Rezoluțiune contract. Decizia 80/2009. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR- DECIZIE NR. 80/A-

Ședința publică din 10 August 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Constantina Duțescu judecător

JUDECĂTOR 2: Andreea Tabacu

Grefier: - -

S-a luat în examinare, pentru soluționare, apelul declarat de reclamanta - SRL, cu sediul în comuna, sat Lunci, județul A - PRIN LICHIDATOR I, domiciliat în Pitești,-, județul A, împotriva sentinței comerciale nr. 252/C din 01 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Comercial Argeș, în dosarul nr-, intimată fiind pârâta - SRL, cu sediul în comuna, județul A, casat cu rejudecare.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns lichidator pentru apelanta-reclamantă și avocat pentru intimata-pârâtă, în baza împuternicirii avocațiale aflate la dosar.

Procedura, legal îndeplinită.

Apelul este scutit de plata taxei de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Reprezentantul apelantei-reclamante solicită proba cu înscrisuri și proba cu o nouă expertiză contabilă, conform notei de probatorii aflată la fila 6 din dosar. Solicită ca instanța să desemneze un alt expert care să răspundă concret obiectivelor stabilite, ținând seamă și de obiecțiunile formulate de acesta la vechiul raport, precum și de cele menționate în concluziile scrise.

Apărătorul intimatei-pârâte, solicită respingerea probei cu înscrisuri solicitate de reprezentantul apelantei-reclamante, arătând că nu au fost solicitate actele în original de aceea nu le-a depus la dosar, însă ele au fost prezentate expertului cu ocazia convocării părților la efectuarea raportului de expertiză. Cu privire la efectuarea unei noi expertize, solicită respingerea ei, arătând că aceasta nu vizează criticile aduse în scris. Depune la dosar și concluzii scrise.

Curtea respinge probele solicitate de reprezentantul apelantei-reclamante, ca neconcludente și nepertinente cauzei, constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra lui.

Reprezentantul apelantei-reclamante, având cuvântul, susține oral apelul așa cum a fost motivat în scris, solicitând admiterea lui, modificarea sentinței atacate și pe fond admiterea acțiunii.

Apărătorul intimatei-pârâte, având cuvântul, solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică pentru motivele invocate în concluziile scrise,depuse la dosar și susținute oral în ședință. Arată că nu solicită cheltuieli de judecată.

CURTEA:

Constată că prin acțiunea înregistrată la data de 27 septembrie 2006, reclamanta - SRL a chemat în judecată pe pârâta - SRL și a solicitat rezoluțiunea următoarelor acte de vânzare-cumpărare: contractul nr.438/20 aprilie 2006 prin care reclamanta a înstrăinat pârâtei suprafața de 26738,36. teren și factura fiscală nr.-/10 martie 2004 prin care s-au transmis pârâtei: casa pompe cu suprafața de 500. buncăr alimentar 40,7. cantină (sală de mese, 117,60. depozit carburanți 316,30. bloc locuințe în suprafață de 673,40. birouri atelier 98,20. atelier reparații 372,30.), factura fiscală nr.-/10 martie 2006 având ca obiect un teren în suprafață de 26738,30. contractul de vânzare-cumpărare nr.642/20 aprilie 2004 prin care reclamanta a transmis pârâtei o hală industrială C-10 de 1110,69. două camere tip aburitor; factura fiscală nr.-/28 mai 2003, precum și factura fiscală nr.-/28 mai 2003 prin care pârâta a dobândit de la reclamantă un utilaj " 657".

Deosebit, a solicitat repunerea părților în situația anterioară și obligarea pârâtei la plata daunelor materiale pe care i le-a pricinuit și la suportarea de cheltuieli de judecată ocazionate de proces.

În motivarea acțiunii a susținut în esență, că prin actele de vânzare-cumpărare invocate, acționarii majoritari au efectuat transferuri patrimoniale către pârâtă, care nu a achitat prețul menționat în conținutul lor, fiind incidente dispozițiile art.1020, 1021, 1365 și 1366 Cod civil.

Astfel, prețul bunurilor care au făcut obiectul facturii fiscale nr.-/10 martie 2004 și facturii fiscale nr.-/10 martie 2004 nu a intrat niciodată în conturile reclamantei, la fel ca și prețul consemnat în contractul de vânzare-cumpărare nr.642/20 aprilie 2006 în legătură cu care s-a precizat că este achitat prin compensare, fără se arăta în ce mod s-a efectuat această operațiune și prețul din factura fiscală nr.-/28 mai 2003.

Tribunalul Comercial Argeș prin sentința comercială nr.252/C din 1 aprilie 2008 respins acțiunea reținând pe baza probelor administrate, a special raportului de expertiză contabilă efectuat în cauză, că reclamanta a primit în integralitate sumele constituind prețul vânzării bunurilor ce au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare analizate și al facturilor respective.

Așa fiind, a apreciat că nu sunt întrunite condițiile pentru rezoluțiunii acestora, care au fost executate.

Reclamanta a declarat apel împotriva sentinței de mai sus, pe care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că instanța de fond nu a stabilit corect situația de fapt și a făcut o aplicare greșită a legii.

În acest sens, a arătat că prima instanță nu a verificat apărarea sa potrivit căreia chitanțele din care rezultă că pârâta a efectuat plăți în perioada martie-mai 2004 sunt false și nu au fost înregistrate în evidența contabilă a societății pârâte.

Din acest punct de vedere, se impune ca pârâta să depună la dosar originalul chitanțelor în discuție, pentru a-i da posibilitatea să se înscrie în fals împotriva acestora.

În altă ordine de idei, instanța și-a întemeiat soluția pe concluziile raportului de expertiză, din care rezultă că pârâta a achitat prețul contractelor, deși expertul nu a verificat contabilitatea reclamantei, motivând că nu mai există arhiva.

Așa fiind, situația de fapt nu a fost corect stabilită, fiind necesară completarea probelor și administrarea probei cu o nouă expertiză contabilă.

Apelul este nefondat.

Din actele și lucrările dosarului, rezultă necontestat de părți, că prin două contracte de vânzare-cumpărare încheiate la data de 20 aprilie 2006 și facturile fiscale purtând data de 10 martie 2004, respectiv 28 mai 2003, reclamanta a înstrăinat pârâtei mai multe bunuri.

În conținutul contractului de vânzare-cumpărare din data de 20.04.2004 s-a menționat că prețul terenului a fost achitat integral de cumpărătoare, urmând a se face cuvenitele însemnări în contabilitatea celor două societăți.

Contractul din aceeași dată, având ca obiect o hală industrială și o clădire constând în două camere tip aburitor, poartă mențiunea că prețul vânzării a fost achitat integral prin compensare la încheierea actului.

Reclamanta a contestat că a primit prețul consemnat cu cele două acte autentice, care fac dovada validității până la proba contrară, ce-i revenea acesteia.

Tot astfel, reclamanta a susținut că nu i-a fost achitat prețul bunului vândut cu factura fiscală nr.-/28 mai 2003, dovada probei contrare, fiind tot în sarcina ei.

Potrivit art.1365 Cod civil, dacă cumpărătorul nu plătește prețul, vânzătorul poate cere rezoluțiunea vânzării, potrivit regulilor generale (art.1020, 1021 și art.1101 Cod civil) invocând excepția de neexecutare a contractului.

În cauză, formulând această acțiune, reclamanta nu și-a dovedit însă susținerile, fiind inexact că soluția pronunțată s- fundamentat pe un material probatoriu insuficient și că situația de fapt nu a fost stabilită corect.

Din conținutul raportului de expertiză care a răspuns în detaliu, documentat, obiectivelor trasate, la cererea reclamantei, rezultă că sumele evidențiate în facturile și contractele de vânzare-cumpărare verificate, conform mențiunilor din contabilitatea pârâtei, au fost încasate efectiv de reclamantă.

În lipsa arhivei reclamantei, care nu poate fi imputată pârâtei, nu s-a putut stabili dacă a fost înregistrată vânzarea bunurilor.

În privința documentelor intitulate "proces-verbal de compensare" încheiat la data de 22 martie 2004, cu semnătura și ștampila reclamantei și "cesiune de creanță", s-a statuat că exprimă o acțiune de compensare a unei creanțe, conform voinței părților, valabilă, îndeplinind condiția de document justificativ pentru a fi înregistrat ca atare.

Astfel, art.6 din Cap.I al Legii contabilității nr.82/1991, republicată instituie cumulativ următoarele condiții: denumire, data, conținutul, suma, semnătura și ștampila, pe care actele de mai sus le îndeplinesc.

Constatările raportului de expertiză prezentate, întăresc conținutul celor două contracte de vânzare-cumpărare autentice și al facturii fiscale contestate, sub aspectul achitării prețului.

În raport de cele de mai sus, criticile aduse de reclamantă sentinței în apel nu se susțin, completarea probelor în sensul în care s-a cerut, nefiind necesară.

În această ordine de idei, depunerea originalului chitanțelor atestătoare ale achitării facturii nr.-/10 martie 2004, în vederea declanșării procedurii înscrierii în fals, nu se justifică în lipsa unei declarații de înscriere în fals și în situația în care aceste acte nu emană de la pârâtă, ci doar de la reclamantă.

Deosebit, afirmația că aceste chitanțe nu au fost înregistrate în contabilitatea pârâtei nu au nici un suport în raport de constatările contrare din raportul de expertiză.

Dimpotrivă, s-a dovedit că evidența contabilă a reclamantei nu a putut fi cercetată, deoarece nu a fost pusă la dispoziția expertului motivându-se că nu mai există, responsabilitatea revenindu-i acesteia.

În consecință, se desprinde că instanța de fond a făcut o apreciere justă a probelor administrate, adoptând o sentință legală și temeinică și oferind părților posibilitatea unui proces echitabil în spiritul art.6 din Convenție.

Ca atare, urmează să respingă apelul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta - SRL, cu sediul în comuna, sat Lunci, județul A - PRIN LICHIDATOR I, domiciliat în Pitești,-, județul A, împotriva sentinței comerciale nr. 252/C din 01 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Comercial Argeș, în dosarul nr-, intimată fiind pârâta - SRL, cu sediul în comuna, județul

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 10 august 2009, la Curtea de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ.

Grefier,

Red. CD/07.09.2009

EM/ 5 ex.

Jud.fond.

Președinte:Constantina Duțescu
Judecători:Constantina Duțescu, Andreea Tabacu

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Rezoluțiune contract. Decizia 80/2009. Curtea de Apel Pitesti