Spete contestatie la executare comercial. Decizia 804/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA nr. operator 2928
SECȚIA COMERCIALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 804/COM
Ședința publică din 4 iunie 2009
Completul de judecată compus din:
PREȘEDINTE: Magdalena Mălescu
JUDECĂTOR 2: Marian Bratiș
JUDECĂTOR 3: Dorin Ilie
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de către creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului împotriva sentinței civile nr.5/JS/15.01.2009, pronunțată de Tribunalul C S în dosarul nr- în contradictoriu cu debitoarea intimată IN prin lichidator judiciar SP, având ca obiect contestație.
La apelul nominal făcut în ședință publică, nu se prezintă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată că s-a solicitat judecarea cauzei în baza art.242 alin.2 proc.civ. și nemaifiind cereri formulate și excepții invocate se reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.5/JS/15.01.2009, pronunțată de Tribunalul C S în dosarul nr- s-a respinge obiecțiunile formulate de reclamanta - creditoare AVAS, cu sediul în B,--11, sector 1, împotriva raportului final al debitoarei IN întocmit de lichidatorul, cu sediul în T,-,.3, județul
Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a reținut că:
Prin sentința comercială nr. 870/ JS din 16.11.2006, judecătorul sindic a admis acțiunea reclamantei- creditoare C- S și a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenței împotriva debitoarei IN, fiind desemnat în cauză, ca administrator judiciar,
Prin sentința comercială nr. 663/ JS din 05.04.2007, judecătorul sindic a dispus deschiderea procedurii generale falimentului împotriva debitoarei IN, fiind desemnat în cauză, ca lichidator judiciar,
În ședința publică din 14.06.2007 instanța a dispus constituirea comitetului creditorilor debitoarei IN din următorii creditori: C-S ( președinte), și C- S, membri.
Lichidatorul desemnat în cauză a întocmit raportul final privind pe debitoarea IN ( filele 105- 108 dosar), în care a arătat că nu au fost vândute toate bunurile aflate în patrimoniul acesteia, motiv pentru care a propus închiderea procedurii insolvenței față de societatea debitoare, conform art. 131 din Legea nr. 85/ 2006.
În ceea ce privește cererea de antrenare a răspunderii patrimoniale a administratorului societății debitoare, pe care creditorii debitoarei au solicitat-o în ședința adunării creditorilor din data de 14.03.2007, lichidatorul a precizat că pentru angajarea răspunderii unei persoane este necesară întrunirea cumulativă a condițiilor cerute de răspunderea civilă specială, reglementată de Legea nr.85/2006: fapta ilicită, prejudiciu, raport de cauzalitate, vinovăție; nefiind întrunite aceste condiții și negăsind elemente care să facă incidente prevederile art. 138 din Legea nr. 85/2006, nu poate promova acțiunea în răspundere prevăzută de art. 138 din Legea insolvenței.
Răspunderea civilă delictuală specială, întemeiată pe dispozițiile art. 138 din Legea nr. 85/ 2006, fiind o răspundere atipică, trebuie să fie îndeplinite condițiile generale ale răspunderii civile delictuale pentru ca persoanele prevăzute de această normă să răspundă cu averea personală pentru datoriile societății pe care au condus-
Având caracter de excepție, atragerea răspunderii membrilor organelor de conducere a societății ajunse în insolvență trebuie interpretată restrictiv, respectiv trebuie să fie instituită numai în cazurile expres și limitativ prevăzute de art.138 din Legea nr.85/2006 și numai dacă asemenea fapte sunt dovedite.
În speța dedusă judecății, reclamanta - creditoare AVAS B, deși a invocat prevederile art. 138, nu a indicat în mod concret prin care fapte săvârșite anterior deschiderii procedurii insolvenței de foștii administratori ai debitoarei IN s-ar fi cauzat starea de insolvență a societății debitoare, ci a solicitat instanței doar obligarea lichidatorului la continuarea procedurii de lichidare cu măsuri care să conducă la recuperarea sumelor datorate de către debitoare.
Art. 11 alin. 2 din Legea nr. 85/ 2006 limitează atribuțiile judecătorului sindic la controlul judecătoresc al activității administratorului judiciar/ lichidatorului și la acele procese de natură judiciară aferente procedurii, nefiindu-i atribuite funcții care să determine sancționarea lichidatorului care nu găsește motive pentru promovarea acțiunii prevăzute de dispozițiile art. 138 din Legea nr. 85/ 2006 sau obligarea acestuia la continuarea procedurii, prin măsuri care să asigure recuperarea totală a creanțelor creditorilor.
În speța dedusă judecății judecătorul sindic, prin încheierea din 14.06.2007, a dispus constituirea comitetului creditorilor debitoarei IN din următorii creditori: C-S ( președinte), și C - S, membri.
Deși reclamanta-creditoare SBe ste membră a comitetului creditorilor, aceasta nu a folosit dispozițiile legale impuse de art.138 alin.(3) din Legea nr.85/2006, ci a preferat formularea unor obiecțiuni la raportul final întocmit de lichidatorul desemnat în cauză prin care nu solicită însă judecătorului sindic să o autorizeze să introducă acțiunea în răspundere patrimonială împotriva foștilor administratori ai societății debitoare, astfel cum reglementează disp. art.138 alin. (3) din Legea nr.85/2006 și nici nu arată motivele care ar impune promovarea unei asemenea acțiuni.
În cauză, reclamanta - creditoare B, deși a invocat prevederile art. 138, nu a indicat în mod concret prin care fapte săvârșite anterior deschiderii procedurii insolvenței de foștii administratori ai debitoarei IN s-ar fi cauzat starea de insolvență a societății debitoare, ci a solicitat instanței doar obligarea lichidatorului la continuarea procedurii de lichidare cu măsuri care să conducă la recuperarea sumelor datorate de către debitoare.
Instanța în baza art. 11 alin. 1 lit. i, a art. 129 din Legea nr. 85/ 2006, respins obiecțiunile formulate de reclamanta - creditoare AVAS B, împotriva raportului final al debitoarei IN întocmit de lichidatorul
Împotriva sentinței civile a declarat recurs Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței atacata in sensul admiterii obiecțiunilor la raportul final, formulate de instituție si, pe cale de consecința, continuarea procedurii de insolvența.
În motivare a reținut că hotărârea a fost data cu încălcarea sau aplicarea greșita a legii (art. 304 pct. 9. pr. civ.);
În temeiul dispozițiilor art. 3041. pr. civ. întrucât hotărârea criticata nu este susceptibila de promovarea caii de atac a apelului, solicitam instanței sa analizeze cauza sub toate aspectele.
Direcția Generala Juridica
Astfel, prin Sentința comerciala nr.5/JS//15.01.2009, instanța a respins obiecțiunile formulate la raportul final.
Consideră ca judecătorul sindic a pronunțat aceasta hotărâre fără să cerceteze cauza sub toate aspectele.
Referitor la acest fapt, apreciază ca hotărârea primei instanțe a fost pronunțata cu nerespectarea unuia dintre principiile de baza ale procedurii civile, si anume principiul rolului activ al instanței de judecata. Conform art. 129. pr. civ. judecătorii au nu numai dreptul, dar si Îndatorirea sa stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeala privind aflarea adevărului in cauza, pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta a legii, in scopul pronunțării unei hotărâri temeinice si legale".
întreaga activitate a lichidatorului judiciar fiind supusa "cenzurii" judecătorului sindic, învederează instanței ca a fost dispusă închiderea procedurii fără a verifica daca au fost întreprinse toate demersurile pentru recuperarea creanțelor creditorilor.
In acest sens, învederează faptul ca instituția a formulat obiecțiuni la raportul final, care au fost insa respinse de către judecătorul sindic, motivat de faptul ca instituția noastră nu a precizat faptele avute in vedere, care intra sub incidența prevederilor art.138 din Legea nr.85/2006.
In condițiile in care Raportul cuprindea numai scurte considerații cu privire la cauzele și împrejurările intrării societății in stare de incapacitate de plata, apreciam ca se impunea completarea acestui raport, din considerentele enunțate.
Completarea raportului final cu aspecte detaliate referitoare la incidența prevederilor art. 138 din Legea nr.85/2006 este motivata de faptul ca nu au fost făcute precizări clare cu privire la modul de tinere a contabilității, daca au fost folosite bunurile sau creditele societății in interes personal, daca anterior deschiderii procedurii au fost efectuate operațiuni de înstrăinare a unor bunuri din patrimoniul debitoarei in dauna creditorilor, daca au fost efectuate demersuri pentru recuperarea creanțelor si in ce au constat acestea, daca exista creanțe prescrise, etc.
In acest context, având in vedere ca instituția nu și-a recuperat creanța deținuta fata de societatea debitoare, este evident ca, prin respingerea obiecțiunilor care aveau ca scop stabilirea faptelor care au determinat intrarea în insolvența,. este prejudiciata in drepturile si interesele sale, motiv pentru care solicită continuarea procedurii in vederea comunicării completărilor solicitate la Raportul final si convocarea creditorilor pentru analiza si aprobare.
În considerarea celor învederate, solicită admiterea recursului și modificarea sentinței atacate in sensul admiterii obiecțiunilor la raportul final, formulate de instituția noastră si, pe cale de consecința, continuarea procedurii de insolvența. pentru convocarea adunării creditorilor in vederea analizării oportunității formulării cererii de atragere a răspunderii patrimoniale împotriva administratorilor debitoarei.
În drept, invocă dispozițiile art. 304 pct. 9, ale art. 3041, ale art. 129. pr. civ. precum si pe cele ale art. 8 si 12 din Legea nr.85/2006.
În conformitate cu prevederile art. 86 din nr.OUG 51/1998, rep. aprobată prin Legea nr. 409/2001, modificata si completata de nr.OUG43/2005 "cererile formulate de AVAS și orice alte acte procedurale efectuate de și pentru aceasta în orice fel de cauze sunt scutite de taxe de timbru, timbru judiciar, cauțiuni și orice alte taxe".
Examinând recursul astfel declarat, prin prisma motivelor invocate și a apărărilor formulate, conform art. 304, 3041 și 306 alin. 2 Cod procedură civilă, cu luarea în considerare a motivelor de recurs indicate de creditoarea recurentă și anume art. 304 pct. 5 și 9 Cod procedură civilă, Curtea de Apel constată că recursul este nefondat.
Referitor la critica încălcării de către judecătorul sindic a prevederilor art. 129 din Legea nr. 85/2006, Curtea de Apel relevă că procedura insolvenței față de debitoare s-a închis potrivit art. 131 din aceeași lege al cărui conținut normativ nu impune obligația în sarcina judecătorului sindic de convocare a adunării creditorilor și nici măcar întocmirea unui raport final având conținutul și obiectivele raportului prevăzute de art. 129 din legea insolvenței.
Închiderea procedurii pe temeiul dispozițiilor art. 131 din Legea nr. 85/2006 a fost propusă de către lichidatorul judiciar în condițiile în care s-a constatat că nu există bunuri în averea debitoarei și nici un creditor nu s-a oferit să avanseze sumele corespunzătoare continuării procedurii. Această situație a fost cunoscută de către creditoarea recurentă, la dosar existând dovada informării sale de către lichidatorul judiciar, însă cu toate acestea aceeași creditoare deși a avut timpul necesar pentru ași exprima opoziția prin formularea unor obiecțiuni, nu a depus aceste diligențe.
În ceea ce privește critica privind neaccesarea de către judecătorul sindic a dispozițiilor art. 138 alin. 1 lit. d din Legea nr. 85/2006, Curtea relevă că aceste dispoziții nu se aplică din oficiu de către judecătorul sindic, ci la cererea persoanelor îndreptățite potrivit prevederilor art. 138 alin. 1 și 3 din Legea nr. 85/2006. În cauză nu a formulat cerere de angajare a răspunderii patrimoniale a membrilor organelor de conducere, nici lichidatorul judiciar, nici comitetul creditorilor, iar o cerere de autorizare în acest sens nu a fost introdusă de unul dintre creditori. Prin urmare, judecătorul sindic a închis procedura ținând seama de cadrul procesual existent.
Curtea, mai statuează că, în condițiile în care creditoarea AVAS nu a formulat o cerere de autorizare în fața judecătorului sindic având ca obiect încuviințarea introducerii unei cereri de antrenare a răspunderii patrimoniale împotriva persoanelor prevăzute de art. 138 din Legea insolvenței, această creditoare nu are exercițiul dreptului procesual de a solicita, în recurs, o astfel de angajare a răspunderii patrimoniale.
Astfel fiind, se va respinge recursul creditoarei Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B împotriva sentinței civile nr.5/JS/15.01.2009, pronunțată de Tribunalul C S în dosarul nr-.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul creditoarei Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B împotriva sentinței civile nr.5/JS/15.01.2009, pronunțată de Tribunalul C S în dosarul nr-
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 4 iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
DR. - - DR. - - - -
GREFIER,
Red.22.06.2009
Tehnored 2 ex.22.06.2009
Instanță fond: Tribunalul C S
Jud.
Președinte:Magdalena MălescuJudecători:Magdalena Mălescu, Marian Bratiș, Dorin Ilie
