Spete evacuare in dreptul comercial. Decizia 87/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ DE contencios ADMINISTRATIV FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 87
Ședința publică din data de 27 mai 2009
PREȘEDINTE: Chirica Elena
JUDECĂTOR 2: Preda Popescu Florentina
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea apelului formulat de pârâta SC SRL, cu sediul procesual ales la.Av., cu sediul în B,-, Sector 4, cod poștal - împotriva sentinței nr. 1236 din 23 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în contradictoriu cu intimata reclamantă CASA DE CULTURĂ A SINDICATELOR, cu sediul în P,-, județ P, cod poștal -, intimați pârâți ASOCIAȚIA NAȚIONALĂ A CASELOR DE CULTURĂ A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA, cu sediul în B,-,.6,. Camera 617, Sector 1, cod poștal -, CONSILIUL LOCAL P PRIN PRIMAR, cu sediul în P,-, județ P, cod poștal -.
Cererea de apel fiind timbrată cu 20,00 lei taxă judiciară de timbru potrivit chitanței nr.- din 07.04.2009, aflată la fila 7, timbru judiciar de 0,50 lei, ce au fost atașate și anulate.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelanta pârâtă SC SRL reprezentată de avocat, din Baroul București, potrivit împuternicirii avocațiale nr. 309/26.02.2009, aflată la fila 15 dosar, intimata reclamantă Casa de Cultură a Sindicatelor reprezentată de avocat, din Baroul Argeș, potrivit împuternicirii avocațiale nr. 5/2008, aflată la fila 23, intimatul pârât Consiliul Local P prin primar reprezentat de consilier juridic, care depune la dosar delegația nr. 576/27.05.2009, lipsă fiind intimatul pârât Asociația Națională a Caselor de Cultură a Sindicatelor din România.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Avocat pentru apelanta pârâtă SC SRL depune la dosar adresa nr.51434/53316 din 20.05.2009, ce conține răspunsul privind imobilul situat în- din care rezultă faptul că nu deține acte de proprietate.
Consilier juridic pentru intimatul pârât Consiliul Local P prin primar, depune la dosar adresa nr.1210/2008, din care rezultă că imobilul în litigiu nu aparține patrimoniului privat al municipiului
Totodată având cuvântul invocă excepția lipsei calității procesuale pasive, având în vedere faptul că imobilul în litigiu nu aparține patrimoniului privat al municipiului
Solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a intimatului pârât Consiliul Local P prin primar.
Avocat pentru apelanta pârâtă SC SRL, consideră că procedural excepția este inadmisibilă având în vedere că la instanța de fond a fost parte în proces neputând fi admisibilă în faza apelului.
Avocat având cuvântul pentru intimata reclamantă Casa de Cultură a Sindicatelor, lasă la aprecierea instanței excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului pârât Consiliul Local P prin primar.
Curtea, unește excepția cu fondul apelului, acordă cuvântul în dezbaterea acestuia.
Avocat pentru apelanta pârâtă SC SRL, învederează instanței că înțelege să susțină în totalitate motivele de apel expuse pe larg în scris la dosar, înțelegând că puncteze pe cele care le consideră importante.
Arată că instanța de fond a admis cererea principală de evacuare și a respins primele două capete de cerere formulate pe calea cererii reconvenționale, considerând în mod neîntemeiat și cu încălcarea prevederilor contractului - ca lege specială - că prevederile contractuale au încetat la expirarea contractului, prevederile contractuale în cauză fiind ulterior tacit prelungite.
Menționează că motivarea instanței de fond vine în contradicție cu întreg probatoriu administrat în cauză, dreptul de folosință solicitat a fi constatat pe cale reconvențională își are izvorul de drept în baza art. 2 din contractul de închiriere, ca lege specială și obligatorie între părți, raport la neemiterea de către intimatul pârât a notificării aferente de încetare a prevederilor contractuale, cu minim 6 luni de zile anterior expirării termenului contractual, contractul de închiriere prelungindu-se de drept pe o perioadă de încă 3 ani de zile, respectiv 01.11.2007 până la data de 01.11.2010.
Precizează că prevederile contractuale au fost respectate, reclamanta prelungind și aplicând de facto și contractual durata închirierii pe o nouă perioadă de 3 ani, iar apelanta până în luna aprilie 2008, în perioada noiembrie 2007- martie 2008 emițând facturi de chirie și utilități conform contract și ulterior lunii aprilie și până în prezent factură de utilități.
De asemenea, susține că la 5 luni de la expirarea contractului reclamanta emite o notificare - fila 124, prin care comunică unilateral că prevederile contractului au expirat începând cu data de 31.03.2008 - fila 124 dosar fond.
In continuare mai critică hotărârea instanței de fond prin aceea că în mod neîntemeiat și în pofida întregului probatoriu administrat în cauză a reținut că reclamanta a notificat în mai multe rânduri pârâta cu privire la părăsirea imobilului închiriat întrucât prima adresă în acest sens a fost în luna aprilie 2008, când părțile se aflau în relații expres contractuale, pe o perioadă de 3 ani.
O altă critică, mai susține că instanța de fond, a interpretat greșit prevederile contractuale ca lege a părților înlăturând prevederile expres stipulate în contractul dintre părți, ca lege specială a acestora, prin care se prevede expres ca în baza contractului de cesiune, s-au preluat și drepturile și obligațiile expres prevăzute de art. 2 din contract, în care se prevede expres ca, în condițiile în care nici una din părți nu va notifica celeilalte părți dorința de încetare a contractului cu cel puțin 6 luni înainte de expirarea acestuia, prevederile prezentului contract se va prelungi de drept, pe un termen de 3 ani " or din probele administrate în cauză rezultă că dorința de încetare a relațiilor contractuale a fost emisă în luna aprilie 2008, fiind inoperabilă față de relațiile contractuale.
Invocă o altă critică respectiv că instanța de fond a respins neîntemeiat și cu interpretarea greșită a prevederilor legale expres precizate, considerând că reclamanta nu are niciun titlu pe imobil, or prin adresa nr. 520/08.08.2008 - la fila 154- la 10 luni de la expirarea contractului, aceasta recunoaște că se află în derulare contractul de închiriere.
In consecință, solicită admiterea apelului,schimbarea în tot a sentinței atacate și pe fond respingerea cererii principale privind evacuarea și admiterea în tot a cererii reconvenționale.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
Avocat având cuvântul pentru intimata reclamantă Casa de Cultură a Sindicatelor, solicită respingerea primului motiv de apel invocat, instanța de fond în mod legal a respins excepția lipsei calității procesuale active a intimatei reclamante Casa de Cultură a Sindicatelor din România, apreciind că acesta are calitate procesuală activă.
Mai susține faptul că apelanta prin apărător trunchiază toate probele administrate în cauză, deoarece acesta s-a suspus termenului notificării de 6 luni înainte de expirarea contractului de închiriere, situație ce rezultă din notificarea adresei nr. 51/20.04.2007, aflată la fila 104 aliniatul 1 - fila 104 dosar fond - prin care se aducea la cunoștință de expirarea contractului, iar din conținutul adresei nr. 520/08.08.2008 - fila 154 dosar fond -, prin care se confirmă folosirea spațiului în litigiu de aceasta în baza contractului de închiriere, până la soluționarea cererilor ce fac obiectul prezentului dosar.
Mai arată că din probele administrate în cauză rezultă faptul că apelanta a acceptat și comunicat noile condiții contractuale, aceasta participând la licitația organizată de Casa de Cultură a Sindicatelor, comunicând noile condiții, preț, ofertă.
Apreciază că instanța de fond în mod corect și legal a reținut că a expirat contractul de închiriere, în consecință admițând acțiunea promovată de reclamantă.
In ceea ce privește motivul 6 de apel, ce vizează nulitatea licitației, arată că nu se aplică prevederile art. 213/1998, neexistând licitație pe condiții speciale, motiv pentru care solicită înlăturarea acestui motiv de apel și pe cale de consecință respingerea.
Solicită respingerea apelului formulat de pârâta SC SRL în totalitate.
Cu cheltuieli de judecată, depune la dosar chitanța onorariu avocat și bonuri privind cheltuielile ocazionate de transportul la instanță.
Consilier juridic pentru intimatul pârât Consiliul Local P prin primar, solicită respingerea apelului ca nefondat, menținerea sentinței pronunțată de prima instanță ca legală și temeinică prin care s-a admis acțiunea în evacuare formulată de reclamanta Casa de Cultură a Sindicatelor și s-a respins cererea reconvențională formulată de pârâta SA SRL.
Susține că primul motiv de apel invocat este neîntemeiat, imobilul nu face parte din domeniul public.
Avocat pentru apelanta pârâtă SC SRL în replică, susține că nu a invocat că nu are calitate procesuală activă, raportat la situația de fapt că nu există acest mandat ca fiind dat de reclamantă Asociației Naționale a Caselor de Cultură a Sindicatelor din România.
Avocat având cuvântul pentru intimata reclamantă Casa de Cultură a Sindicatelor, în replică solicită a se consemnat susținerile apărătorului apelantei.
CURTEA:
Deliberând asupra apelului de față, reține următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Prahova sub nr-, reclamanta CASA DE CULTURA A SINDICATELOR în contradictoriu cu pârâta SC SRL a solicitat evacuarea pârâtei din imobilul - incinta Casei de cultură, proprietatea reclamantei, situat în Mun. P,-, județul P, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că a încheiat cu SC Com Europa SRL contractul de închiriere din 1.11.2002, prin care,în calitate de proprietar-locator i-a închiriat spațiul în suprafață totală de 758 mp. compus din 4 încăperi, dependințe și un grup sanitar, pentru o perioadă de 2 ani, iar prin actul adițional din 1.11.2004 părțile au convenit prelungirea termenului de închiriere până la 1.11.2007 și la data de 15.05.2005 locatorul a fost de acord cu cesionarea de către locatar a dreptului către pârâta SC SRL pentru restul perioadei de închiriere.
Ca urmare a faptului că dreptul de locațiune urma să înceteze la 1.11.2007, reclamanta i-a propus pârâtei o ofertă conform adresei nr. 51/20.04.2007, pentru închirierea spațiului în condiții acceptate de ambele părți, asupra cărora urma a se conveni la o dată ulterioară, pârâta comunicând succesiv, cu adresele nr. 449/13.09.2007 și 455/17.09.2007,condițiile în care va încheia un nou contract pe 10 ani, fără a se prezenta la negocieri, astfel că în aceste condiții reclamanta a organizat o licitație pentru închirierea spațiului, licitație la care a participat și pârâta conform procesului verbal din data de 9.10.2007, alături de SC - SRL B și SC - SRL și în urma analizei ofertelor a fost declarată câștigătoare SC - SRL, cu care urma să se încheie contractul.
Pârâta a sesizat, însă, cu adresa nr. 496/25.10.2007 România că nu este de acord cu rezultatul și și-a modificat oferta, astfel că forul tutelar al caselor de cultură din România nu a ținut seama de rezultatul licitației și a dispus o nouă licitație, cu indicarea termenilor care trebuie avuți în vedere, licitație la care pârâta a participat cu oferta nr. 203/30.11.2007 transmisă la. însă a fost declarată câștigătoare SC - SRL, cu care s-a comunicat a se încheia contractul de închiriere,
reclamanta solicitând pârâtei la data de 5.02.2007 să-i predea spațiul până la 31.03.2007, însă pârâta refuză să-i elibereze spațiul, încălcând disp.art.5, pct. 5.9 din contract.
Pârâta a formulat întâmpinare în baza disp. art. 115-118.pr.civilă, solicitând respingerea cererii, invocâd excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, raportat la faptul că a intentat acțiunea de evacuare în nume propriu, dintr-un imobil care nu-i aparține și asupra căruia nu mai are drept de administrare, deoarece imobilul este în patrimoniul statului prin desființarea; patrimoniul caselor de cultură a sindicatelor intră sub administrarea Asociației Naționale a Caselor de Cultură ale Sindicatelor din România, asociație non-profit de utilitate publică, potrivit HG nr.1646/7.10.2004.
Pe fond, pârâta a arătat că potrivit contractului de închiriere încheiat la data de 1.11.2002, dată la care nu era înființată Asociația Națională a Caselor de Cultură a Sindicatelor din România, respectiv art. 2, contractul este valabil pe o durată de 2 ani, începând cu data de 1.11.2002 și cum nici una din părți nu a notificat celeilalte părți dorința de încetare a contractului cu cel puțin 6 luni înainte de expirarea acestuia, prevederile contractului s-au prelungit de drept, pe un termen de 3 ani, începând cu data de 1.11.2004, ulterior, la 15.05.2005, cu acordul expres al Asociației Naționale a Caselor de Cultură ale Sindicatelor din România, s-a încheiat contractul de cesiune cu pârâta, în baza căruia s-au preluat drepturile și obligațiile contractuale.
Pârâta a arătat că în condițiile în care reclamanta nu a efectuat nici o notificare anterioară expirării termenului de 3 ani, prevederile contractului de închiriere s-au prelungit de drept, pe încă o perioadă de 3 ani, respectiv până la data de 1.11.2010 și a formulat cerere reconvențională în contradictoriu cu reclamanta și pârâtele Asociația Națională a Caselor de Cultură a Sindicatelor din România și Consiliul Local al Mun. P, prin care a solicitat să se constate existența dreptului de folosință a societății pentru spațiul ce face obiectul contractului de închiriere din data de 1.11.2002, drept limitat în timp până la data de 1.11.2010, dacă nu se notifică dorința de încetare cu minimum 6 luni de zile anterior.
De asemenea, a solicitat obligarea pârâților la respectarea obligațiilor contractuale izvorâte din contractul de închiriere și să se constate nulitatea licitației organizate de pârâta Asociația Națională a Caselor de Cultură a Sindicatelor din România, ca ilegală și lipsită de obiect, dreptul de folosință solicitat a fi constatat își are izvorul în art.2 din contractul de închiriere, în condițiile în care pârâții nu au emis notificarea aferentă, de încetarea prevederilor contractuale, cu minimum 6 luni de zile anterior expirării termenului contractual, astfel că prevederile contractului de închiriere s-au prelungit de drept.
La termenul din data de 13.10.2008 pârâta a formulat precizări la cererea reconvențională pentru al treilea capăt al cererii, solicitând să se aibă în vedere dispozițiile Legii nr.213 /1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, respectiv art.14 - 17, arătând că imobilul Casei de Cultură a Sindicatelor P, spațiu al domeniului public local prevăzut de anexa la lege - Cap.III pct.5 - trebuia să fie închiriat, dacă nu mai exista contract, prin licitație publică organizată în baza unei hotărâri a consiliului local, cu respectarea procedurii legale, organizatori fiind Consiliul local și nu o persoană juridică de utilitate publică și fără scop lucrativ, Asociația
Națională a Caselor de Cultură a Sindicatelor din România nu are decât calitatea de administrator al spațiului.
Prin sentința nr. 1236/23.12.2008, Tribunalul Prahova - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, a respins excepția lipsei calității procesuale active a Casei de Cultură a Sindicatelor P, invocată de pârâtă și a admis acțiunea formulata de reclamanta CASA DE CULTURA A SINDICATELOR în contradictoriu cu parata SC SRL, dispunând evacuarea pârâtei din imobilul incinta Casei de Cultură, situat în Municipiul P,-, județul P și a respins cererea reconvențională formulată de pârâta SC SRL, ca neîntemeiată, obligând pârâta la plata sumei de 20,3 lei cheltuieli de judecată către reclamantă.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin contractul de închiriere încheiat la data de 1.11.2002 reclamanta Casa de Cultură a Sindicatelor, titular al dreptului de administrare, a închiriat societății SC Com Europa SRL spațiul situat în incinta Casei de Cultură a Sindicatelor din Mun. P,-, jud.P, compus din 2 încăperi în suprafață de 578. 2 încăperi de 37. ca dependință și un grup sanitar cu folosință comună, precum și alte dependințe, în total 758., pe o durată de 2 ani, cu începere de la data de 1.11.2002.
Se reține prin sentință, că potrivit art.2 din contract, în condițiile în care nici una dintre părți nu notifica celeilalte părți dorința de încetare a contractului cu cel puțin 6 luni înainte de expirarea acestuia, părțile au convenit ca prevederile contractului să se prelungească de drept, pe un termen de 3 ani, începând cu data de 1.11.2004, iar prin actul adițional la contract părțile au confirmat prelungirea contractului de închiriere pe o perioadă de 3 ani, cu începere de la data de 1.11.2004 și ulterior prin contractul de cesiune încheiat la data de 15.05.2005 locatarul a cesionat către pârâta SC SRL toate drepturile și obligațiile izvorâte din contractul mai sus menționat, prelungit prin act adițional până la data de 1.11.2007, drepturile și obligațiile corespunzătoare urmând a fi preluate începând cu data de 1.06.2005.
Se mai reține prin sentință că prin adresa nr. 51/20.04.2007, reclamanta a înștiințat-o pe pârâtă de expirarea contractului de închiriere la data de 1.11.2007, solicitându-i să participe la o negociere pentru noile condiții de prelungire a contractului adresă comunicată pârâtei la aceeași dată, conform semnăturii și ștampilei societății aplicată pe adresă și ulterior părțile au purtat o corespondență, pârâta comunicând reclamantei cu adresele nr.449/13.09.2007 și 455/17.09.2007 punctul său de vedere, solicitând încheierea contractului pe 10 ani, cu un anumit cuantum lunar al chiriei, menționând că urmează să efectueze investiții pentru îmbunătățirea clădirii.
Se mai reține prin sentință că inițial Consiliul de administrație al reclamantei în urma ofertelor depuse, a declarat câștigatoare pe SC SRL, urmând ca spațiul să fie închiriat acesteia, incepând cu data de 1.11.2007 și în urma contestațiilor formulate s-a hotărât selectarea unei selecții de oferte și urmare deschiderii ofertelor a fost declarată câștigatoare SC SRL și în aceste condiții pârâta nemaideținând un titlu care să justifice detenția imobilului din litigiu, prima instanța a admis acțiunea și a dispus evacuarea pârâtei din imobil, respingând cererea reconvențională formulată de pârâtă ca neîntemeiată.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active reclamantei, invocată de pârâtă, prima instanță a retinut că pârâta a încheiat cu reclamanta cu acordul Asociațiilor Naționale a Caselor de Cultură a Sindicatelor din Romania, contractul de închiriere pentru imobilul în litigiu, având astfel un drerpt de administrare al imobilului și potrivit art. 1411 și 1413 din codul civil, poate să ceara evacuarea pârâtei, atunci când termenul de închiriere al imobilului a expirat, considerente pentru care a respins ca neîntemeiată excepția invocată.
Impotriva sentinței a declarat apel pârâta SC SRL, criticând hotărârea pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând într-un prim motiv de apel, că în mod greșit prima instanță a respins excepția lipsei calității procesuale active a intimatei reclamante, considerând că pârâta a încheiat cu reclamanta cu acordul Asociațiilor Naționale a Caselor de Cultură a Sindicatelor din Romania, contractul de închiriere pentru imobilul situat în incinta Casei de Cultură,-, întrucât intimata reclamantă nu avea mandatul expres emis de administratorul spațiului pentru promovarea unei astfel de acțiuni, deși din probatoriile administrate în cauza rezultă că dreptul de administrare al Casei de Cultură a Sindicatelor, aparține Asociației Naționale a Caselor de Cultură a Sindicatelor din Romania.
Mai arată apelanta că prevederile contractului de închiriere nu a expirat pentru a permite reclamantei să formuleze în numele său și pentru sine cererea cu care a fost investită instanța de fond.
Prin al doilea motiv de apel, arată că greșit instanța de fond admis cererea principală de evacuare și a respins primele două capete de cerere formulate pe calea cererii reconvenționale, considerând neîntemeiat că prevederile contractului de închiriere au încetat la expirarea contractului, ceea ce este în contradicție cu întreg material probatoriu administrat în cauză.
Astfel, arată apelanta, contractul de închiriere, potrivit art. 2 din contract, era valabil pe o durata de 2 ani, începând cu 1.11.2002 și în condițiile în care niciuna dintre părți nu a notificat celeilalte părți dorința de încetare a contractului cu cel puțin 6 luni înainte de expirarea acestuia, prevederile contractului s-au prelungit de drept pe un termen de 3 ani, începând cu data de 1.11.2004 și ulterior la 15.05.2005, cu acordul expres al Asociațilei Naționale a Caselor de Cultură a Sindicatelor din Romania, s-a încheiat contractul de cesiune având ca obiect cumpărarea de către reclamantă a drepturilor și obligațiilor izvorâte din contractul de închiriere din 1.11.2002, prelungit prin act adițional până la 1.11.2007.
Arată apelanta că notificarea pe care instanța de fond o reține ca o înștiințare a pârâtei cu privire la expirarea contractului de închiriere din 1.11.2007, se referă la invitația de a participa la o discuție care să aducă în atenție noile condiții de prelungire a contractului, și la această întâlnire, urma să se discute chiria, fapt ce s-a și întâmplat, apelanta ocupă și în prezent spațiul în cauză și plătește chiria și utilitățile facturate, martorul, arată că nerespectasrea contractului și nerecunoasterea dreptului de folosință asupra spațiului a apărut pe situatia de fapt din interiorul conducerii, care a considerat că nivelul chiriei este prea mic, fără a se avea în vedere și prevederile contractului care sunt obligatorii pentru părți.
Susține apelanta că, faptul că în mod greșit instanța de fond a reținut că prevederile contractului nu au fost prelungite fără termen, prin tacita relocatiune, în baza art. 1437 civ.,deși prevederile contractuale au fost prelungite expres în baza art. 2 din contract pe o durată de încă 3 ani și în aceleasi condiții contractuale, așa cum confirmă și martorul audiat în cauză.
Prin al treilea motiv de apel, arată că în mod neîntemeiat și în pofida întregului probatoriu administrat în cauză, a reținut instanța de fond că reclamanta a notificat în mai multe rânduri apelantei cu privire la părăsirea imobilului închiriat, fără a se avea în vedere că prima notificare de acest fel a fost efectuată mult peste termenul de 6 luni, anterior expirării contractului.
Prin al patrulea motiv de apel arată că, instanța de fond interpretând greșit prevederile contractuale, reține că sub aspectul prelungirii de drept pe un nou termen de 3 ani, după data de 1.11.2007, în cazul în care nu se notifică încetarea contractului cu cel puțin 6 luni înainte de expirare, aspect ce nu poate fi reținut, deoarece termenul de închiriere trebuia convenit expres de părți la expirarea duratei determinate inițial, în caz contrar intervine tacita relocațiune pe durată nedeterminată, instanța de fond înlăturând nejustificat prevederile expres stipulate în contract, prin care se prevede că în baza cotractului de cesiune s-au preluat drepturile și obligațiile expres prevăzute în art. 2 din contract și în baza art. 8 din contractul de cesiune s-a prevăzut expres că reclamanta este de acord cu preluarea și executarea de către apelantă a obligațiilor SC Com Europa SRL.
Prin al cincilea motiv de apel arată că instanța de fond a reținut neîntemeiat că reclamanta a încheiat un contract de închiriere cu ofertantul desemnat câștigător, fără a se avea în vedere că acest contract are o clauză expresă care prevede că intră în vigoare după aprobarea lui de către Asociația Națională a Caselor de Cultură a Sindicatelor din România, aprobare care nu există și demonstrează că aceasta entitate este singura care are dreptul de administrare a imobilului în cauză.
Prin al șaselea motiv de apel arată că în mod neîntemeiat instanța de fond a respins al treilea capăt de cerere al cererii reconvenționale, interpretând greșit prevederile legale expres precizate și considerând că pentru a fi obligatorie procedura licitației publice în vederea atribuirii contractului de închiriere, respectiv a dreptului de folosință a imobilului, pârâtei îi revenea sarcina probei privind apartenența clădirii casei de cultură la domeniul public, conform art. 14 și 15 din Legea 213/1998, privind proprietatea publică și regimul juridic, dovadă ce nu a fost administrată.
Astfel, arată apelanta referitor la capătul 3 din cererea reconvențională, respectiv nulitatea licitației, urmează a se avea în vedere că instanța de fond nu a analizat aceasta prin prisma prevederile Legii 213/1998, și anume art. 14 al. 1 și 2 potrivit cărora închirierea bunurilor proprietate publică a statului s-au a unitaților administrativ teritoriale, se aprobă după caz prin hotărâre a guvernului, a consiliului județean, a consiliului general a municipiului B, sau a consiliului local, contractul încheindu-se de către titularul dreptului de proprietate sau de administrare, că au fost încălcate prev. art. 15 privind concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică se face prin licitație publică în condițiile legii și disp. art. 17 din lege.
In acest sens, arată apelanta imobilul Casei de Cultură a Sindicatelor P, ca spațiu domeniu public al mun. P, trebuia să fie închiriat prin licitație publică organizată în baza unei hotărâri a Consiliului local, organizatorul fiind Consiliul local și nu o persoana juridică de utilitate publică și fără scop lucrativ.
Se solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței și respingerea acțiunii principale privind evacuarea și admiterea în tot a cererii reconvenționale formulată de apelantă.
La termenul de judecată din 6.05.2009, apelanta prin apărător, a solicitat abilitarea prin încheiere, pentru a face dovada imobilului din litigiu, Curtea abilitând apelanta pârâtă în acest sens și prin adresa nr. 51434/20.05.2009, Consiliul local al mun. P, a comunicat că în ce privește imobilul situat în P,-, unde are sediul Casa de Cultură a Sindicatelor P, nu deține acte de proprietate.
Intimatul pârât Consiliul local P prin reprezentantul său, a depus la dosar la termenul de judecată din 27 mai 2009, adresa nr. 1210/2008 a Primăriei mun.P, din care rezultă că imobilul Casa de Cultură a Sindicatelor P nu aparține patrimoniului privat al municipiului P și nu face parte din domeniul public al municipiului și a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a sa, motivat de faptul că imobilul din litigiu nu apartine domeniului public și nici patrimoniului privat al municipiului
Apelanta pârâtă prin reprezentantul său a solicitat respingerea excepției ca inadmisibilă, având în vedere că la instanța de fond intimatul pârât a fost parte în proces și nu poate fi admisă o astfel de excepție în faza apelului, intimata reclamantă lăsând la aprecierea instantei cu privire la excepție.
Curtea, față de excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului pârât Consiliul local al mun. P, reține următoarele:
Intimatul pârât a dobândit calitatea de parte în proces, urmare formulării cererii reconvenționale formulată de apelanta pârâtă, figurând pe parcursul judecării cauzei la instanța de fond în această calitate, astfel că și în apel intimatul trebuie să figureze în această calitate indiferent dacă imobilul din litigiu face sau nu parte din domeniul public, considerente pentru care Curtea va respinge excepția ca nefondată.
Curtea, examinând sentința prin prisma criticilor din apel în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale ce au incidență în cauză, Curtea reține următoarele:
Primul motiv de apel referitor la greșita respingere a excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei Casa de Cultură a Sindicatelor P, este nefondat.
Potrivit contractului de închiriere din 1.11.2002 - filele 125 - 128 dosar fond, intimata reclamantă,ca titular al dreptului de administrare a suprafetelor locative, a încheiat cu SC Com Europa SRL, spațiul situat în incitanta Casei de Curtură a Sindicatelor P, compus din 2 încăperi în suprafață de 578, 2 încăperi de 37 ca dependințe și un grup sanitar de folosință comună și alte dependințe în total 758, pe o durata de 2 ani, cu începere de la 1.11.2002.
Prin actul adițional la contract părțile au convenit prelungirea contractului de închiriere pe o perioada de 3 ani, cu începere de la data de 1.11.2004, act aflat la fila
140 dosar fond și ulterior prin contractul de cesiune închieat la data de 15.05.2005, locatarul SC Com Europa SRL, a cesionat către apelanta pârâta SC SRL toate drepturile și obligațiile izvorâte din contractul de închiriere prelungit prin act adițional până la 1.11.2007.
Prin adresa nr 51/20.04.2007, intimata reclamantă a înștiințat apelanta pârâtă de expirarea contractului de închiriere la data de 1.11.2007, solicitându-i să participe la o negociere pentru noile condiții de prelungire a contractului, așa cum rezulta din adresa aflată la fila 104 dosar fond, adresă căruia apelanta nu i-a dat curs, apelanta comunicând intimatei reclamante cu adresele nr 449 din 13.09.2007 și 455/17.09.2007, aflate in copie xerox la filele 143-146 dosar fond, că solicită încheirea contractului de 10 ani cu un anumit cuantum lunar al chiriei, menționând că urmează că efectueze investiții pentru îmbunătățirea clădirii, însă în adresa ce-i fusese înaintată de către intimată aceasta i-a comunicat că trebuie negociate condițiile de prelungire a contractului, deci stabilite de comun acord între părți, acord ce nu s-a realizat din cauza apelantei.
In aceste condiții, intimata reclamantă a hotărât efectuarea licitației asupra spațiului din litigiu, fiind declarată inițial câștigătoare SC SRL și ulterior în urma contestațiilor formulate, s-a organizat o nouă licitație, fiind declarată câștigatoare SC SRL.
Prin urmare, excepția lipsei calității procesuale active a intimatei reclamante era nefondată, corect și legal a fost respinsă prin sentința apelantă, reclamanta fiind titulara dreptului de administrare a drepturilor locative asupra imobilului și putea să solicite în temeiul art. 1411 și 1413 alin. 2 cod civil, evacuarea apelantei pârâte din imobil, deoarece termenul pentru care s-a încheiat contractul de închiriere a expirat.
C de-al doilea motiv de apel vizând greșita admitere a cererii principale de evacuare și a respingerii primelor două capete de cerere din cererea reconvențională, este nefondat.
Așa cum s- arătat la analiza primului motiv de apel, intimata reclamantă este titulara dreptului de administrare a imobilului din litigiu și a încheiat cu cedentul SC Com Europa SRL, un contract de închiriere pe durata determinată și potrivit actului adițional la contract durata contractului s-a prelungit până la 1.11.2007.
Cum prin adresa nr. 51/20.04.2007, reclamanta a înștiințat-o pe apelanta pârâtă că a expirat contractul de închiriere la data de 1.11.2007, solicitându-i să participe la negocieri pentru noile condiții de prelungire a contractului și cum apelanta pârâtă nu a dat curs negocierii noilor condiții de prelungire a contractului, solicitată de intimată, tacita relocațiune a încetat conform art. 1436 al. 2 din codul civil.
Pentru aceste considerente, corect și legal s-a dispus evacuarea apelantei pârâte din spațiul situat în incinta Casei de Cultura a Sindicatelor din P și corect și legal s-au respins cele două capete de cerere din cererea reconvențională cu privire la constatarea dreptului de folosință al apelantei asupra spațiului și obligarea la respectarea contractului de închiriere din 1.11.2002, de către intimată și ceilalti intimați pârâți din
cererea reconvențională, atâta timp cât prin denuntarea contractului de închiriere de către locatorul contractului, respectiv intimata reclamantă, dreptul de folosință numai subzista.
C de-al treiela motiv de apel este nefondat.
Intimata reclamantă a înștiințat-o pe apelantă cu adresa nr. 51/20.04.2007 că a expirat contractul de închiriere la data de 1.11.2007 solicitându-i să participe la o negociere a noilor condiții de prelungire a contractului, adresă căreia apelanta nu i-a dat curs, trimițând doar adresele nr. 449/12.09.2007 și 455/17.09.2007, prin care a comunicat punctul său de vedere și cuantumul lunar al chiriei menționând că dorește să efectueze investiții la imobil.
Corect și legal instanța de fond a reținut că nu se poate considera că simplul fapt al posesiei și al plății chiriei de către pârâtă, după data când i s-a cerut să părăsească spațiul, nu determină continuarea relocațiunii peste voința locatorului, neputând împiedica denunțarea de către locator a locațiunii, intimata manifestându-și expres refuzul ca apelanta să continue închirierea asupra spațiului din litigiu.
C de-al patrulea motiv de apel este nefondat, nu au fost interpretate greșit prevederile contractuale astfel cum susține apelanta.
Durata contractului de închiriere a expirat la data de 1.11.2007, intimata comunicând apelantei că a expirat durata contractului de închiriere, prin adresa nr. 51/20.04.2007 și că să participe la negociere pentru noile condiții de prelungire a contractului, căreia apelanta nu i-a dat curs.
C de-al cincilea motiv de apel, este nefondat.
Acțiunea principală formulată de intimata reclamantă, cu privire la evacuarea din spațiu a apelantei a fost admisă, deoarece apelanta nu mai deținea nici un titlu care să justifice detenția imobilului din litigiu, astfel că în mod corect si legal s-a dispus evacuarea apelantei din incinta Casei de Cultură și respingerea primelor două capete de cerere din cererea reconvențională, cu privire la constatarea dreptului de folosință a societății apelantei și obligarea intimatei și a intimaților din cererea reconvențională la respectarea obligațiilor contractuale izvorâte din contractul de închiriere.
Intimata reclamantă, așa cum s-a mai arătat prin analiza celorlalte motive de apel d e mai sus, era titulara dreptului de administrare a drepturilor locative asupra imobilului din litigiu.
C de-al șaselea motiv de apel, cu privire la licitație, este nefondat.
Pentru a fi obligatorie procedura licitației publice în vederea atriburii contractului de închiriere, respectiv a dreptului de folosință a imobilului, trebuia ca imobilul să aparțină domeniului public local, conform art. 14 și 15 din Legea 213/1998, privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, ori în speță imobilul din litigiu nu face parte din domeniul public așa cum rezultă din adresa nr. 1210/2008 a Primariei mun.P, depusă în copie xerox în apel d e către Consiliul local al mun. P, totodată imobilul nu aparține patrimoniului privat al municipiului P, așa cum rezultă din aceeași adresă, situație în care nu erau incidente în cauză disp. art. 14 și 15 din Legea 213/1998.
Pentru toate aceste considerente, apelul formulat se privește ca nefondat și în temeiul disp. art. 296 civ. va fi respins ca atare.
In temeiul disp. art. 274 pr.civ. ca o consecință a respingerii apelului, apelanta pârâtă va fi obligată să plătească intimatei reclamante Casei de Cultură a Sindicatelor P suma de 2580 lei cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondată excepția lipsei calității procesuale a intimatului pârât Consiliul local al municipiului
Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâta SC SRL, cu sediul procesual ales la.Av., cu sediul în B,-, Sector 4, cod poștal - împotriva sentinței nr. 1236 din 23 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în contradictoriu cu intimata reclamantă CASA DE CULTURĂ A SINDICATELOR, cu sediul în P,-, județ P, cod poștal -, intimați pârâți ASOCIAȚIA NAȚIONALĂ A CASELOR DE CULTURĂ A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA, cu sediul în B,-,.6,. Camera 617, Sector 1, cod poștal -, CONSILIUL LOCAL P PRIN PRIMAR, cu sediul în P,-, județ P, cod poștal -.
Obligă apelanta pârâtă, să plătească intimatei Casa de Cultură a Sindicatelor P, suma de 2580 lei, cheltuieli de judecată în apel.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi, 27 mai 2009.
Președinte, Judecător,
Grefier,
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Red.EC/DD
6 ex/28.05.2009
f- Tribunalul Prahova
Președinte:Chirica ElenaJudecători:Chirica Elena, Preda Popescu Florentina
