Spete contestatie la executare comercial. Decizia 1287/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
CURTEA DE APEL B-SECTIA A V-A COMERCIALĂ
Decizia comercială nr.1287
Sedinta publica din 28.11. 2008
Instanta compusa din:
PREȘEDINTE: Elisabeta Roșu
JUDECĂTOR 2: Gabriela Vințanu
JUDECĂTOR 3: Georgeta Guranda
Grefier - -
Pe rol solutionarea recursului formulat de recurenta BANK ROMÂNIA SA, împotriva sentintei comerciale nr.3617/04.10.2007 pronunțată de Tribunalul B-Sectia a VII- a Comerciala, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - SRL prin lichidator judiciar ACTIV LICHIDATOR, DIRECȚIA ECONOMICĂ - SERVICIUL STABILIRE ȘI . IMPOZITE ȘI TAXE LOCALE TÂRGU M și ASOCIAȚIA DE proprietari nr. 38 DIN TÂRGU
La apelul nominal facut în sedinta publică,se prezintă recurenta prin consilier juridic cu împuternicire la fila 52 dosar și intimata - SRL prin lichidator judiciar ACTIV LICHIDATOR prin practician în insolvență cu delegație la fila 85 dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe recurs.
Recurenta prin consilier juridic solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat, cu cheltuieli de judecată.
Intimata - SRL prin lichidator judiciar ACTIV LICHIDATOR prin apărător solicită respingerea recursului și menținerea sentinței atacate ca temeinică și legală, fără cheltuieli de judecată.
Instanța constată închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința comercială nr. 3617/04.10.2007pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII a Comercială în Dosarul nr-, s-a dispus respingerea contestațiilor formulate de către creditoarea - BANK ROMÂNIA -CENTRALĂ la planul de distribuire nr. 4 întocmit de lichidatorul judiciar al debitoarei - SRL, ACTIV LICHIDATOR și de către - BANK la planul de distribuire nr. 5, întocmit de același lichidator, în contradictoriu cu Direcția Economică - Serviciul de Stabilire și . Impozite și Taxe Locale T M și Asociația de Proprietari nr. 38 din T
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a apreciat că cele două planuri de distribuire sunt corect întocmite, deoarece creanța Direcției Economice - Serviciul de Stabilire și . Impozite și Taxe Locale T M se încadrează la ordinea de prioritate prevăzută de art. 121 alin. 1 pct. 1 fiind impozit pe clădire calculat pentru perioada 27.07.2004-16.05.2007: de asemenea, cu privire la creanța Asociației de Proprietari nr. 38 din T M, aceasta a fost înscrisă la categoria creditorilor negarantați la poziția 16 având ordinea de prioritate conform art. 123 pct. 1 și cu suma acceptată de 1218 lei având ordine de prioritate conform art. 123 pct. 7, ordine care nu a fost contestată. Deoarece o parte din sumele distribuite reprezintă cheltuieli cu salariile angajaților și colaboratorilor și respectiv locațiilor din T M, având în vedere că angajarea persoanelor fizice și juridice pentru a presta o activitate pentru debitoare s-a făcut cu aprobarea comitetului creditorilor, în consecință, consideră Tribunalul, suma de 1218 lei către Asociația de Proprietari reprezintă o cheltuială aferentă bunului, cote de întreținere a blocului care sunt obligatorii a fi achitate cu prioritate deoarece sunt înregistrate pe perioada producerii insolvenței, contestația creditoarei - BANK împotriva planului de distribuire nr. 4 a fost apreciată ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs creditoarea - BANK ROMÂNIA, ce a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel București -Secția a Va Comercială.
În motivarea recursului se arată că sentința recurată este criticabilă deoarece instanța, printr-o motivare mai mult decât superficială, se rezumă la a menționa că ordinea de prioritate stabilită de lege a fost respectată, fără a corela în nici un fel dispozițiile legii cu sumele reprezentând creanțele înscrise în Tabelul definitiv pentru creditorii cărora, în mod eronat, li s-au acoperit creanțele.
Astfel, prin planul de distribuire nr. 4, lichidatorul judiciar a dispus distribuirea sumelor obținute prin valorificarea prin licitație publică cu strigare a imobilului-apartament situat în T M,-,. 4,. 20, județul M, după cum urmează: - SRL în faliment, căreia i s-a repartizat suma de 15.500 lei conform art. 121 pct. 1; Direcția Economică - Serviciul de Stabilire și . Impozite și Taxe Locale T M, căreia i s-a repartizat suma de 3.532 lei potrivit ordinii de prioritate stabilită de art. 121 pct. 1 și Asociația de Proprietari nr. 38, cu sediul în T M, căreia i s-a repartizat suma de 6.500 lei potrivit ordinii de prioritate stabilită de art. 121 pct. 1. Din suma totală de 102.461, 17 lei obținută din vânzarea imobilului ipotecat în favoarea Băncii trebuiau reținute conform art. 121 pct. 1 numai sumele aferente cheltuielilor de conservare și administrare a bunului.
Or, Direcția Economică - Serviciul de Stabilire și . Impozite și Taxe Locale TMa vea calitatea de creditor garantat cu ipotecă de rangul II asupra unor imobile aparținând debitoarei, astfel că trebuia trecută la ordinea de prioritate prevăzută de art. 121 alin. 1 pct. 2 din lege, mai ales că taxele și impozitele locale datorate bugetelor locale erau deja trecute în tabelul definitiv consolidat la ordinea de prioritate prevăzută de art. 121 pct. 2 din lege.
În ce privește creanța Asociației de Proprietari, recurenta arată că aceasta are natura unei creanțe chirografare ce nu putea fi valorificată mai înaintea valorificării creanțelor garantate, mai ales că ordinea de prioritate fusese stabilită inițial prin tabelul definitiv consolidat, iar aceasta nu a formulat contestație conform art. 73 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 sau art. 108 alin. 4 din aceeași lege.
Suma de 15.500 lei reprezentând cheltuieli necesare pentru conservarea și administrarea imobilului vândut la licitație este disproporționată în raport cu realele cheltuieli pe care le presupune un apartament într-un bloc de locuințe nelocuit de la data declanșării procedurii, mai ales în lipsa unor documente justificative ale acestor cheltuieli. De aceea, recurenta-creditoare consideră că aceste cheltuieli vor putea fi îndestulate din valorificarea altor bunuri asupra cărora nu au fost constituite garanții.
Pentru aceste considerente, recurenta-creditoare solicită admiterea recursului, modificarea sentinței recurate în sensul admiterii contestației formulate de - BANK ROMÂNIA, rectificarea planului de distribuire nr. 4 și dispunerea ca sumele înscrise în mod eronat în plan pentru cele două creditoare (Direcția Economică - Serviciul de Stabilire și . Impozite și Taxe Locale T M și Asociația de Proprietari) să fie distribuite creditorului garantat BANK ROMÂNIA
Analizând sentința recurată prin prisma criticilor invocate în motivele de recurs, a probelor administrate în cauză precum și a dispozițiilor prevăzute de art. 121 alin. 1 pct. 1 din Legea nr. 85/2006, Curtea apreciază cărecursul este fondatși urmează a fi admis, pentru următoarele motive:
În prealabil însă, Curtea constată că recursul privește doar o parte din sentința recurată, respectiv critici aduse prin contestația formulată de recurenta-creditoare la planul de distribuire nr. 4, nu și cu privire la planul de distribuire nr. 5, astfel că limitele judecării apelului se circumscriu doar modului de întocmire a planului de distribuire nr. 4 ( recursul creditoarei - BANK formulat împotriva aceleiași sentințe, dar c privire la soluția dată contestației formulată de această creditoare la planul de distribuire nr. 5 fiind soluționat prin decizia comercială nr. 1998/11.12.2007 pronunțată de aceeași Secție a Curții de Apel în Dosarul nr-, atașat la dosarul de față).
Cu privire la recursul - BANK ROMÎNIA referitor la planul de distribuire nr. 4, în primul rând, Curtea constată că sentința nu cuprinde referiri la încadrarea celor două creanțe trecute în planul de distribuire nr. 4, la ordinea de prioritate prevăzută de art. 121 alin. 1 pct. 1 din Legea nr. 85/2006 ( ai căror titulari sunt Direcția Economică - Serviciul de Stabilire și . Impozite și Taxe Locale T M și Asociația de Proprietari) în categoria cheltuielilor de conservare și administrare a bunului imobil valorificat.
Astfel, în timp ce creanța creditoarei Direcția Economică - Serviciul de Stabilire și . Impozite și Taxe Locale TMc onstă în taxe și impozite locale, care nu puteau fi incluse în nici un caz în categoria cheltuielilor de conservare și administrare a bunului, creanța Asociației de Proprietari constă în cheltuielile referitoare la furnizarea de utilități apartamentului ( intitulate cheltuieli comune restante) care nu au această natură.
Astfel,ctele de conservareau fost definite în doctrină și practica judiciară ca acele acte prin care se urmărește preîntâmpinarea pierderii unui bun ( sau a unui drept subiectiv civil referitor la acel bun), iaractele de administraresunt acele acte prin care se urmărește să se realizeze o normală punere în valoare a acelui bun. În ce privește actul de administrare, trebuie făcută distrincția după cum acesta este raportat la un singur bun (ut singuli) sau la un întreg patrimoniu, deoarece ceea ce constituie un act de administrare pentru patrimoniul în întregul său, ca universalitate, nu reprezintă totdeauna act de administrare raportat la acel bun.
Or, în speță, tocmai aceasta este problema esențială pentru aprecierea dacă impozitarea apartamentului debitoarei valorificat în cursul procedurii și furnizarea unor utilități sau unele acte de întreținere a întregului bloc din care face parte acest apartament puteau fi apreciate de către lichidatorul judiciar ca acte de administrare sau conservare (raportat însă numai la bunul valorificat în cadrul procedurii, ce constituie obiectul garanției creditoarei - BANK ROMÂNIA )
În acest sens, Curtea apreciază că nici una dintre aceste cheltuieli nu poate fi considerată ca fiind inclusă în categoria cheltuielilor necesare pentru conservarea și administrarea acestui bun imobil, prevăzută de art. 121 alin. 1 pct. 1 din Legea nr. 85/2006 la ordinea de prioritate nr. 1, mai înaintea creanței creditorului garantat cu ipotecă, - BANK ROMÂNIA Astfel, nici impozitele și taxele locale nu au natura unor cheltuieli de administrare sau conservare, de vreme ce acestea nu fac obiectul unor acte care să preîntâmpine pierderea bunului imobil ( în ființa sa) și nici cheltuielile comune întregului bloc ( mai ales că acestea nu sunt concretizate și nu se referă exclusiv la apartamentul privit ut singuli, ca bun a cărui întreținere sau conservare s-a urmărit prin acele acte ce au necesitat cheltuielile).
Pe de altă parte, dispozițiile art. 121 alin. 1 pct. 1 din Lege anr. 85/2006 au natura unor dispoziții de excepție, în raport cu dispozițiile art. 123 din aceeași lege, deoarece se referă la distribuirea sumelor obținute din valorificarea bunurilor garantate ( grevate cu ipoteci, gajuri etc), iar acestea sunt de strictă interpretare și aplicare, neputând fi extinse prin analogie la alte situații neprevăzute expres.
Nici mențiunile instanței referitoare la angajarea unor persoane pe parcursul procedurii și achitarea unor remunerații către acestea nu au nici un suport faptic, probator sau legal, de vreme ce nu rezultă din nici un act al dosarului că în cuprinsul creanțelor celor două creditoare (Direcția Economică - Serviciul de Stabilire și . Impozite și Taxe Locale T M și Asociația de Proprietari ) sunt incluse astfel de remunerații.
Pentru aceste considerente, Curtea consideră că Tribunalul a înterpretat greși dispozițiile art. 121 alin. 1 pct. 1 din Legea nr. 85/2006, respectiv a dat o interpretare extensivă acestora, incluzând în categoria cheltuielilor de conservare și administrare a bunului imobil asupra căruia creditoarea - BANK ROMÂNIA deținea un drept real decurgând din garanția ipotecară, sume care nu aveau această natură, astfel că în temeiul art. 312 alin. 1 și art. 304 pct. 9 din pr. civ. va admite recursul, va modifica în parte sentința recurată în sensul că va admite contestația acestei creditoare, cu consecința refacerii planului de distribuire nr. 4 de către lichidatorul judiciar, în sensul că recurenta se va trece la ordinea de prioritate nr. 1, cele două creanțe ale creditoarelor Direcția Economică - Serviciul de Stabilire și . Impozite și Taxe Locale T M și Asociația de Proprietari nefiind încluse în categoria prevăzută de art. 121 alin. 1 pct. 1 din lege.
Ca atare, sumele a căror distribuire a fost stabilită către cele două intimate, vor fi distribuite mai întâi creditoarei ipotecare - BANK ROMÂNIA, intimatele fiind eliminate de la ordinea de prioritate nr. 1 și trecute după creditorul ipotecar, prin încadrarea corectă de către acesta în dispozițiile art. 121 din Legea nr. 85/2006.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta-crditoare - BANK ROMÂNIA -CENTRALĂ împotriva sentinței comerciale nr. 3617/04.10.2007 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII a Comercială în Dosarul nr-, în contradictoriu cu debitoarea - SRL, prin lichidator judiciar ACTIV LICHIDATOR și cu Direcția Economică - Serviciul de Stabilire și . Impozite și Taxe Locale T M și Asociația de Proprietari nr. 38 din T
Modifică în parte sentința recurată în sensul că:
Admite contestația formulată de creditoarea - BANK ROMÂNIA împotriva planului de distribuire nr. 4 întocmit de către lichidatorul judiciar al debitoarei, ACTIV LICHIDATOR.
Dispune refacerea planului de distribuire nr. 4 întocmit de către lichidatorul judiciar al debitoarei, ACTIV LICHIDATOR în sensul că recurenta se va trece la ordinea de prioritate nr. 1, conform art. 121 alin. 1 pct. 1 din Legea nr. 85/2006, cu eliminarea intimatelor de la această ordine de prioritate.
Irevocabilă.
Pronunțată azi, 28.11.2008, în ședință publică.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
RED/TH.RED./ER./ 2 EX./29.12.2008
Sent.com. nr. 3617/04.10.2007
Tribunalul București - Secția a VII a Comercială
Dosarul nr-
Jud. sindic:
Președinte:Elisabeta RoșuJudecători:Elisabeta Roșu, Gabriela Vințanu, Georgeta Guranda
