Reziliere contract comercial Spete. Decizia 529/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 1259/2008)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 529
Ședința publică de la 04 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Marcela Câmpeanu
JUDECĂTOR 2: Eugenia Voicheci
Grefier: - -
Pe rol soluționarea apelului formulat de apelanta reclamantă împotriva sentinței comerciale nr.4229/24.03.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata pârâtă SC SRL.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apelanta reclamantă prin președinte G, care depune delegație la dosar, lipsind intimata pârâtă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Apelanta reclamantă prin președinte depune la dosar înscrisuri și arată că nu are cereri.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probatorii de administrat Curtea apreciază îndeplinite dispozițiile art. 150 Cod procedură civilă și acordă cuvântul pe apel.
Apelanta reclamantă prin președinte lasă la aprecierea instanței apelul formulat.
Instanța constată închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Asupra apelului de față;
Prin sentința comercială nr.4229 din 24 martie 2008 pronunțată în dosarul nr- Tribunalul București - Secția a VI a Comercială a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanta SOCIETATEA MEȘTEȘUGĂREASCĂ împotriva pârâtei SC SRL.
Pentru a hotărî astfel se reține că între reclamantă și pârâtă a intervenit contractul de vânzare-cumpărare din data de 17 iunie 2003 având ca obiect spațiul situat în B-, - 16, sector 6, contract modificat prin actele adiționale nr. 1-10. Anterior acestuia, între reclamantă în calitate de proprietară și pârâtă, în calitate de chiriaș a intervenit contractul de închiriere nr.382/27.08.1999, respectiv nr.106/28.08.1999, având ca obiect același spațiu, fiind încheiat pe o perioadă de 5 ani, începând cu data de 1.09.1999.
Ulterior, acest contract a fost prelungit prin actul adițional nr. 1/19.07.2004, cu cinci ani, până la data de 1.09.2004.
Prin cererea reconvențională disjunsă, s-a solicitat de către pârâta - reclamantă să se dispună rezilierea contractului de închiriere încheiat între părți, obligarea reclamantei pârâte la plata chiriei restante și evacuarea acesteia din spațiu. Tribunalul reține că antecontractul de vânzare-cumpărare este valabil încheiat, bucurându-se de prezumția de legalitate.
În acest antecontract, luna august este considerată ultima lună de plată a chiriei, astfel că de la această dată chiriașul nu mai datorează chiria, desființând astfel în mod implicit contractul de închiriere. În acest mod raporturile dintre părți referitor la imobil sunt guvernate doar de regulile pe care acestea le-au stabilit în cuprinsul antecontractului. În de consecință, tribunalul reține că cererile de reziliere și de obligare a reclamantei pârâte la plata chiriei aferente perioadei ulterioare momentului august 2003 sunt neîntemeiate. Referitor la cererea de evacuare formulată de pârâta reclamantă în cadrul raportului juridic de închiriere este neîntemeiată, urmând ca instanța sesizată eventual cu o altă cerere de chemare în judecată să analizeze în ce măsură reclamanta pârâtă are dreptul de a ocupa în continuare spațiul.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta înregistrat sub nr- la Curtea de Apel București - Secția a Va Comercială.
În motivarea apelului se susține că în mod greșit instanța de fond a calificat actul de închiriere ca fiind desființat, deși acesta cuprindea și alte clauze care s-au aplicat în continuare, iar facturile aferente s-au încheiat mai înainte de august 2003. În condițiile în care părțile au stabilit că numai un act adițional modificator poate produce efecte asupra locațiunii, contractul de închiriere nu se poate considera desființat. Actul în sine poate fi calificat ca un comodat a cărui reziliere se cere având în vedere că s-a renunțat la perceperea chiriei lunare aferente. În ce privește evacuarea, acesta este un capăt principal și nu accesoriu cum eronat s-a reținut de instanța de fond.
În raport de aceste motivări se solicită modificarea în tot a sentinței apelate. În drept s-au invocat dispozițiile articolelor 282-298 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinare, intimata SC SRL solicită respingerea apelului ca nefondat, reținându-se corect de instanța de fond că efectele contractului de închiriere au fost desființate prin voința părților contractante, iar raporturile dintre părți începând din luna august 2003 au fost guvernate numai de clauzele prevăzute în antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat cu privire la imobilul pentru care anterior existase convenția de închiriere.
Analizând motivele de apel în raport de actele dosarului rezultă următoarele:
Între în calitate de proprietar și SC SRL, în calitate de chiriaș s-a încheiat contractul de închiriere nr. 382/27.08.1999, respectiv nr.106/28.08.1999 pe o perioadă de 5 ani începând cu 1.09.1999, ulterior a prelungit până la 1.09.2004. Părțile au încheiat la 17.06.2003 antecontractul de vânzare-cumpărare privind imobilul în litigiu, ulterior modificat prin actele adiționale nr. 1-10.
Apelanta pârâtă reclamantă a solicitat prin cererea reconvențională disjunsă, să se dispună rezilierea contractului de închiriere, obligarea reclamantei SC SRL la plata chiriei restante precum și evacuarea acesteia din spațiu.
În mod corect instanța de fond a reținut că în temeiul voinței părților contractul de închiriere dintre părți a fost desființat, încheindu-se ulterior un antecontract de vânzare-cumpărare, astfel că raporturile dintre părți sunt reglementate prin acest act modificator. Astfel părțile au convenit ca începând cu luna august 2003, chiriașul să nu mai datoreze chiria, desființând astfel implicit contractul de închiriere și în consecință cererile de reziliere, de obligarea reclamantei - pârâte la plata chiriei aferente perioadei ulterioare lunii august 2003 precum și de evacuare formulată de pârâta reclamantă în cadrul raportului juridic de închiriere sunt neîntemeiate, obligațiile izvorâte din contractul de închiriere încetând.
Susținea apelantei că cererea de evacuare nu este un capăt accesoriu ci principal, este nefondată în raport de dispozițiile articolului 129 alin. 6 Cod procedură civilă, aceasta solicitând în cererea reconvențională evacuarea, ca o consecință a rezilierii contractului de închiriere astfel că instanța de fond este ținută potrivit principiului disponibilității de cadrul procesual cu care a fost sesizată.
În raport de considerentele expuse Curtea apreciază că motivele de apel nu sunt întemeiate și în consecință instanța de fond reținând o corectă situație de fapt și de drept, a pronunțat o sentință legală și temeinică ce urmează a fi menținută ca atare.
Conform articolului 296 Cod procedură civilă apelul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul formulat de apelanta reclamantă cu sediul în B, sector 1, nr. 8 împotriva sentinței comerciale nr.4229/24.03.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata pârâtă SC SRL cu sediul în B, sector 6, la sediul ales din-, -16,. parter.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 4 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
GREFIER
Red.Jud.
Tehnored.
ex.4
5.01.2009
------------------
Tribunalul București
Secția a VI a Comercială
Judecător fond:
Președinte:Marcela CâmpeanuJudecători:Marcela Câmpeanu, Eugenia Voicheci
