adresei nr. 616/5 mai 2008 este susținută și de dispozițiile art. 978.civ. potrivit cărora o clauză dintr-un contract (acord de voințe), dacă este primitoare de două înțelesuri, se interpretează în acesl sens în care ar produce un efect juridic și nu în sensul în care n-ar produce nici unul. Or, dacă succesiunea de propoziții "Am luat act de hotărârea ta de a te retrage din societate. . respectăm decizia" ar fi interpretată în sensul că nu s-a realizat un acord de voințe între părțile persoane fizice în ceea ce privește retragerea reclamantului din societate, această sintagmă nu ar produce nici un efect juridic, lipsind de efecte atât oferta reclamantului de a părăsi societatea, cât și răspunsul pârâților și, deoarece invitația lor adresată reclamantului de a își reconsidera pretențiile financiare ar fi lipsită de sens dacă pârâții și nu ar fi de acord cu retragerea reclamantului din societate.

În consecință, tribunalul a concluzionat că la 5 mai 2008 s-a realizat acordul de voințe între reclamant și pârâții persoane fizice cu privire la retragerea reclamantului din societate.

Potrivit art. 226 din Legea nr. 31/1990, actualizată, (1) asociatul în societatea în nume colectiv, în comandită simpla sau în societatea cu răspundere limitată se poate retrage din societate: a) în cazurile prevăzute în actul constitutiv; b) cu acordul tuturor celorlalți asociați; c) în lipsa unor prevederi în actul constitutiv sau când nu se realizează acordul unanim asociatul se poate retrage pentru motive temeinice, în baza unei hotărâri a tribunalului, supusă numai recursului, în termen de 15 zile de la comunicare. (2) În situația prevăzută la alin. (1) lit. c), instanța judecătorească va dispune, prin aceeași hotărâre, și cu privire la structura participării la capitalul social a celorlalți asociați. (3) Drepturile asociatului retras, cuvenite pentru părțile sale sociale, se stabilesc prin acordul asociaților ori de un expert desemnat de aceștia sau, în caz de neînțelegere, de tribunal.

Din coroborarea dispozițiilor alin. 2 și 3 ale art. 226 din Legea nr. 31/1990, mai sus citate, rezultă că acordul asociaților asupra retragerii din societate a unuia dintre ei poate fi total, caz în care asociații decid atât asupra retragerii, cât și asupra structurii participării la capitalul social a asociaților rămași în societate și asupra drepturilor asociatului retras, cuvenite pentru părțile sale sociale, dar și parțial, caz în care tribunalul este chemat să decidă asupra chestiunilor asupra cărora asociații nu s-au putut pune de acord. Caracterul disociabil al elementelor de voință societară pe care le presupune retragerea unui asociat apare firesc în condițiile în care nici Legea nr. 31/1990, actualizată, nici vreun alt act normativ nu interzic o asemenea disociere, iar problema retragerii unui asociat dintr-o societate comercială este de ordine privată, normele art. 226 din Legea nr. 31/1990, actualizată, având, de altfel, caracter supletiv, cu excepția celei din aliniatul 2, care impune tribunalului să stabilească structura participării asociaților rămași la capitalul social, tocmai pentru a facilita continuarea vieții societare.

Verificând condițiile de valabilitate ale acordului asociaților SC SRL, intervenit la 5 mai 2008, tribunalul a reținut că, sub aspectul condițiilor de fond, el provine de la persoanele cărora legea le recunoaște calitatea de a exprima acest acord de voințe, asociații pârâtei SC SRL, nu este viciat, are ca obiect unul dintre aspectele intrinseci retragerii asociatului reclamant iar cauza sa este prezumată a fi licită, conform art. 967-968.civ. Sub aspectul condițiilor de formă, tribunalul reține că, aplicând principiul simetriei actelor juridice, care permite exprimarea valabilă a acordului de asociere sub forma unui înscris sub semnătură privată, conform art. 5 alin. 6 din Legea nr. 31/1990, și acordul asociaților cu privire la retragerea reclamantului din societate este valabil exprimat sub forma unui înscris sub semnătură privată, compus din oferta nr. 458/24 aprilie 2008 și adresa nr. 616/5 mai 2008. Invocarea de către pârâți în acest context a necesității existenței unui act modificator al actului constitutiv pentru ca acordul de voințe asupra retragerii reclamantului din societate nu poate fi primită, pe de o parte deoarece adaugă o cerință neprevăzută de lege (de altfel inutilă, deoarece între asociați își produce efectele acordul de voință, de la data realizării sale, iar față de terți doar o eventuală mențiune în registrul comerțului), iar pe de altă parte deoarece mențiunea în registrul comerțului a retragerii unui asociat se efectuează, în caz de acord parțial al părților asupra retragerii, pe baza hotărârii pronunțate de tribunal conform art. 226 alin. 2 din Legea nr. 31/1990, actualizată, soluționarea aspectului stabilirii structurii participării asociaților rămași la capitalul social fiind indispensabilă pentru efectuarea mențiunii retragerii unui asociat în registrul comerțului.

În acest context susținerea pârâților potrivit căreia acțiunea, în limitele rămase în urma renunțării reclamantului la judecarea petitului III, ar fi inadmisibilă, tribunalul a reținut că între părți nu a intervenit acordul de la data de 5 mai 2008 decât cu privire la retragerea reclamantului din societate, nu și cu privire la forma de retragere, reclamantul propunând cesiunea de părți sociale, neacceptată de pârâți și, respectiv, nici cu privire la suma cuvenită reclamantului, aspect care, în prezent, excede cadrului procesual.

În consecință, acordul asociaților cu privire la retragerea reclamantului din societate a fost valabil exprimat la data de 5 mai 2008, această dată urmând a fi avută în vedere ca dată de referință pentru stabilirea structurii participării asociaților rămași la capitalul social și, eventual într-un alt litigiu, pentru stabilirea drepturilor cuvenite reclamantului pentru cele 7 părți sociale ale pârâtei pe care le-a deținut.

În acest context, tribunalul nu a putut primi apărările pârâților potrivit cărora data retragerii reclamantului din societate, care este și data de referință pentru stabilirea celorlalte două elemente mai sus arătate ar fi alta decât cea de 5 mai 2008 pentru următoarele considerente:

Contrar susținerii pârâților, stabilirea acestei date nu reprezintă doar rezultatul voinței reclamantului, ci și a pârâților persoane fizice, care nu s-au opus retragerii reclamantului din societate, ci și-au dat acordul în acest sens în mod liber, neviciat. În consecință, nu există nici un abuz din partea reclamantului sub acest aspect, deoarece pârâții aveau posibilitatea de a refuza oferta acestuia atât sub aspectul sumei pretinse cât și sub aspectul retragerii reclamantului din societate. Faptul că ulterior acestui acord de voințe reclamantul a continuat să-și exercite dreptul de vot în AGA din 21 iulie 2008 și să atace hotărârile AGA pârâtei SC SRL este un element legat de viața societară a pârâtei SC SRL cu analiza căruia tribunalul nu a fost învestit, astfel încât nu se va pronunța asupra lui. Oricum, acest eveniment ulterior nu are semnificația juridică a revenirii părților asupra acordului de voințe în sensul retragerii reclamantului din societate, pentru că este echivoc, neputând fi interpretat ca fiind o manifestare de voință clară în sensul revocării acordului de voințe realizat la 5 mai 2008, neexistând o clauză în acest sens. C mult s-ar putea pune problema analizei legalității hotărârii AGA pârâtei din 21 iulie 2008, însă această problemă excede prezentului cadru procesual. Cât privește susținerea pârâților potrivit căruia argumentele lor corespund legii, fiind de esența dreptului societar și că doar prin ignorarea lor pot primi aplicare teoretizările pe tema "datei de operare a retragerii" sau a "înghețării patrimoniului" dezvoltate de reclamant, chiar trecând peste circularitatea argumentului (pârâții fiind cei care formulează o afirmație care ar fi veridică tocmai pentru că ei sunt autorii afirmației), care îl lipsește de orice validitate logică, tribunalul reține că pârâții nu au dovedit în ce măsură retragerea reclamantului la data de 5 mai 2008 ar afecta în vreun fel interesele societății SC SRL sau în ce măsură pârâta SC SRL ar avea o situație economică precară, de care ar profita reclamantul. Singurul aspect care reiese din acțiunile pârâților și este intenția lor de a majora capitalul social al pârâtei, cu majorarea corespunzătoare a cotei lor de participare la capitalul social, interes contradictoriu cu cel al reclamantului, care s-a retras din societate la data de 5 mai 2008 și care urmărește obținerea unei sume de bani corespunzătoare unei cote de participare la capitalul social de 33,34%. Date fiind limitele sesizării instanței, tribunalul nu va analiza în ce măsură vreunul dintre aceste interese contrare părăsește limitele legitimității, însă nu va putea reține argumentul pârâtei potrivit căruia reclamantul ar urmări împlinirea unui interes nelegitim, deoarece atât reclamantul cât și pârâții urmăresc interese de natură pecuniară, compatibile, în principiu, cu viața societară a SC SRL.

În ceea ce privește o eventuală inadmisibilitate a acțiunii în constatare, tribunalul a avut în vedere faptul că, dat fiind acordul părților cu privire la retragerea reclamantului din societate, reclamantul nu mai are deschisă calea acțiunii în realizare cu privire la acest capăt de cerere, acordul asociaților având prioritate asupra unei soluții judiciare, conform art. 226 alin. 1 lit. c din Legea nr. 31/1990, actualizată. Dat fiind faptul că efectuarea modificărilor corespunzătoare în registrul comerțului este, în speță, condiționată de existența unei hotărâri judecătorești conform art. 204 alin. 4 din Legea nr. 31/1990, actualizată, reclamantul este îndreptățit să obțină constatarea retragerii sale din societate în condițiile art. 111.proc.civ. și să obțină pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care tribunalul să dispună asupra structurii participării asociaților rămași la capitalul social, conform art. 226 alin. 2 din Legea nr. 31/1990, actualizată.

Pentru considerentele mai sus expuse, în temeiul art. 226 alin. 1 lit. b și alin. 2 din Legea nr. 31/1990, actualizată, tribunalul a admia cererea precizată, în limitele modificate ale sesizării prin renunțarea la judecarea petitului descris la pct. 1, formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții, și SC SRL și, în consecință, va constata retragerea reclamantului din societatea pârâtă SRL la data de 5 mai 2008. În urma retragerii asociatului reclamant din societatea pârâtă SRL la data de 5 mai 2008, structura participării la capitalul social a asociaților rămași, pârâții și va fi următoarea: - 50 % și - 50 %, dată fiind intenția inițială a asociaților pârâtei SC SRL de a participa în cote-părți egale la capitalul social, intenție pe care pârâții nu au probat că și-ar fi schimbat- În consecință, va dispune redistribuirea celor 7 părți sociale care au aparținut asociatului retras, reclamantul, către cei doi asociați rămași, și, conform noilor cote de participare ale acestora la capitalul social, mai sus arătate, 50% pentru pârâtul și 50% pentru pârâtul. În conformitate cu dispozițiile art. 204 alin. 4 din Legea nr. 31/1990, actualizată, a dispus efectuarea mențiunilor corespunzătoare în registrul comerțului.

În temeiul art. 274 alin. 1.proc.civ. și art. 277, având în vedere poziția comună și constantă de respingere a pretențiilor reclamantului, care au fost admise în limitele rămase în urma renunțării la judecată, au fost obligați pârâții, și SC SRL, în solidar, la plata către reclamantul a sumei de 39,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Pârâții, și SC SRL nu a făcut dovada avansării vreunor sume de bani aferente judecării capătului de cerere la care a renunțat reclamantul, astfel încât în speță nu pot fi aplicate dispozițiile art. 246 alin. 3.proc.civ. De altfel, pârâții nu au făcut dovada efectuării de cheltuieli de judecată, copia ordinului de plată prin care SC SRL a achitat d-nei av. suma de 3570 lei reprezentând contravaloarea facturilor nr. 178 și 179 din 11 septembrie 2008 (189) nefiind însoțită de facturile nr. 178 și 179 sau de vreun alt înscris care să ateste existența vreunei legături între facturile respective și contractul de asistență juridică nr. 138/2008 încheiat de d-na av. cu pârâții. În mod similar, faptul că reclamantul a depus la dosar factura nr. 130/3 noiembrie 2008 emisă de, și Asociații nu atestă decât obligația sa de a plăti societății civile de avocați respective suma de 1500 lei, nu și faptul că și-a îndeplinit această obligație.

În fine, dat fiind faptul că dispozițiile art. 226 alin. 1 lit. c din Legea nr. 31/1990, actualizată, prevăd calea de atac a recursului doar în situația în care tribunalul s-a pronunțat asupra sumei care se cuvine asociatului retras corespunzătoare părților sale sociale, tribunalul a apreciat că în speță, interpretând aceste dispoziții legaleper a contrarioși reținând caracterul neevaluabil în bani al petitelor asupra cărora s-a pronunțat, se impune prevederea în dispozitiv a căii de atac a apelului, conform art. 282 alin. 1.proc.civ.

II. Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții SC SRL C-N, și solicitând admiterea acestuia și anularea sentinței atacate, urmând ca după rejudecarea cauzei, să se dispună respingerea acțiunii ca neîntemeiată și nelegală.

În motivare apelanții arată că sentința se întemeiază pe interpretarea și aplicarea greșită a textelor de lege incidente speței; nu în ultimul rând, este rezultatul unei analize subiective, părtinitoare, în care, excesiv și nepermis, instanța de fond se substituie voinței societății în soluționarea unor probleme pentru care legea nu-i conferă atribuții.

Astfel, textul art.226 din Legea nr.31/1990 republicată și modificată, legitimează instanța să pronunțe o hotărâre prin care să dispună retragerea unui asociat din societate strict în cazurile în care,lipsa unor prevederi în actul constitutiv sau când nu se realizează acordul unanim al asociaților, cel interesat probează existența unor motive temeinice.

Prevederea este în concordanță cu toate celelalte, dispoziții legale în materie societară, care, fără excepție,justifica intervenția instanței strict în situațiile devenite litigioase, când între asociați s-a frânt "afectio societatis". Cu încălcarea acestei reguli de bază, și, evident, contrar normelor exprese și stricta interpretare ale art.226 alin.1 lit.c din Legea nr.31/1990 instanța se investește cu o acțiune în constatare a unei stări de fapt, nelitigioase și, deci, inadmisibilă de soluționat pe cale judiciară.

Astfel, arată că "Dat fiind acordul părților cu privire la retragerea reclamantului din societate, reclamantul nu mai are deschisă calea acțiunii în realizarea cu privire la acest capăt de cerere, acordul asociaților având prioritate asupra unor solutii judiciare, conform art.226 alin. 1 lit.c din Legea nr.31/1990, actualizata. Dat fiind faptul ca efectuarea modificarilor corespunzatoare in registrul comertului este, in speta, conditionata de existenta unei hotarari judecatoresti conform art.204 alin.4 din Legea nr.31/1990, actualizata, reclamantul este indreptatit sa obtina constatarea retragerii sale din societate in conditiile art.111 prac. civ. Fraza are meritul de a reliefa tocmai concluzia inversa celei dorite de instanta: sustinand ca acordul asociatilor are prioritate in raport cu o solutie judiciara, instanta sustine, de fapt, ca actiunea este inadmisibila. Existenta acordului înlătură interventia instantei. Pe de alta parte, textul art.204 este, intentionat, redat eliptic, conform conduitei lipsite de obiectivitate a instantei. Astfel, a sustine ca inregistrarea acordului in registrul comertului se face in baza unei hotarari judecatoresti inseamna a reduce inadmisibil practica in aceasta materie, exclusiv necontencioasa, la o ipoteza care corespunde, in realitate, unor situatii de exceptie. Regula de baza este aceea de a opera in registru pe baza hotararii asociati lor, deci a acordului acestora, exprimat in conditiile legii. efectuate pe baza unor hotarari judecatoresti materializeaza exceptia de la regula, aplicabila strict in cazurile devenite litigioase. Cum, arata instanta, in speta exista un acord, inseamna ca nu era necesara sentinta, si ca inregistrarea ar fi trebuit sa fie operata pe baza acestui acord, materializat in forma ceruta de lege.

Cea de-a doua greșeala de judecata realizata in sentinta apelata este legata de modul in care este evaluat acordul asociatilor cu privire la retragerea reclamantului din societate. Instanta confundavointa societara,manifestata prin hotararile adunarii genera le, cu vointa individuala a asociati lor. Adresa nr.616 din 5 mai 2008, singurul act care fundamenteaza concluzia instantei, nu exprima o hotarare a adunarii generale a asociatilor. Pe de alta parte, o atare hotarare nu putea fi adoptata la data respectiva, adunarea nefiind convocata si, in plus, pentru ca aprobarea hotararii privind retragerea nu era actuala atata timp cat reclamantul nu a raspuns solicitarii de a-si determina drepturile banesti pretinse pentru partile sociale detinute. Intrucat plata acestora urma sa intre in sarcina societatii, este evident ca societatea, prin organul sau suprem de decizie, adunarea generala, trebuia sa se pronunte asupra sumei. Cata vreme suma nu a fost precizata de catre reclamant, o hotarare nu putea fi adoptata. Nu se pune doar problema respectarii unor formalitati de inregistrare in registrul comertului a unui acord al asociati lor, pentru a-i asigura, ca singur efect, opozabilitatea de terti, cum eronat considera instanta de fond. Se pune problema existentei valabile a acestui acord, formularii lui in conditiile legii societatilor comerciale. Cata vreme adoptarea hotararii adunarii generale a fost conditionata de precizarea de catre reclamant a pretentiilor sale banesti, este evident ca, in lipsa determinarii acestor pretentii, hotararea nu putea fi adoptata. Adresa nr.616 este in acest sens.vom initia procedurile lega le aferente materializarii acestei hotarari in momentul in care vom conveni asupra sumei cuvenite cu titlu de drepturi banesti aferente celor7parti sociale detinute in societate.In speta lipsesc ambele etape ale procedurii legale, adoptarea hotararii adunarii generale si, cea de-a doua, inregistrarea acestei hotarari in registrul comertului, potrivit art.204 din Legea nr.31/1990. Instanta de fond elimina, in evaluarea acordului, tocmai elementele sale specifice, speciale, si, deci, prioritar aplicabile, cele impuse de legea societatilor comerciale. Analiza sa se rezuma la aplicarea regulilor generale, necesare incheierii oricarei conventii, si acestea, incorect evaluate. Aceasta abordare este explicata de confuzia pe care instanta de fond o face in mod consecvent intre vointa asociatilor si vointa societatii; in cazul retragerii, relevanta este cea de-a doua, iar forma ei de expresie este, fara exceptie, adunarea generala a asociatilor. Desi instanta comerciala, instanta de fond nu evalueaza starea de fapt in temeiul reglementarii speciale comerciale. Dintr-o atare perspectiva, isi permite sa afirme ca se adauga la lege atunci cand am apreciat ca acordul de retragere, daca ar fi fost perfect ar fi trebuit sa fie materializat intr-o hotarare a adunarii generale, urmata de inregistrarea in registrul comertului. Am sustinut ca tocmai lipsa acesteia probeaza faptul ca acordul nu era perfect.

Pe de alta parte, acordul nu era perfect spre a-i atribui efectul retragerii nici chiar daca il privim din perspectiva textelor legale pe care instanta de fond si-a intemeiat concluziile, respectiv art.967-968 Cod Civil. In speta acordul nu este valabil, si, deci, nu putea produce efecte juridice, in lipsa unuia din elementele sale fundamentale,obiectul.Obiectul acestui acord ar fi trebuit sa constea in obligatiile reciproce asumate de partile implicate. Astfel, in schimbul partilor sociale detinute, reclamantul ar fi urmat sa primesca suma reprezentand drepturile banesti aferente acestor parti sociale. Cata vreme ea nu a fost convenita, este evident ca nu este posibila realizarea unui acord cu privire la retragere, plata sumei fiind obligatia corelativa a societatii in raport cu retragerea. Singura suma vehiculata in cauza, de 500.000 EURO a fost pretinsa de reclamant anterior adresei nr. 616 din 5 mai 2009. Raspunsul din adresa exprima tocmai dezacordul si nicidecum acordul asociatilor parati cu privire la ea. Iar ulterior acestei date, reclamantul nu si-a mai determinat in nici un fel pretentiile, nici in sensul mentinerii sumei initiale si a indicarii alteia, realiste, raportate la situatia patrimoniala concreta a societatii. Suspendarea perfectarii acordului s-a datorat conduitei reclamanului. Dealtfel, chiar instanta de fond recunoaste, intr-o succesiune de argumente neconcludente si contradictorii, inconsecventa in propria-i teorie, caintre parti nuaintervenit acordul de la data de5mai 2008 decat cu privire la retragerea reclamantului din societate, nu si cu privire la forma de retragere, reclamantul propunand cesiunea de parti sociale, neacceptata de ti si, respectiv,nici cu privire la suma cuvenita reclamantului. Fraza consacra ideea valabilitatii unui acord lipsit de obiect, contrazicand dispozitiile fundamentale in materia conventiilor. La fel de grav este si faptul ca, spre a ajunge la aceasta concluzie, instanta de fond pierde din vedere probele administrate in cauza, construind o versiune fortata, strict subiectiva. Afirmatia ne este concludent sustinuta de faptul ca, desi, demonstrand ca nu se considera retras din societate la data de 5 mai 2008, reclamantul a participat la adunarea generala convocata in data de 21 iulie 2008, si-a exercitat dreptul de vot in cadrul acesteia, a semnat procesul verbal de sedinta, a atacat in instanta hotararile adoptate, promovand doua actiuni in anulare aflate pe rol, comportandu-se asadar ca un veritabil asociat, (care, cu aceste prilej nu a facut nici o afirmatie legat de intentia sa de a se retrage din societate), pentru instanta de fond, aceasta conduita nu reprezinta decat un eveniment ulterior carenu are semnificatia juridicaarevenirii partilor asupra acordului de vointe in sensul retragerii reclamantului din societate, pentru ca este echivoc neputand fi interpretat ca fiindomanifestare de vointa in sensul revocarii acordului de vointe realizat la5mai 2008, neexistandoclauza in acest sens. Ce este neclar in privinta calitatii in care o persoana isi exercita toate prerogativele derivand din calitatea de asociat? Sepoate spuneca el nu se considera asociat al societatii? De neinteles ramane cum instanta poate aprecia ca fiind retragerea in raport cu un asemenea comportament. Cu exces de zel, se construiesc teorii fortate, lipsite de suport juridic, probator si logic, in detrimentul si cu ignorarea unor situatii clare, derulate in conformitate cu legea.

În sutinerea afirmatiei mai sus enuntate vin si concluzii ale instantei de fond, de genul:

a)tribunalul retine ca paratii nu au dovedit in ce masura retragerea reclamantului la data de5mai 2008 ar afecta in vreu fel interesele societatiiSRL sau in ce masura parata SRL ar avea situatie economica precara de care ar profita reclamantul. Singurul aspect care reiese din actiunile paratilor si este intentia lor deamajora capitalul social al paratei, cu majorarea corespunzatoareacotei lor de participare la capitalul social, interes contradictoriu cu cel al reclamantului, care s-a retras din societate la data de5mai 2008; concluziile doresc sa contrazica fara succes sustinerea noastra potrivit careia un asociat, oricare ar fi el, nu-si poate alege in mod individual si arbitrar momentul retragerii din societate, legea, prin textul art.226, oferinu-i o atare posibilitate strict in cazurile reglementate de la a) la c). nici uneia din conditiile aici definite are ca efect ramanerea asociatului in societare, asumarea acestei calitati, in opinia legiuitorului interesele societatii fiind prioritare in raport cu cele ale asociatilor. Pe de alta parte, a sustine ca majorarea capitalului social reprezenta o solutie contrara intereselor reclamantului retras din societate inca din data de 5 mai 2008, este o afirmatie usor hilara. Daca era retras, la data adunarii in care s-a hotarat majorarea, hotararea ar fi trebuit sa-I fie inopozabila nu contrara intereselor sale. In realitate, asociatului reclamant nu i s-a incalcat dreptul de a-si exprima votul si a si realizat acest lucru asa cum a considerat de cuviinta. Noi sustinem ca adunarea s-a desfasurat cu respectarea legii si actelor constitutive, ar fi fost rolul instantelor investite cu actiunile in anulare sa cenzureze legalitatea dar, si in aceste cazuri, prin solutia instantei de fond, problema a fost transata, reclamantului lipsindu-i, in temeiul ei, calitatea procesuala activa.

b) Instanta intervine in actul constitutiv si distribuind partile sociale intre asociatii parati isi motiveaza interventia pe dispozitiile art.226, alin.1, lit.b) si alin.2. Textul este insa nelegal aplicat: el ingaduie o atare interventie strict in"situatia prevazuta la. alin. (1) lit.c)".respectiv atunci când retragerea se realizeaza "pentru motive temeinice."

In consecinta, solicită să se observe, onorata instanta, abordarea fortata, strict subiectiva care caracterizeaza intreaga sentinta apelata. Se incearca argumentarea unei solutii dificile uzandu-se de interpretari in care textele legale aplicabile starii de fapt deduse judecatii nu conteaza sau sunt incorect aplicate. Atat starea de fapt cat si modul de solutionare a ei sunt clare: daca reclamantul si-ar fi precizat pretentiile banesti ca raspuns la solicitarea in acest sens formulata prin adresa nr.616 din 5 mai 2008, ar fi oferit temeiul convocarii adunarii genera le pentru analiza cererii sale. Daca adunarea ar fi aprobat retragerea in conditiile dorite de reclamant, acceptand deci, suma ceruta de acesta, demersurile aferente retragerii ar fi fost finalizata prin inregistrarea acestei hotarari ( si nu a unei sentinte!) in registrul comertului. Daca suma nu ar fi fost acceptata, lipsind acordul, reclamantul ar fi trebuit sa solicite determinarea ei printr-o expertiza realizata de un expert, la randul lui, determinat prin acord, (art.226, al.(3). Doar dupa epuizarea acestor solutii amiabile obligatorii, reclamantului ii ramanea alternativa oferita de textul art.226, lit.c), a retragerii pe cale judiciara, pentru motive temeinice, aceasta fiind singura investire valabila a instantei in materia retragerii. Aceasta ar fi fost succesiunea fireasca legala. Ea nu a fost urmata intrucat reclamantul a suspendat demersurile sale aferente retragerii in momentul in care a lipsit de raspuns solicitarea formulata prin adresa nr.616 din 5 mai 2008. privind drepturile pretinse pentru partile sale sociale. Din acest punct a incetat sa-si mai sustina intentia de a se retrage optand pentru un comportament tipic de asociat si participand, in aceasta calitate, la adunarea generala din 21 iulie 2008. Nici in cadrul acesteia nu a reluat in nici un fel dialogul privind retragerea. In schimb, s-a concentrat pe blocarea demersurilor lega le de majorare a capitalului social suspectand o masura necesara societatii, impusa de contextul economic in care se deruleaza activitatea acesteia, drept una contrar intereselor sale proprii.

In consecinta, solicită, onoratei instanțe, ca in raport cu motivele expuse si evaluand corect probele administrate, sa desfiintatti sentinta atacata si, rejudecand cauza sa dispuneti respingerea in totalitate a cererii de chemare in judecata.

Solicită obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecata efectuate atat cu prilejul judecarii fondului, potrivit dovezilor depuse la dosar cat si in instantei de apel, ultimele urmand a fi probate in cadrul dezbaterilor.

Prin precizările înregistrate de apelanți la data de 29 aprilie 2009, solicită să se aibă în vedere la solutionarea apelului declarat impotriva sentintei comerciale nr.4939/C/2008, pronuntata de Tribunalul comercial Cluj, solicitand admiterea apelului, modificarea sentintei atacate, iar in urma rejudecarii respingerea actiunii introductive ca nefondata, precum și obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecata.

Astfel, prima instanta a constatat ca in speta a operat un acord de vointe in sensul retragerii din societate a reclamantului deoarece oferta de retragere a acestuia ( prin cesiune sau prin alta modalitate stabilita de lege!) comunicata noua la data de 24.04.2008 ar fi fost acceptata de catre si prin raspunsul expediat reclamantului la data de 05.05.2008.

Pentru a ajunge la aceasta concluzie, prima instanta a aplicat regula de interpretare a conventiilor stabilita de art. 978. civ. potrivit careia o clauza dintr-un contract daca este primitoare de doua intelesuri, se interpreteaza in acel sens in care ar putea produce un efect juridic si nu in sensul in care n-ar produce nici unul.

Instanta de fond a nesocotit insa, alte reguli de interpretare a conventiilor si anume cele instituite prin art. 977 si 983. civ" reguli care trebuie coroborate. Astfel, daca o clauza dintr-un contract este neclara fiind primitoare de mai multe intelesuri, se va interpreta in acel sens in care ar produce un efect juridic si nu in sensul in care n-ar produce nici unul, insa intotdeauna se va interpreta in favoarea celui care se obliga. Doar aplicand in mod unitar toate regulile de interpretare a conventiilor cu scopul decelarii vointei reale a partilor ( asa cum cere imperativ art. 977. civ.) se poate stabili natura juridica a acordului realizat intre partile litigante si limitele acestui acord.

Trebuie asadar puse in modul de exprimare atat a ofertei cat si a raspunsului la aceasta oferta. Reclamantul propune la data de 24.04.2008 "in mod ferm si serios"catre SC SRL, si (atat societatii cat si celorlalti asociati) "retragerea sa din societate, fie prin cesionare fie prin alta modalitate stabilita de lege"(deci nu in mod exclusiv prin cesionare), evaluand cele 7 parti sociale detinute la suma de 500.000 euro.

Răspunsul la aceasta oferta, exprimat doar de catre asociatii si (nu si de catre societate) a fost"am luat act de hotararea ta de a te retrage din societate. respectam decizia, asa incat, vom putea initia procedurile legale aftrente materializarii acestei hotarari in momentul in care vom conveni asupra sumei cuvenite tie cu titlu de drepturi banesti aferente celor7parti sociale detinute in societate".

In baza regulilor de interpretare mentionate mai sus, oferta si raspunsul la oferta poate fi traduse in "partile stabilesc retraf!erea din societate a asociatului lrsik! sub conditia stabilirii de comun acord atat a modalitatii de retraf!ere din societate cat si a cuantumului drepturilor banesti cuvenite pentru cele7parti sociale detinute in societate"

Asadar, din corespondenta electronica purtata intre parti nu a reiesit un acord de vointa pur si simplu, cu executare imediata, ci unul afectat de modalitati:

- retragerea sub conditia suspensiva a realizarii unui nou acord de vointa cu

privire la modalitatea de retra2ere si a despa2ubirii cuvenite. In limbaj laic, ("te retragi daca ne intelegem cum?- prin cesiune- (catre asociati sau catre terti), sau prin preluarea de catre societate a partilor sociale, cu reducerea corespunzatoare a capitalului social sau cu redistribuirea lor catre asociati sau chiar catre terti) si daca ne intelegem cu privire la suma cuvenita(atat cuantum cat si cu ce titlu- pret daca va fi o cesiune, drepturi corespunzatoare partilor sociale conform Legii nr.31/1995modificata").

Incontestabil, pana la aceasta data nu s-a realizat acordul de vointa subsecvent, cu privire la modalitatea de retragere si cu privire la suma solicitata si, raportat la situatia conflictuala dintre parti, a devenit sigur ca acest acord nici nu se va mai realiza vreodata amiabil.

Asadar, instanta de fond a fost investita sa analizeze efectele unei conventii afectate de o conditie supensiva, in situatia in care este sigur ca acea conditie nu se va mai realiza.

Toate lucrarile de specialitate cu privire la materia obligatiilor arata clar capendente conditione( inainte de realizarea conditiei suspensive), creditorul nu poate cere executarea obligatiei, iar debitorul nu poate fi tinut sa faca vreo plata, iar daca este vorba despre un contract avand ca obiect transferul dreptului de proprietate, acesta nu are loc pana la momentul realizarii conditiei suspensive.

Obiectul conventiei afectata de conditie suspensiva rezultata din corespondenta dintre parti este darea acordului de retragere. Prin actiunea introductiva reclamantul solicita de fapt executarea acelei conventii si anume constatarea de catre instanta de judecata ca a fost dat acordul la retragere.

Aflandu-se in ipoteza in care conditia suspensiva nu s-a realizat nici macar la data pronuntarii hotararii atacate, constatarea de catre instanta de judecata ca a fost dat acordul la retragerea din societate este nelegala, deoarece acordul de vointe in discutie este afectat de conditia suspensiva nerealizata.

2. Am aratat anterior necesitatea stabilirii de catre instanta de judecata a vointei reale a partilor, orice interpretare a raportului juridic realizat intre ei urmand a se face in favoarea celui care se obliga ( adica a asociatilor si care se obligau sa-si dea acordul la retragere).

Sarcina de a dovedi ca voința reala a partilor a fost in sensul unei retra2:eri neconditionate ii revenea reclamantului. Acesta nu a produs in acest sens nici macar o singura proba, intreaga desfasurare a evenimentelor demonstrand exact contrariul si anume ca, datorita faptului ca acea conditie suspensiva mentionata anterior nu s-a mai realizat, nici retragerea nu a mai avut loc, reclamantul pastrand pana in prezent calitatea de asociat.

Insusi reclamantul, a avut reprezentarea a faptului ca, neexistand acordul subsecvent cu privire la modalitatea de retragere din societate si cu privire la suma cuvenita pentru cele 7 parti sociale ale acestuia, si ulterior datei de 5 mai 2008 continuat sa pastreze calitatea de asociat in se SRL, fapt confirmat mai presus de orice echivoc de urmatoarele:

- actiunea introductiva este intemeiata initial in drept pe dispozitiile art. 226 alin. 1 lit. c din Legea nr. 31/1995 cu justificarea ca solicita retragerea din societate datorita neintelegerilor dintre asociati si ca "oferta sa de cesiune a fost refuzata de catre paratii si prin adresa care poarta numarul de iesireSCSRL nr. 616/05.05.2008(fila 4 din actiune).

Precizarea de actiune in sensul schimbarii temei ului de drept in art. 226 alin. 1 lit. b nu reprezinta decat un artificiu juridic, menit sa insele instanta cu privire la natura reala a acordului de vointe stabilit intre parti.

- ulterior datei de 5 mai 2008 reclamantul intimat a manifestat un comportament tipic de asociat, participand in aceasta calitate la adunarea generala din 21 iulie 2008 votand impotriva majorarii capitalului social al soicietatii si atacand ulterior in justitie hotararea adoptata la acea adunare generala cu motivarea ca aceasta i-ar afecta interesele ( adica ar fi condus la diminuarea cotei sale de participare la beneficii si la pierderi)!!!

Aprecierea facuta de instanta fondului asupra comportamentul ulterior al reclamantului potrivit careia particparea si exercitarea dreptului de vot in AGA din data de 21 iulie 2008 si atacarea in justitie a hotararilor AGA, ulterioare datei de 5 mai 2008, este un element care tine de viata societara a paratei se SRL si ca instanta nu ar fi fost investita cu analizarea acestuia si ca oricum nu ar avea semnificatia juridica a revenirii partilor asupra acordului de vointa realizat la data de 5 mai 2008 fiind echivoc, nu are nici o valoare juridica.

Astfel, instanta de judecata este investita in principiu cu obligatia analizarii fiecarui argument invocat in aparare de parte, iar in cazul de paratii au invocat in aparare existenta adunarii generale a asociatilor din data de 21 iulie 2008. Pe de alta parte, este adevarat ca participarea reclamantului la aceasta sedinta AGA nu are semnificatia revocarii acordului de vointa realizat in data de 5 mai 2008 ci, dovedeste indubitabil ca toata partile inclusiv reclamantul au inteles la data de 21 iulie 2008 ca acea conditie suspensiva sub care au convenit retragerea prin corespondenta din 5 mai 2008 nu se va mai realiza niciodata si ca deci, retragerea amiabila nu va mai fi cu putinta. Reclamantul s-a manifestat la sedinta AGA din 21 iulie 2008 ca si asociat deoarece el acceptase faptul ca intelegerea din 5 mai 2008 se desfiintase ca urmare a nerealizarii conditiei suspensive.

- anterior modificarii cererii introductive, paratii insisi au aratat prin intampinarea depusa la dosar faptul ca ei au fost de acord cu retragerea, insa cu conditia stabilirii de comun acord a modalitatilor concrete precum si a sumei cuvenite, ceea ce nu s-a mai realizat intre parti.

- faptul ca partile nu au stabilit pana la data introducerii actiunii nici modalitatea de retragere si nici suma de bani pentru partile sociale rezulta indirect din modul de formulare al petitului 2 ( la care ulterior reclamantul a renuntat, insa ramane semnificatia interesului formularii acelui petit) prin care s-a solicitat obligarea paratilor in solidar la achitarea echivalentului valoric, raportat la patrimoniul societatii pentru cele 7 parti sociale detinute.

Asa cum s-a retinut in literatura de specialitate (, Legea societatilor comerciale nr. 31/1990, ed. 2007, p. 657) incetarea voluntara a calitatii de asociat se poate realiza in doua modalitati procedurale diferite care produc si efecte diferite:

-în forma retragerii, concretizata printr-o declaratie de retragere si un act modificator menit sa adapteze actul constitutiv al societatii la consecintele retragerii; aceasta retragere propriu zisa confera celui retras drepturile mentionate mai sus pe care le exercita in raport cu societatea

- sub forma unei cesiuni a partilor sociale care are si efectul incetarii calitatii de asociat, dar in care drepturile cedentului nu se mai exercita de societate, ci de cesionar conform conventiei lor.

3. Instanta fondului a facut o gresita aplicare a dispozitiilor art. 226 alin. 2 in sensul ca, desi admite primul capat de cerere in temeiul art. 226 alin. 1 lit b, totusi se pronunta prin hotararea atacata si cu privire la structura participarii la capitalul social a celorlalti asociati.

Textul aliniatului 2 este clar in sensul ca, instanta se va pronunta cu privire la situatia societatii dupa retragere exclusiv in situatia in care retragerea nu esta amiabila, pentru ca in orice alte situatii ( retragere amiabila sau dispozitie expresa in actul constitutiv) instanta de judecata nu se poate substitui vointei asociatilor.

Asadar, nu era cu putinta sa se constate retragerea in baza unui acord de vointa neafectat de modalitati si apoi instanta sa suplineasca tocmai conditia suspensiva pe care partile au avut-o in vedere in corespondenta din 5 mai 2008- adica modalitatea concreta de retragere asupra careia partile nu au convenit amiabil.

Instanta dispune in mod artificial imbogatirea celorlalti doi asociati peste vointa acestora, obligandu-i sa devina debitori de reclamant pentru partile sociale pe care le-au dobandit de la acesta desi, in cazul retragerii propriu-zise, ipoteza obisnuita este aceea a preluarii partilor sociale de catre societate, aceasta dobandind calitatea de debitor de asociatul retras.

Faptul ca argumentul utilizat de instanta in sensul ca cei doi asociati ramasi dobandesc fiecare cota de 50% - data fiind "prezumata" lor dorinta de a participa in mod egal la consituirea capitalului social- este artificial si nu poate fi pus in practica, o dovedeste modul in care repartizeaza cele 7 parti sociale in cote de cate 50% pentru fiecare. Conform art. 11 coroborat cu art. 193 din Legea nr. 31/1995 modificata, capitalul social al unei societati cu raspundere limitata se divide in parti sociale cu valoare egala, fiecare parte sociala dand dreptul la un vot. Cele 7 parti sociale nu se pot asadar repartiza in mod egal intre cei doi asociati ramasi pentru ca o parte sociala ar trebui fractionata, ceea ce este contrar legii.

De asemenea, instanta dispune efectuarea un transfer al dreptului de proprietate asupra partilor sociale de la reclamant la cei doi asociati parati, fara a arata daca transferul a avut loc la valoarea nominala sau nu. Acest aspect este important in situatia in care dobandirea acelor parti sociale s-ar fi facut la o alta valoare, pentru ca in acest caz devin incidente dispozitiile Codului fiscal cu privire la achitarea impozitului asupra transferului dreptului de proprietate cu privire la partile sociale.

In concluzie, prin acordul de vointe realizat intre parti in 5 mai 2008, sa decis amiabil retragerea reclamantului din societate cu conditia stabilirii de comun acord a modalitatilor concrete de retragere din societate. Asa cum se observa si din oferta trimisa noua in aprilie 2008 de catre reclamant, acesta nu prefera o modalitatea sau alta, fiind de acord atat cu cesiunea cat si cu o alta modalitate permisa de lege.

Cum partile nu au mai stabilit ulterior in concret in ce modalitate ar fi trebuit sa aiba loc retragerea, acordul de vointe din 5 mai 2008 ramas fara vreun efect juridic, retragerea reclamantului din societate putand fi dispusa de catre instanta doar pentru motive temeinice, insa reclamantul ( prin precizarea de actiune) a dezinvestit instanta cu un asemenea petit.

III. Prin întâmpinarea înregistrată de intimatul înregistrată la data de 30 aprilie 2009, solicită respingerea apelului ca netemeinic si nefondat, cu consecinta mentinerii in totalitate a Sentintei comerciale nr.4939/02008,pronuntata de catre Tribunalul Comercial Cluj in prezentul dosar și cheltuielile de judecata.

În motivare arată că, la data de 15.02.2008 subsemnatul intimat am comunicat apelantilor si, prin intermediul reprezentantului conventional, intentia mea de retragere din societate, prin cesiunea partilor sociale sau orice alta modalitate prevazuta de lege, initiand in acest sens negocierile cu privire la iesirea din societatea parata SC SRL.

Discuțiile având ca obiect retragerea subsemnatului nu s-au materializat, in ciuda eforturilor depuse prin reprezentantul conventional (e-mail urile purtate in perioada 15.02.2008 - 20.02.2008 intre subsemnatul si apelantul, in calitate de reprezentant legal (administrator) al SC SRL).

Apelantii si au ignorat intrevederile solicitate si de asemenea nu au formulat un raspuns cu privire la solicitarea intimatului de iesire din societate prin orice modalitate prevazuta de lege.

Ca urmare a cererii subsemnatului de retragere pe cale amiabila prin orice modalitate prevăzuta de lege si imediat după aceasta, la data de 27.02.2008 apelantii si au înființat o noua societate comerciala, respectiv SC SRL, cu sediul in., nr. 38,.19, inmatriculata sub nr. J-, avand acelasi obiect principal de activitate ca si parata SC SRL, espectiv Cod 4120 - Lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale.

In acest context, asociatul deținând si calitatea de administrator al apelantei SC SRL, apelantul a convocat pentru data de 21.04.2008 Adunarea Generala a Asociatilor paratei SC SRL (in continuare AGA), avand pe ordinea de zi, "Analiza cererii asociatului de retragere din societate si de plata a partilor sociale detinute."

Deoarece AGA nu s-a tinut din lipsa de prezenta la data stabilita in convocator, oad oua sedinta a avut loc la data de 23.04.2008.

La aceasta de-a doua AGA au fost prezenti atat subsemnatul cat si asociatii apelanti ce detin impreuna majoritatea absoluta a capitalului social si al partilor sociale, adica 66,66%, respectiv si.

Apelantii si au solicitat in sedinta AGA subsemnatului sa depun"in scris cererea de retragere si pretentii financiare ale acestuia"(conform Procesului-verbal de sedinta, anexat la Precizarea de actine din 10.09.2008.)

La data de 24.04.2008 am notificat in scris, conform solicitarilor apelantilor si, exprimate in cadrul AGA din data de 23.04.2008 cererea subsemnatului de"retragere din societatea se SRL prin cesionarea partilor sociale sau prin orice alta modalitate prevazuta de lege"(Cererea de retragere din societate - anexata la Precizarea de actiune din data de 10.09.2008).

Apelantii si nu au inteles sa cumpere partile sociale ale subsemnatului (prin cesiune sugerata), acceptand insa in mod expres retragerea subsemnatului din societate prin alta modalitate prevazuta de lege, respectiv prin acordul tuturor asociati lor, conform art. 226 alin. (1), lit. b din Legea - (Adresa nr. 616/05.05.2008 - anexata I,a Precizarea de actiune din 10.09.2008).

Desi toti asociatii au convenit in unanimitate retragerea subsemnatului, nu a existat un acord cu privire la drepturile patrimoniale aferente retragerii, urmand ca acestea sa fie solicitate pe cale judiciara, acestea in conditiile in care apelantii si nu au considerat suma solicitata de catre subsemnatul ca reprezentand valoarea reala a partilor sociale ce reprezinta 33,34% din capitalul social.

Imediat dupa aceasta la data de 21.07.2008, ora 15.00 s-a desfasurat sedinta Adunarii Generale a Asociatilor SC SRL, convocata de catre administratorul societatii, avand ca obiect, printre altele, si"majorarea capitalului social al societatii, cu suma de 64.950,00 RON, prin aporturi in numerar al asociati/or societatii, direct proportional cu cota detinuta de fiecare dintre el(conform Adresei de depunere documente in probatoriu, inregistrata de subsemnatul pentru termenul din 10.09.2008).

Asociatii au modificat ordinea de zi, hotarand majorarea capitalului social cu suma de 1.800.000 lei, stabilind un termen de subscriere si varsare integrala a sumei de 350.070 lei ce imi revenea conform participatiei detinute in societate, de mai mic de 24 de ore, respectiv pana la data de 22.07.2008, orele 10.00.

Cu toate ca in sedinta apelantii si au votat cu majoritatea partilor sociale majorarea capitalului social cu suma de 1.800.000, la Registrul Comertului s-a depus o hotarare AGA semnata numai de catre asociatii apelanti prin care capitalul social se majora cu 700.000 lei.

In aceste conditii, avand in vedere ca apelantii incercau sa majoreze capitalul social in mod fraudulos, in detrimentul drepturilor patrimoniale ale subsemnatului, am atacat atat hotararea AGA din data de 21.07.2008 (.1111h28s12008si.nr.1161h28s12008,ambele pe rolul Tribunalului Comercial Cluj ), precum si incheierea judecatorului delegat prin care se dispunea inregistrarea in Registrul Comertului a hotararii de majorare cu suma de 700.000 lei (.nr- al Curtii de Apel Cluj ).

In pofida faptului ca instanta a admis recursul impotriva incheierii judecatorului delegat, dispunand radierea mentiunii cu privire la majorarea capitalului social, apelantii asociati au formulat la Registrul Comertului la data de 19.12.2008, o noua cerere de inregistrare a aceleiasi AGA de majoare de capital social, respectiv hotararea AGA din data de 21.07.2008.

Prin Sentinta comerciala nr.-,Tribunalul Comercial Cluja constatat ca sunt indeplinite conditiile lega le pentru exercitarea dreptului de retragere, operand retragerea subsemnatului din SC SRL la data de 05.05.2008.

In urma retragerii, structura participarii la capitalul social a devenit urmatoarea:

- - 50%;

- -50%.

Sentinta nu dispune si cu privire la drepturile aferente retragerii din societate, aceasta urmand a fi stabilita pe cale separata, printr-o actiune in justitie distincta.

Cu privire la sustinerile apelantilor se arată ca:

1. In mod gresit apelantii sustin ca. in speta este aplicabil textul art. 226. alin. h) lit.d din Legea nr. 31/1990 care legitimeaza instanta sa dispuna retragerea unui asociat din societatea in cazurile prevazute de lege.

Conform textului legal citat de apelanti, retragerea pe cale judiciara este o modalitate subsidiara de iesire din societate, dispusa de instanta competenta in conditiile in care retragerea nu opereaza in celelalte doua modalitati conventionale prevazute de lege (act constitutiv/acordul asociati lor).

Astfel, in lipsa: conditiilor obiective de retragere (prevazute expres in actul constitutiv) - art. 226, alin. (1), lit. a) acordului tuturor asociati lor - art. 226, alin. (1), lit. b) asociatul se poate retrage in baza hotararii judecatoresti prin care se dispune retragerea - art. 226, alin. (1), lit. c).

In speta subsemnatul intimat am investit instanta de judecata in sensulconstatarii retragerii din societate prin acordul tuturor asociati lor la datade05.05.2008.si nu in vederea dispunerii retragerii pe cale judiciara.

Raportat la cererea subsemnatului competenta instantei nu prespun analiza motivelor temeinice, in urma carora instanta dispune retragerea unui asociat care a pierdutaffectio societatis,in interesul salvarii coeziunii societare, in temeiul art. 226, alin. (1), lit. c).

Instanta investita cu o cerere in constatarea retragerii nu analizeaza oportunitatea acestei retrageri, avand posibilitatea sa dispuna masura, ci este investita numai cu constatarea intrunirii conditiilor legale pentru execitarea dreptului de retragere din societate - art. 226, alin. (1), lit. b).

In speta, instanta de judecata a constat ca la data de 05.05.2008 erau intrunite toate conditiile legale necesare exercitarii dreptului de retragere subsemnatului din societate, respectiv ca exista acordul tuturor asociati lor, manifestat prin Adresa nr. 616/05.05.2008.

2. In mod gresit apelantii interpreteaza textele lega le aplicabila in speta. in sensul ca retragerea asociatului prin acordul tuturor asociatilor presupune o hotarare a adunarii genera le asociati lor.

In mod gresit apelantii considerea ca in vederea exercitarii retragerii prin acordul tuturor asociati lor, acest acord trebuie sa fie exprimat in cadrul unei Adunari Generale a Asociatilor, ce indeplineste conditiile prevazute de lege pentru valabilitatea manifestarilor de vointa ale unei societati.

La simpla lectura a textului art. 226, alin. (1), lit.b) se poate observa ca Legea nr. 31/1990 vorbeste despre "acordul tuturor asociati lor", si nicidecum de acordul societatii (insemnand hotarare AGA).

intre manifestarile de vointa este:

- In cazul acordului asociati lor, in baza principiului consensualismului, vointa asociati lor este manifestata plenar si produce efecte juridice la momentul convergentei vointelor tuturor partilor chemate sa se pronunte. Rezultatul acestor vointe convergente este o conventie consimtita de toate partile si valabilitatea ei este legata de manifestarea vointei tuturor partilor.

- In cazul persoanei juridice, manifestarea vointei acesteia ia nastere prin vointa asociati lor, manifestata in conformitate cu dispozitiile actelor constitutive (majoritate absoluta, relativa, % din partile sociale etc). Aceasta manifestare trebuie sa imbrace forma unei hotarari a Adunarii Generala, pentru a putea fi dovedita si facuta opozabila terti lor. Rezultatul acestor vointe convergente este actul de vointa unilateral al persoanei juridice, si valabilitatea lui este legata de efectuarea votului respectand cerintele de vot din actele constitutive (nu este neaparat necesara unanimitatea).

Din acest punct de vedere, sustinerile paratilor conform carora retragerea nu este plenara, deoarece nu exista o hotarare a Adunarii Generale care sa consfiinteasca "acordul" tuturor asociati lor este hazardata si in dispretul dispozitiilor lega le, care vorbesc de acordul tuturor asociati lor (conventie act bilateral/multilateral), nu de acordul societatii (hotarare a Adunarii Generale - act unilateral).

Textul legal este in realitate aplicatia practica a principiului consensualismului, conform caruia un act juridic este incheiat si desfacut prin manifestarea de vointa a tuturor partilor care au participat la realizarea acelui act.

Art. 226, alin. (1), lit. b) scoate in evidenta faptul ca, desi tendinta actuala este de a considera societatea comerciala o"intreprinderela baza acesteia se afla un acord de vointa si un contract, care reprezinta vointa partilor art. 969 Cod.civ.

Astfel, textul legal nu solicita o vointa societara valabila pentru a se putea retrage unul din asociati, ci manifestarile de vointa valabile ale asociatilor, parti ale contractului de societate. Vointa societara nici nu ar putea fi solicitata in astfel de cazuri, deoarece retragerea unui asociat nu intra in sfera de activitate si in domeniul de interferenta al societatii comerciale, privita in sensul de "intreprindere".

Mai mult, vointa societatii se manifesta fundamental prin aplicarea principiului democratiei de vot, cu respectarea unor cerinte de cvorum.

Situatiile in care se deroga de la aceasta regula sunt expres mentionate, legea vorbind despre"unanimitate de voturi.

In cazul textului mentionat la art. 226, alin. (1), lit. b), nu se pune problema unanimitatii voturilor tuturor asociati lor in vederea retragerii unuia dintre ei, deoarece se solicitaacordul tuturor asociatilor.in aplicarea principiului" consensu mutuus disensus".

3.Inmod gresit apelantii sustin caacordul de vointe nu este valabil deoarece obiectul acestuia.

Conform sustinerilor eronate ale apelantilor, acordul de vointa al asociatilor nu s-a perfectat la data de 05.05.2008, deoarece asociatii nu cazusera de acord cu privire la valoarea partilor sociale ce se cuvenea subsemnatului asociat retras.

Aratam ca toti asociatii au fost de acord cu retragerea subsemnetului din societate, in acest sens fiind atat Adresa nr.616/05.05.2008,cat si recunoasterile apelantilor in instantei de fond (a se vedea in acest sens intampinarea formulata de apelanti la data de 08.09.2008).

Prin intampinarea din data de 08.09.2008, apelantii arata ca"au fost si sunt de acord cu retragerea reclamantului din societate,"(pag.2, alin. 2 din Intampinare).

De asemenea, se arata in aceeasi intampinare si faptul ca apare ca necesara"abordarea pe cale judiciara a acestei probleme[determinarea valorii partilor sociale in urma retragerii -], iar faptul ca reclamantul nu a raspuns acestei solicitari nu probeaza lipsa acorduluI(a se vedea pct. Il.a) din Intampinarea din data de 08.09.2008).

In acest sens, apelantii arata prin aceeasi Intampinare si faptul ca"paratii nu s-au opus si nu se opun platii drepturilor banesti cuvenite reclamantulul,insa la o valoare stabilita de un expert, si nu la valoarea solicitata de catre apelant.

Faptul ca asociatul retras solicita o anumita suma de bani, iar asociatii ramasi nu considera ca aceasta suma reflecta valoarea partilor sociale, raportat la situatia economica a societatii, nu invalideaza acordul lor cu privire la retragere, deoarece legea solicita 2 manifestari de vointa totalmente distincte: i) acordul cu privire la retragerea din societate si ii) acordul cu privire la drepturile patrimoniale cuvenite asociatului retras.

În conditiile in care:

Legea nr. 31/1990 reglementeaza in art. 226, alin (3), stabilirea pe cale judiciara a drepturilor asociatului retras in caz de neintelegere; apelantii arata ca sunt de acord retragerea, insa nu au cazut de acord cu privire la valoarea partilor sociale datorate asociatului retras, acordul cu privire la retragerea din societate, concretizat in Adresa nr.616/05.05.2008,nu necesita si un acord cu privire la contravaloarea partilor sociale cu urmeaza a se achita asociatului retras, deoarece o astfel de contravaloarea se determina judiciar in lipsa unui acord de vointe (art. 226, alin. (3).

4. In mod gresit arata apelantii ca in speta s-a facut o aplicatie eronata a textelor legale.

În conformitate-cu dispozitiile art. 226 alin. (1), lit. b) din Legea nr. 31/1990, asociatul in societatea cu raspundere limitata se poate retrage din societate avand acordul tuturor celorlalti asociati.

In conditiile in care exista un acord unanim al asociati lor cu privire la actul retragerii, dar asociatii nu au convenit asupra valorii drepturilor asociatului retras, art. 226 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 prevede ca drepturile asociatului retras se stabilesc de catre tribunal in caz de neintelegere intre asociati.

4.2. Retragerea a operat la data intrunirii acordului tuturor asociati lor. inteleasa canegotium iuris.respectiv la 05.05.2008 (data de operare a retragerii).

In baza principiului efectelor relative ale actelor juridice, retragerea prin acordul tuturor asociati lor, ca manifestare de vointe convergente ale asociati lor, produce efecte intre parti de la momentul intrunirii acordului (in continuare data de operare a retragerii).

Drepturile si obligatiile asociati lor se incepand cu acest moment, partile sunt tinute de respectarea lor incepand tot cu acest moment, retragerea opereaza prin acordul de vointe al partilor de la acel moment, indiferent de inscrisul care constata acordul unanim de vointe.

Eventualele formalitati cu privire la difuzia publica(instrumentum probationis)inspre terti, a acordului de vointe al tuturor asociati lor nu reprezinta decat asigurarea opozabilitatii actului unanim, opozabilitate care este perfect distingibila de retragerea prin acordul tuturor asociati lor, inteleasa canegotium juriscu privire la parti.

Operarea retragerii este premisa pentru admiterea cererii in stabilirea drepturilor patrimoniale aferente retragerii.

In speta, actul de retragere ca manifestarea de vointa al tuturor asociati lor exista si este de necontestat (a se vedea raspunsul la cererea de retragere semnat de catre toti asociatii ), urmand ca stabilirea drepturilor patrimoniale sa se dispuna de catre instanta dupa administrarea unui probatoriu complex (identificarea elementelor de activ ale societatii, evaluarea lor prin expertiza, stabilirea valorii juste a partilor sociale etc). Stabilirea drepturilor patrimoniale aferente retragerii, proportional cu partile sociale detinute de catre subsemntul, se solicita instantei de judecata in cazul in care asociatii, cazand de acord asupra retragerii, nu ajung la un acord cu privire la valoarea acestor drepturi.

4.2. retras prin acordul tuturor asociati lor are dreptul la o suma de bani raportat la patrimoniul societatii. astfel cum era acesta configurat la data de operare a retragerii prin acordul tuturor asociatilor. respectiv05.05.2008.

Drepturile asociatului retras se stabilesc prin raportare la cota sa de participatie la capitalul social (respectiv de 33,34%), cota care se aplica asupra patrimoniului societar. are dreptul la o suma de bani reprezentand partea proportionala cu partile sale sociale, raportat la valoarea patrimoniului societatii.

Din acest punct de vedere, la stabilirea drepturilor patrimoniale se are in vedere data la care a operat retragerea. In speta, retragerea operand prin acordul tuturor asociatilor, in conformitate cu dispozitiile art. 226, alin. (1), lit. b) din Legea 31/1990, data avuta in vedere la stabilirea drepturilor patrimoniale ale subsemnatului este cea de05.05.2008,ca data a intrunirii acordului tuturor asociatilor (data de operare a retragerii).

Deoarece la data intrunirii acordului de vointe al tuturor asociati lor cu privire la retragere, aceasta opereaza de drept (vointa partilor este legea acestora si produce efecte din momentul intrunirii acesteia), stabilirea pe cale judiciara a drepturilor patrimoniale aferente se va efectua raportat la momentul intrunirii acordului de vointe. Operarea automata a retragerii este modalitatea in care legiuitorul intrevine in apararea intereselor asociatului retras, facand aplicatia principiuluirebus sic standibus.Astfel, nicio operatiune juridica intreprinsa dupa aceasta data a operarii retragerii (spre exemplu, incercarea asociatilor ramasi de a determina o eventuala micsorare frauduloasa a participatiei asociatului retras) nu poate afecta interesele patrimoniale ale asociatului retras.

Astfel cum in mod judicios s-a pronuntat jurisprudenta, dreptul societatii, indiscutabil, de a intreprinde operatiuni economice post-retragerenu poate fi exercitat in dispretul celorlalte reglementari din legea societatilor comerciale care se refera la drepturile(patrimoniale - sublinierea noastra)asociatului retras.

Respectarea drepturilor in primul rand patrimoniale ale asociatului retras tempereaza eventuale hotarari ale asociati lor, deoarece acestia cunosc ca indiferent de incercarile de a frauda post acceptare a retragerii drepturile asociatului retras, acestea vor fi fara efect deoarece data de referinta in raport cu care se vor calcula aceste drepturi va fi cea a întrunirii acordului de voințe ale tuturor asociaților.

Tocmai in acest sens subsemnatul am solicitat inregistrarea in Registrul Comertului a mentiunii cu privire la existenta pe rolul instantelor de judecata a prezentului litigiu, in baza unui certificat de grefa (inregistrat la Oficiul Registrului Comertului sub nr. 50789 din data de 01.07.2008) (Anexa 11).

Patrimoniul societatii, ca gaj al asociatului retras, "ingheata" la momentul operarii automate a retragerii, inteleasa ca manifestare de vointa a tuturor asociati lor, tocmai in vederea desocotirii ce urmeaza a se efectua intre asociatul retras si societate.

Aceasta "inghetare" a patrimoniului nu reprezinta un blocaj juridic si economic al societatii, in sensul imposibilitatii indeplinirii obiectului de activitate, in vederea obtinerii de profit, ci semnifica numai conservarea abstracta, calitativa, a unei stari de fapt, a unei valori la care se va aplica cota de participatie a asociatului retras in vederea stabilirii drepturilor acestuia.

Societatea este libera sa intreprinda orice operatiune economica necesara indeplinirii scopului sau, deoarece "inghetarea" patrimoniului are loc numai din punct de vedere scriptic. Astfel, indiferent de evolutia pozitiva sau negativa a patrimoniului social, aplicarea cotei-parti reprezentand participatia asociatului retras se va face prin raportare la valoarea patrimoniul social la data operarii retragerii prin acordul tuturor asociaților, indiferent de evoluțiile sale ulterioare.

IV. Prin concluziile scrise înregistrate de apelanți la data de 5 mai 2009, aceștia solicită admiterea apelului declarat impotriva sentintei comerciale nr. 4939/C/2008 a Tribunalului comercial Cluj asa cum a fost formulat si precizat cu obliga rea intimatului la plata cheltuielilor de judecata conform notei anexate.

1. In esență au criticat hotararea primei instante sub aspectul ca judecatorul fondului nu a interpretat corect raportul juridic creat intre parti ca urmare a corespondentei efectuate intre ele in 24.04.2008 si respectiv in 05.05.2008.

Daca instanta ar fi aplicat in mod unitar toate regulile de interpretare a conventiilor si in special cele instituite prin arte 977, arte 978 si arte 983. civ. ar fi ajuns indubitabil la concluzia ca din corespondenta dintre parti nu a reiesit un acord de vointa pur si simplu, cu executare imediata, ci unul afectat de modalitati: retragerea din societate a reclamantului intimat sub conditia suspensiv aar ealizarii unui nou acord de vointa cu privire la modalit a tea de retragere si a desp agubirii cuvenite.

, instanta de fond urma sa analizeze efectele unei conventii afectate de conditie suspensiva in situatia in care acea conditie nu era realizata la data sesizarii instantei.

conditione ( inainte de realizarea conditiei suspensive) creditorul nu poate cere executarea obligatiei, iar debitorul nu poate fi tinut sa faca vreo plata, iar daca este vorba despre un contract avand ca obiect transferul dreptului de proprietate, acesta nu are loc pana la momentul realizarii conditiei suspensive. Obiectul conventiei afectata de conditie suspensiva rezultata din corespondenta dintre parti este darea acordului de retragere. Prin actiunea introductiva reclamantul cere de fapt executarea acelei conventii si anume constatarea de catre instanta de judecata ca a fost dat acordul la retragere. Aflandu-ne in ipoteza in care conditia suspensiva nu s-a realizat la data pronuntarii hotararii atacate, constatarea de catre instanta de judecata ca a fost dat acordul la retragere este nelegala, deoarece acordul de vointe in discutie este afectat de conditia suspensiva nerealizata.

2. Reclamantul sustine ca retragerea sa din societate a operat in data de 05.05.2008, data de la care ar fi fost opozabila retragerea atat de societate cat si de ceilalti asociati. Sarcina de a dovedi ca vointa reala a partilor a fost in sensul unei retrageri neconditionate ii revenea reclamantului. Acesta nu a produs in acest sens nici macar o singura proba, intreaga desfasurare a evenimentelor demonstrand exact contrariul.

de exemplele enumerate in scriptul continand precizarea motivelor de apel, extrem de elocventa pentru o corecta analiza a intentiei reale a asociatilor este modul de comportare a reclamantului in cadrul AGA din 21 iulie 2008 si ulterior prin atacarea in justitie a acesteia ( dosar nr-) si respectiva incheierii judecatorului delegat ( dosar llf- ).

Reclamantul intimat a sustinut ca a participat la sedinta AGA din 21.07.2008 si atacat hotararea de majorare a capitalului social a SC SRL in calitate de tert interesat sa-si protejeze drepturile corespunzatoare cotei sale de 33,33% din capitalul social.

Aceste sustineri sunt contrare desfasurarii evenimentelor pentru urmatoarele argumente:

- convocarea de participare la AGA din 21 iulie 2008 fost facuta reclamantului in calitate de asociat, iar acesta nu a declinat aceasta calitate nici cu ocazia dezbaterilor din acea sedinta si nici printr-un script sau corespondenta anterioara sau ulterioara sedintei ca aceasta ar dori sa participle la dezbateri ca si tert nu ca si asociat.

procesul verbal de sedinta a fost semnat de toti actionarii inclusiv de catre reclamant pe toate paginile

- toti cei trei asociati si-au dat votul cu privire la ordinea de zi, reclamantul votand impotriva adoptarii hotararii de majorare a capitalului social la suma de 1.050.000 lei dar a votat pentru majorarea capitalului social la suma de 64.950 lei!!!

Mai mult chiar, solicita in mod expres un termen mai de subscriere a noii majorari de capital.

- in cuprinsul actiunii in anulare si in recursul contra incheierii judecatorului delegat reclamantul arata ca actioneaza ca si asociat al SC SRL si isi justifica interesul promovarii acelor actiuni tocmai din dorinta de a-si

conserva cota de participare la capitalul social detinuta la acel moment adica de 33,33 % ( cota care ar fi fost diminuata printr-o majorare de capital la care reclamantul sa nu fi participat)

- prin majorarea de capital social nu se diminua patrimoniul societatii, si nici nu se periclita situatia financiara a acesteia, ci tocmai se imbunatatea starea financiara a societii cu noi aporturi de capital.

Chiar daca participarea la sedinta din 21 iulie 2008 ar fi fost motivata de dorinta de a proteja cota parte din patrimoniul societatii, este ilogic a se sustine ca reclamantul a atacat hotararea adoptata tot din aceleasi considerente ( pentru ca prin hotarare se intarea situatia financiara si credibilitatea de terti a societatii). In realitate reclamantul nu a dorit ca urmare a acelei hotarari din 21 iulie 2008 sa i se diminueze cota de participare de la 33,33 % cat avea in acel moment, dovada ca el insusi a realizat ca in 05.05.2008 nu a operat retragerea sa amiabila.

Constatarea de catre instanta de fond ca comportamentul ulterior al reclamantului este un element ce tine de viata societara a paratei SC SRL si ca instanta nu ar fi fost investita cu analizarea acestuia si ca oricum nu ar avea semnificatia juridica a revenirii partilor asupra acordului de vointa realizat la data de 5 mai 2008 fiind echivoc, nu are nici o valoare juridic.

Astfel, instanta de judecata era investita in principiu cu obligatia analizarii fiecarui argument invocat in aparare de parte, iar in cazul de paratii au invocat in aparare existenta adunarii generale a asociatilor din data de 21 iulie 2008. Pe de alta parte, este adevarat ca participarea reclamantului la aceasta sedinta AGA nu are semnificatia revocarii acordului de vointa realizat in data de 5 mai 2008 ci, dovedeste indubitabil ca toata partile inclusiv reclamantul au inteles la data de 21 iulie 2008 ca acea conditie suspensiva sub care au convenit retragerea prin corespondenta din 5 mai 2008 nu se va mai realiza niciodata si ca deci, retragerea amiabila nu va mai fi cu putinta.

3. Cu privire la ultimul aspect invederat de noi in precizarea motivelor de apel in sensul ca in mod artificial si peste vointa partilor judecatorul fondului dispune impartirea celor 7 parti sociale detinute de catre reclamant, intimatul arata ca dispozitiile legale ar fi fost respectate deoarece legea permite mai multor persoane sa exercite dreptul de coproprietate a asupra unei parti sociale.

In principiu este adevarat acest lucru, insa in speta s-a creat o situatie hibrida si anume: cei doi asociati si sunt detinatorii individuali a cate 7 parti sociale si coproprietari in cote de cate 50,10 fiecare cu privire la alte 7 parti sociale. unei parti sociale nu confera numai drepturi patrimoniale ( cota parte din profit si pierderi, din patrimoniu), ci si drepturi participati ve. Ne intrebam retoric cum s-ar exercita dreptul de vot aferent celor 7 parti sociale in situatia in care in care cei doi asociati ramasi ar avea la un moment dat interese diferite?

In concluzie, prin acordul de vointe realizat intre parti in 5 mai 2008, sa decis amiabil retragerea reclamantului din societate cu conditia suspensiva a stabilirii de comun acord a modalitatilor concrete de iesire din societate. Cum partile nu au mai stabilit ulterior in concret in ce modalitate ar fi trebuit sa aiba loc retragerea, acordul de vointe din 5 mai 2008 ramas fara vreun efect juridic, retragerea rec1amantului din societate putand fi dispusa de catre instanta doar pentru motive temeinice, insa reclamantul ( prin precizarea de actiune) a dezinvestit instanta cu un asemenea petit.

Prin concluziile înregistrate la 6 mai 2009, de intimatul solicită respingere a apelului formulat de apelantii SC SRL, si, ca neîntemeiat si nefondat pentru următoarele motive care vor fi expuse în continuare.

1. Manifestarea de vointa a tuturor asociatilor. in sensul retragerii subsemnatului prin acord este neindoielnica. retragerea operand la data de 05.05.2008.

Asociatii SC SRL au acceptat cererea de retragere din societate a subsemnatului, aratand prin Adresa nr.616/05.05.2008ca:"am luat act de hotararea ta de retragere din societate. . respectam decizia, asa incat vom putea inita procedurile legale aferente materializarii acestei hotarari in momentul in care vom conveni asupra sumei cuvenite tie cu titlu de drepturi banesti aferente celor7parti sociale detinute in societate."

Prin manifestarea de vointa a tuturor asociati lor, care si-au dat acordul la retragerea subsemnatului, la data de 5.5.2008 erau indeplinite toate conditiile lega le in vederea exercitarii acestui drept de retragere, conform Legii nr. 31/1990.

"Art.226

(1)in societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau in societatea cu raspundere limitata se poate retrage din societate:

b) cu acordul tuturor celorlalti asociati;"

In aceste conditii, Adresa nr.616/5.5.2008este o manifestare de vointa in sensul exprimarii acordului cu privire la retragerea subsemnatului din societate, iar speculatia juridica a apelantilor, pe tema unei asa-zise"conditii suspensive"conditionarea acordarii retragerii de acordul cu privire la valoarea partilor sociale - este vadit fortata si inconsecventa.

Apelantii susțin ca asociatii au fost de acord cu retragerea subsemnatului, sub conditia convenirii cu privire la valoarea partilor sociale cuvenite in urma retragerii.

Adresa nr.616/5.5.2008este univoca:

- toti asociatii si-au dat acordul cu privire la retragerea subsemnatului din societate{"Am luat act de hotararea ta de retragere din societate. respectam decizia."

- nu exista un acord in privinta valorii partilor sociale cuvenite in urma retragerii("In acest sens, consideram, ca suma de 500.000 pretinsa de tine nu este raportata la valoarea reala a patrimoniului societatii.[.]Nu putem decat sa regretam ca valoarea reala a societatii nu corespunde reprezentarii tale.")

-in vederea realizarii opozabilitatii acestei conventii, prin efectuarea formalitatilor cu privire la actele constitutive ale societatii si inregistrarea acestora la Oficiul Registrului Comertului (proceduri legale), asociatii urmeaza a de acord asupra contravalorii partilor sociale. Aici poate fi, eventual, afirmata existenta unei conditii suspensive: ".vom initia procedurile legale aferente materializartii acestei hotarari in momentul in care vom conveni asupra sumei cuvenite tie cu titlu de drepturi banesti."

n aceste conditii, singurele obligatii conditionate pe care si le-au asumat asociatii au fost acelea de a "materializa" conventia de retragere, prin efecuarea procedurilor legale de modificare a actelor constitutive si de efectua re a opozabilitatii cu privire la noua structura a societatii, in urma retragerii.

Procedurile lega le de materializare a hotararii nu pot fi interpretate in niciun caz ca fiind procedurile de exprimare a "vointei societara, manifestata prin hotararile adunarii generale", deoarece legea vorbeste despre acordul tuturor asociati lor (acordul de vointe al persoanelor fizice - act conventional multilateral), si in niciun caz de acordul societatii {vointa societatii - act unilateral, luat in conditiile de cvorum si vot impuse de lege).

De altfel, justetea argumentarii de mai sus este confirmata si de pozitia procesuala initiala a asociati lor apelanti:

".admisibilitatea prezentei actiuni(pentru motive temeinice - - )este conditionata deprobarea lipsei acordului celorlalti asociati, si concomitent, de existenta unor motive temeinice. Intrucat reclamantul nu dovedeste nici una din aceste conditii esentiale pentru admiterea cererii sale, actiunea sa este, categoric, inadmisibila.

Cei doi asociati parati, si au fost si sunt de acord cu retragerea reclamantului din societate[.]pozitia asociatilor parati, care au fost si sunt de acord cu retragerea reclamantului".

de aceasta pozitie procesuala evidenta,protestati a non contra actum.In aceste conditii, orice artificiu juridic al apelantilor (asa zisa "conditie suspensiva") este lipsit de efecte, deoarece exista doua manifestari de vointa exprese in sensul recunoasterii acordului cu privire la retragere.

Faptul ca asociatii nu au cazut de acord cu privire la valoarea partilor sociale cuvenite in urma retragerii, nu impieteaza asupra demersului juridic din prezentul dosar.

Acesta deoarece in ipoteza principala in care partile cad de acord cu privire la retragere, insa nu si cu privire la contravaloarea drepturilor patrimoniale, intra in joc prevederile supletive, subsidiarele art. 226, alin. (3) din Legea nr. 31/1990, conform carora:

"Drepturile asociatului retras, cuvenite pentru partile sale sociale, se stabilesc prin acordul asociatilor ori de un expert desemnat de acestia sau, in caz de neintelegere, de tribunal"

apelantii arata ca apare ca necesara

"abordarea pe cale judiciara a acestei probleme[determinarea valorii partilor sociale in urma retragerii - ],iar faptul ca rec/amantul nu a raspuns acestei solicitari nu probeaza lipsa acordului4"

2. Constatarea instantei de judecata din fond. conform careia la data de 5.5.2008 erau intrunite toate conditiile legale pentru exercitarea dreptului de retragere este temeinica si legala.

Sentinta pronuntata pe fondul cauzei este temeinica si legala, instanta investita facand o aplicatie corecta a textelor legale aplicabile in speta, precum si a limitelor in care a fot investita sa judece prezenta cauza.

Apelantii argumenteaza, in dezavuarea sentintei pronuntate, in sensul ca:

- instanta fondului a aplicat in mod gresit textele art. 977 si 983 Cod civil, nesocotind regulile de interpretare a conventiilor;

Critica punctuala a argumentelor apelantilor: argumentele nu pot fi primite, deoarece: nicio afirmatie nu poate fi interpretata in afara contextului (art. 982 Cod.civ.);

in cazul de, asociatii nu se obliga la nimic, deoarece acordul lor cu privire la retragerea subsemnatului din societate reprezinta exercitarea unui drept, drept care la fel de bine putea fi refuzat subsemnatului. Societatea este cea care are obligatia, in sensul sau cel mai pur (de nexus juridic), de a despagubi pe asociatul retras. Principiul este aplicatia practica a faptului ca investitia efectuata de catre asociatul retras, ca aport la capitalul social, trebuie restituita de societatea "intreprindere".

Instanta fondului a aplicat in mod gresit prevederile art. 226 din Legea 31/1990, deoarece s-a pronuntat si cu privire la structura participatiei la capitalul social al celorlalti asociati.

Critica punctuala a argumentelor apelantilor: argumentele nu pot fi primite, deoarece:

In conformitate cu art, 226, alin. (2) din Legea 31/1990, in situatia prevazuta la alin. (1) lit. c), instanta judecatoreasca va dispune, prin aceeasi hotarare, si cu privire la structura participarii la capitalul social a celorlalti asociati.

Aceasta prevedere legala care obliga instanta de judecata sa se pronunte si cu privire la structura participarii la capitalul social are la baza ideea ca in ipoteza in care exista motive temeinice de retragere, iaraffedio societatiss-a rupt in mod ireparabil, partile nu vor putea de acord si cu aspectele secundare ale retragerii (procedurile lega le de demarat in vederea efectuarii opozabilitatii retragerii si structura participatiei la capitalul social).

De asemenea, in conditiile in care instantei i se aroga largi competente, conform art. 226, alin. (1) din Legea nr. 31/1990 (instantadispuneretragere), aceasta are posibilitatea de a analiza modul optim de impartire a participatiei asociatului retras, dispunand in consecinta.

In cazul de, instanta nu a fost investita cu largile prerogative pe care le impune art. 226, alin. (1) lit. c) din Legea nr. 31/1990, ci a fost investita in sensul constatarii ca la data de 05.05.2008 au fost indeplinite toate conditiile legale de exercitare a dreptului de retragere din societate in conditiile art. 226, alin. (1), lit. c) din Legea nr. 31/1990.

Raportat la limitele investirii, instanta de fond in mod corect s-a pronuntat cu privire la structura participatiei la capitalul social, deoarece:

litigatum, tantum iudicatumsubsemnatul intimat am investit instanta de judecata cu pronuntarea si asupra acestui aspect, deoarece datorita divergentelor nascute intre asociati in timpul judecarii prezentului litigiu, era evident ca asociatii apelanti nu vor accepta o modificare amiabila actelor constituitve si a efectuarii formalitatilor de opozabiliate de terti a retragerii.

In aceasta maniera, in salvgardarea principiului celeritatii, principiu de baza atat in lumina Curtii Europene a Drepturilor Omului, cat si in relatiile comerciale - am evitat costurile suplimentare pe care le-ar fi implicat o extrem de probabila actiune judiciara in obligarea asociati lor la modificarea actelor constituive, precum si la indeplinirea formalitatilor de opozabiliate;

Instanta de judecata trebuia sa se pronunte si sub acest aspect, insa nu in temeiul art. 226, alin. (2) din Legea nr. 31/1990, ci in temeiul unor considerente de ordin practic. In conditiile in care asociatii au recunoscut initial acordul lor cu privire la retragerea subsemantului, dupa care au negat acest acord, era evident ne aflam in prezenta unei situatii sensibil asemanatoare cu cea a carei prevenire se inceara prin dispozitiile art. 226, alin. (3) din Legea 31/1990. Astfel, asociatii ramasi nu vor niciodata de acord cu prvire la consecintele formale ale retragerii, tergiversand modificarea actelor constituive ale societatii.

In realitate, este o chestiune subsidiara pronuntarea instantei de fond si cu privire la structura participatiei, in conditiile in care cererea principala este admisa.

De altfel, chiar o eventuala inadmisibilitate a pronuntarii instantei de fond cu privire la structura participatiei in urma retragerii nu ar afecta drepturile subsemnatului, conform celor constatate conform petitului principal.

Raportat la interesul subsemnatului (operarea retragerii la data de 05.05.2008, prrin urmare "inghetarea" patrimoniul societatii la ceasta data), pronuntarea instantei de judecata cu privire la structura participatiei la capitalul social este o chestiune subsidiara, care, inclusiv in ipoteza in care ar fi fost repinsa ca inadmisibila, nu ar afecta in nicio modalitate petitul principal formulat de subsemnatul - constatarea retragerii. Din acest punct de vedere, subsemnatul am considerat oportuna o astfel in investire a instantei cu solutionarea structurii participatiei la capitalul social, tocmai din considerente de ordin pragmatic: evitarea unei actiuni in obligarea asociati lor ramasi de a opera modificarile in urma retragerii, cu toate consecintele economice si temporale pe care le implica o noua actiune in justitie.

Instanta fondului a imbogatit fara voia lor pe cei doi asociati apelanti, distribuind in mod egal participatia subsemnatului si fara a tine cont de imposibilitatea legala a fractionarii unei parti sociale.

Critica punctuala a argumentelor apelantilor: argumentele nu pot fi primite, deoarece:

Nu se poate considera asociatii apelanti au fost imbogatiti "fara justa cauza" prin faptul ca instanta de judecata s-a pronuntat cu privire la participatia lor in societate in urma retragerii, deoarece aceasta este o consecinta logica si necesara in urma retragerii.

unui element in orice structura implica reconsidera rea acelei structuri; cu atat mai mult se impune reconsidera rea structurii participatiei la capitalul social in ipoteza in care unul dintre asociati isi retrage sprijinul investitional acordat initial.

Nu este vorba in niciun caz de o imbogatire, deoarece asociatii ramasi nu primesc mai mult decat au avut, ci se opereaza o augmentatie matematica, abstracta a cotei de participare la capitalul social, fara ca aceasta augmentatie sa fie dublata de o crestere corelativa a patrimoniului lor.

De altfel, nimic nu impiedica asociatii ramasi de a efectua orice fel de modificari ale participatiei la capitalul social, subsemnatul fiind un tert de aceste modificari.

3. Subsemnatul am actionat cu buna-credinta si am efectuat toate diligentele permise de lege. in vedere protejarii drepturilor aferente retragerii prin acordul tuturor asociati lor.

Asociatii apelanti au incercat fraudarea intereselor subsemnatului, efectuand in aceste sens urmatoarele manevre concertate, in ordinea cronologica a efectuarii lor: 3.1. Asociatii au infiintat o societate comerciala (SC SRL) avand acelasi obiect principal de activitate ca si SC SRL. in ciuda interdictiei legale a asociatului de a exercita activitati similare pe perioada detinerii calitatii de admnistrator unic în SC SRL.

Cei doi asociati si-au constituit, la scurt timp dupa informarea lor cu privire la intentia de parasire a societatii, o societate comerciala avand acelasi obiect principal de activitate ca si SC SRL (Lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale), respectiv SC SRL.

SC SRL are sediul in., nr. 38,.1g (adresa de domiciliu a asociatului ) si este inmatriculata la ORC C sub nr. J-. Aceasta societate are ca asociati pe si, in cote egale de 50%.

de catre asociatul, impreuna cu asociatul administrator a unei societati concurente societatii SC SRL, in conditiile in care acesta din urma detine mandatul de administrator al societatii, intareste convingerea subsemnatului ca asocierea noastra in SC SRL, in scop de optimizare economica si de obtinere de profit, a fost subminata de catre asociati inca de la momentul la care i-am informat cu privire la intentia de parasire a societatii.

3.2. In conditiile stabilirii drepturilor aferente retragerii. au orchestrat o maiorare de capital cu o suma de 17 ori mai mare decat suma initial prevazuta in convocatorul pentru AGA din data de 21.07.2008 si aprobata ca fiind de ordinea de zi a sedintei.

Majorarea de capital nu s-a efectuat in interesul societatii si pentru buna ei functionare, ci s-a efectuat exclusiv in vederea fraudarii intereselor subsemnatului, incercandu-se prejudicierea subsemantului printr-o eventuala diminuare a sumei de incasat, aferenta retragerii.

O astfel de reducere drastica a participatiei subsemnatului ar avea efecte directe si de nereparat asupra drepturilor patrimoniale cuvenite in urma retragerii, situatie in care, pentru salvgardarea intereselor subsemnatului, este necesara constatarea pe cale judecatoreasca a operarii retragerii la data de 05.05.2008, prin acordul tuturor asociati lor.

3.3. Asociatii (nn. si ) au votat cu maioritate un termen mai scurt de 24 de ore pentru subscrierea si varsarea integrala a aportului in suma de 350.070 lei.

Prin hotararea AGA s-a stabilit, in vederea majorarii capitalului social, un termen de subscriere si de varsare integrala a aporturilor in numerar data de 22.07.2008, ora 10.00, respectiv la mai putin de 24 de ore de la data adoptarii hotararii de majorare a capitalului social.

Termenul de subscriere si varsare integrala a aporturilor s-a stabilit ca fiind data de 22.07.2008, orele 10.00, in conditiile in care sedinta AGA a inceput la orele 15.00 si s-a incheiat la orele 17.00 in data de 21.07.2008.

Subsemnatul am luat parte la lucrarile AGA din data de 21.07.2008 in calitate de tert, in vederea protejarii drepturilor nascute in urma retragerii prin acordul asociati lor, in conditiile in care comportamentul acestora trada intentia fatisa de a-mi frauda drepturile.

Asociatii apelanti au inregistrat totusi, la Oficiul Registrului Comertului C, hotararea AGA din 21.07.2008 de majorare a capitalului social, in urma careia "participatia" subsemnatului la capitalul social al SC SRL era mult diminuata, datorita lipsei subscrierii de noi aporturi.

In aceste conditii, in care:

- era evident faptul ca asociatii apelanti incearca sa nege, prin comportamentul lor, acordul de vointe intervenit prin Adresa nr. 616/05.05.2008;

- asociatii apelanti incearca prin orice mijloace sa determine diminuarea drepturilor patrimoniale aferente retragerii (majorare de capital abuziva, nefundamentata),

S-au urmarit toate caile legale aflate la dispozitia oricarei persoane prejudiciate in interesele sale de catre un act juridic.

In acest sens, mai ales in conditiile in care asociatii ramasi nu au efectuat modificarile actelor constituitve si nici formalitatile de opozabilitate de terti, a retragerii subsemnatului, am inteles sa contest inscrierea in Registrul Comertului a majorarii de capital social in forma depusa de asociatii apelanti la autoritatile competente in materie.

In acest sens, am formulat recurs impotriva hotararii judecatoruluisindic prin care s-a incuviintat majorarea de capital social si s-a dispus inregistrarea mentiunii cu privire la Hotararea AGA din 21.07.2008 in Registrul Comertului, recurs care a fost admis de catre instanta de apel.

Prin demersurile lega le efectuate, subsemnatul am depus toate diligentele in vederea conservarii drepturilor dobandite in urma retragerii, in conditiile in care relatiile cu asociatii apelanti deveneau tot mai tensionate, iar tentativele lor de a-mi frauda aceste drepturi aferente retragerii tot mai evidente.

Coroborand cele de mai sus cu puterile extinse acordate administratorului prin aceeasi Hotarare AGA din data de 21.07.2008, subsemnatul intimat sunt indreptatit sa consider ca exista un risc ridicat de devalizare a societatii, in vederea fraudarii intereselor patrimoniale aferente retragerii.

Din aceste motive, diligentele depuse de subsemnatul intimat, precum si demersurile juridice efectuate nu sunt decat acte de conservare a drepturilor patrimoniale aferente retragerii.

Prin chiar petitul formulat in prezentul dosar am aratat ca nu urmarim decat realizarea drepturilor patrimoniale raportat la momentul la care a intervenit retragerea prin acordul tuturor asociati lor. In ceea ce priveste viata societara dupa aceasta data, aratam ca nu am intervenit, in mod activ si in exercitarea drepturilor de asociat, in activitatea curenta a SC SRL.

Niciun demers legal din cele efectuate de subsemnatul nu sunt acte tipice de administrare a unei investitii in cadrul oricarei societati (acte de administrare a investitiei efectuate in societate, in vederea obtinerii de profit, in vederea maximizarii drepturilor viitoare), ci acte de conservare a drepturilor deja dobandite ca urmare a retragerii.

Ele in niciun caz nu pot fi interpretate ca fiind o recunoastere a calitatii de asociat, sau o manifestare de vointa contrara vointei exprimate in cadrul acordului dat de toti asociatii cu privire la retragere.

Mai mult, raportat la felul insidios in care s-au comportat asociatii apelanti (tacerea acestora cu privire la negocierile purtate pe mail, majorarea capitalului social efectuata expres in vederea diminuarii drepturilor patrimoniale aferente retragerii, recunoasterea acordului dat prin scriptele initiale depuse la dosar instantei de fond iar ulterior, negarea acelei declaratii), nu exista o alta modalitate de a conserva drepturile patrimoniale aferente retragerii.

Pentru aceste motive, solicită respingerea apelului si mentinerea sentintei pronuntata de instanta de fond, ca legala si temeinica.

VI. Examinând apelul prin prisma motivelor invocate ținând seama și de caracterul devolutiv specific acestei căi de atac precum și de limitele apelului, cât și de apărările evocate în cauză și având în vedere dispozițiile legale pertinente incidsente în materie, Curtea reține următoarele:

1. Retragerea unui asociat din societatea comercială de persoane, cum este cazul societății cu răspundere limitată, reprezintă un act de voință a acestuia și ca natură juridică este un act juridic unilateral care modifică actele constitutive ale societății comerciale respective.

În situația societății cu răspundere limitată Legea societăților comerciale nr. 31/1990 republicată () dispozițiile art. 226 prevăd că asociații se pot retrage în trei situații: a) în cazurile prevăzute de actul constitutiv; b) cu acordul tuturor celorlalți asociați; c) în lipsa unor prevederi în actul constitutiv sau, când nu se realizează acordul unanim, asociatul se poate retrage pentru motive temeinice, în temeiul unei hotărâri judecătorești pronunțate de tribunalul comercial.

Așa cum rezultă din textul legal analizat instanța judecătorească este chemată să tranșeze asupra retragerii asociatului doar în ultima situație prezentată care exclude prezența primelor două, respectiv pentru ipoteza în care nu sunt prevederi în actul constitutiv care să reglementeze cazuri si situații ce permit retragerea sau când acordul unaim pentru retragere nu se realizează între asociați. Cu toate acestea în ipoteza prevăzută la art. 226. 1 lit. c) din analizată în precedent, asociatul se poate retrage dacă există motive temeinice.

În speță, cererea de chemare în judecată și intervenția tribunalului comerciala fost solicitată de reclamant în aplicarea prevederilor art. 226 alin. 1 lit. b) din, respectiv solicitând să se constate că la data de 05.05.2008 a operat retragerea reclamantului din societatea pârâtă SC SRL C-N prin realizarea acordului tuturor asociaților. Această solicitare este făcută pe calea unei precizări de acțiune ( 62-70 dos. primei instanțe) precizare ce survine la primul termen de judecată după ce inițial prin acțiunea introductivă reclamantul a învestit prima instanță cu o cerere de a se dispune retragerea reclamantului din societatea comercială pârâtă.

Așa cum rezultă din practica judiciară și doctrină cererea de retragere are valoarea unei oferte iar în ipoteza aplicării art. 226 din dreptul de retragere poate fi valorificat fie cu acordul asociaților exprimat anticipat în actul constitutiv (lit. a); fie dat în mod expres cu privire la o anumită cerere (lit.b), fie, în absența acestui acord, caz în care retragerea poate fi încuviințată de instanța de judecată.

În cadrul cererilor în justiție privitoare la retragerea asociaților analiza textului art. 226 alin. 1 din permite intervenția instanței în cazurile în care se contestă validitatea actului retragerii (acțiunea în realizare privind nulitatea actului de retragere), în cazurile în care retragerea presupune acordul tuturor asociaților (art. 226 alin. 1 lit.b) este posibilă contestarea validității acestui acord, ca act juridic multilateral (acțiunea în realizare privind nulitatea actului juridic ce înmagazienează acordul asociaților) iar dacă retragerea asociaților intervine în condițiile art. 226 alin. 1 lit.c) din, instanța este competentă a hotărâ asupra cererii de retragere înseși (acțiunea în realizare privind retragerea asociatului/asociaților).

2. Din analiza efectuată mai sus se desprinde concluzia că în aplicarea dispozițiilor art. 226 alin. 1 din cererile adresate justiției privitoare la retragerea asociaților au natura juridică a unor cereri în realizare.

Pe cale de consecință, acțiunea în constatare este exclusă pentru valorizarea dispozițiilor art. 226 alin. 1 din. Altfel spus, acțiunea în constatare, conform art. 111.pr.civ. este exclusă dacă partea poate cere realizarea dreptului deoarece acțiunea în constatare are caracter subsidiar față de acțiunea în realizare. Mai apoi, acțiunea în constatare este înlăturată și în situația în care partea nu poate justifica un interes și în ipoteza în care prin intermediul acestui tip de demers judiciar se urmărește constatarea existenței sau inexistenței unei stări de fapt.

Or, acțiunea în constatarea existenței acordului este inadmisibilă dacă are ca premisă lipsa de opoziție a asociaților la cererea de retragere a asociatului. Nu s-ar putea întrevedea și care ar fi interesul de a obține concursul instanței judecătorești pentru a valida existența unui astfel de acord de vreme ce nu se produc critici vizând nevalabilitatea în substanță a acestui act juridic. Tot, astfel instanța nu a fost sesizată cu o acțiune în nulitatea acordului ce face obiectul acțiunii în constatare.

3. Cu referire la speță, Curtea reține că din manifestarea de voință a pârâților coasociați evocată atât în scriptul materializat în adresa nr. 626 din 5 mai 2008 cât și acea susținută constant pe parcursul dezbaterilor la prima instanță și în faza de apel rezultă că aceștia și-au manifestat acordul în vederea retragerii reclamantului din societatea pârâtă însă acest acord a fost condiționat de perfectarea înțelegerii ce urma să survină între asociați pentru determinarea pretențiilor bănești, în conformitate cu prevederile art. 226 alin. 3 din.

Așa fiind, se poate concluziona că acordul de retragere a reclamantului din societatea comercială urma să producă efecte depline la data realizării acordului asociaților privind determinarea drepturile asociatului ce și-a manifestat voința de a se retrage.

Curtea mai reține că acordul cu referire la retragerea asociaților își producea efectele depline doar la data perfectării acordului privind determinarea drepturilor reclamantului și cu participarea decisivă a acestuia de vreme ce din înscrisul încheiat la data de 5 mai 2008 rezultă că acesta trebuie să facă o propunere în acest sens.

Că, o astfel de înțelegere nu s-a realizat și că reclamantul și-a păstrat în continuare calitatea de asociat rezultă fără echivoc din manifestarea ulterioară de voință a acestuia în cadrul ședinței adunării generale a asociaților și votul exprimat de acesta asupra problemelor ce au facut obiectul ordinii de zi.

Astfel, în procesul-verbal încheiat la data de 21.07.2008 s-a consemnat faptul că reclamantul s-a prezentat la ședința AGA în baza convocatorului nr. 231 din 23.06.2008 și a cererii de amânare a ținerii acestei ședințe formulată personal de reclamant înregistrată sub nr. 520 din 30 iunie 2008 din care rezultă că acesta s-a prezentat și a votat în calitate de asociat.

De altfel, în penulltimul paragraf al cererii de amânare a ședinței AGA reclamantul arată fără echivoc faptul că necesitatea aprobării acestei cereri și ținerea ședinței după data de 5 iulie 2008 se datorează faptului că dorește să-i exercite dreptul legal de participare și de vot.

Așadar, interpretarea dată actului care consemnează manifestarea de voință a pârâților din data de 5 mai 2008 este greșită.

Așa cum s-a relevat anterior cererea de retragere a reclamantului din societatea comercială pârâtă formulată la data de 24 aprilie 2008 are valoarea juridică a unei oferte.

Răspunsul la această ofertă este materializat în înscrisul din data de 5 mai 2008 și parvine de la coasociații pârâți individual fără să fie implicată voința societară.

Curtea apreciază că actul constitutiv nu conține alte dispoziții în acest sens, practic nu exista o clauză care ar permite retragerea asociatului în anumite condiții care presupun nu un acord individual al celorlalți asociați, ci o hotărâre a adunării generale.

Așa fiind, în lipsă de astfel de stipulații, pentru perfectarea acordului de retragere a asociaților nu este necesar neapărat existența unei hotărâri a AGA care să consacre voința societară în acest sens, așa cum greșit apreciază apelanții.

Cu toate acestea, acceptarea ofertei nu s-a relaizat printr-un act pur și simplu din partea coasociaților pârâți ci printr-un act condițional de manifestarea ulterioară a reclamantului, care era ținut de obligația de a-și preciza pretențiile bănești pentru a se realiza acordul deplin asupra retragerii și determinării drepturilor asociatului retras.

În lipsa unei atari propuneri, reclamantul nu poate să invoce valoarea acordului decât dacă își invocă propria sa culpă conform principiului consacrat în adagiul nemo auditur propriam turpiduninem allegans.

Dimpotrivă într-o atare situație apelanții în calitate de coasociați și societatea comercială ar fi justifica interes în promovarea unei acțiuni în justiție cu scopul clarificării situației patrimoniale a societății comerciale în ipoteza în care asociatul care a formulat cerere de retragere nu se prezintă pentru a-și stabili drepturile.

4. Critica privind maniera în care prima instanță s-a pronunțat cu privire la structura participării la capitalul social al celorlalți asociați este pertinentă.

Astfel, dispozițiile art. 226 alin. 2 din conferă prerogativa instanței de a stabili structura participării la capitalul social al celorlalți asociați exclusiv în ipoteza prevăzută la art. 226 alin. 1 lit. c) din, repsectiv în situația în care obiectul acțiunii în justiție poartă asupra autorizării pentru motive temenice a retragerii asociatului de către instanța de judecată.

Or, în cauză nu acesta era și este obiectul acțiunii cu care s-a învestit prima instanță.

Și este așa, deoarece în situația în care acordul se realizezază conform art. 226 alin. 1 lit. b) din actul trebuie să conțină, între altele, și structura participării la capitalul social al asociaților rămași în societate.

Așadar, prima instanță nu avea legal posibilitatea de a constata că sunt îndeplinite condițiile legale pentru exercitarea dreptului de retragere, operând retragerea reclamantului din societatea comercială la data de 5 mai 2008 având în vedere că o atare cerere se circumscrie dispozițiilor art. 226 alin. 1 lit.c) și este astfel incompatibilă cu temeiul juridic invocat și reținut de instanță (art. 226 alin. 1 lit.b) din și, pe de altă parte, nu avea competența de a dispune asupra structura participării la capitalul social al celorlalți asociați deoarece o astfel de soluție este compatibilă exclusiv cu ipoteza prevăzută la art. 226 alin. 1 lit. c) din care nu era dată în speță.

Față de cele ce preced, Curtea reține că Tribunalul comercial, ca jurisidicție de primă instanță, a aplicat și interpretat greșit dispozițiile art. 111.pr.civ. rap. la art. 226 din pronunțând astfel o sentință nelegală și netemeiniciă în cadrul și limitele analizate de instanța de apel.

Drept urmare, conform art. 296.pr.civ. Curtea urmează să admită apelul să schimbe în tot sentința primei instanțe și ca o consecință să respingă cererea precizată formulată de reclamant.

Având în vedere limitele apelului Curtea va menține restul dispozițiilor sentinței, respectiv soluțiile de la punctele 1-2.

Ținând seama că reclamantul a căzut în pretenții, fiind găsit astfel în culpă procesuală, acesta va fi obligat în conformitate cu prevederile art. 274.pr.civ. să plătească părâților suma de 5.969,65 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în primă instanță și în apel reprezentând onorariu avocațial și taxe de timbru ( 189 dos. prima instanță; 23 - 35 dos. apel).

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de pârâții, și SC SRL C-N împotriva sentinței comerciale nr.4939 din 10 decembrie 2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Cluj, pe care o schimbă în parte în sensul că respinge cererea precizată privind retragerea reclamantului din SC SRL.

Menține restul dispozițiilor sentinței.

Obligă reclamantul să achite pârâților 5969,65 lei, cheltuieli de judecată la fond și în apel.

Decizia este definitivă și executorie.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 7 mai 2009.

PREȘEDINTE JUDECATOR GREFIER

- - - - - -

Red./Dact.M / 8 ex./05.06.2009/Jud.fond:

Președinte:Liviu Ungur
Judecători:Liviu Ungur, Delia Marusciac

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Sechestru asigurator. Decizia 1/2009. Curtea de Apel Cluj Reziliere contract comercial Spete. Decizia 2/2009. Curtea de Apel Cluj