Spete evacuare in dreptul comercial. Decizia 94/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Număr în format vechi 1862/2008
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
Decizia comercială nr.94 Ședința publică de la 15.02.2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Iulica Popescu
JUDECĂTOR 2: Maria Speranța Cornea
Grefier - -
*************
Pe rol soluționarea apelului formulat de apelanta SC GRUP SRL, în contradictoriu cu intimata RA APPS - prin, împotriva sentinței comerciale nr.8516/3.09.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimata prin consilier juridic G cu delegație la dosar, lipsind apelanta.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefier, care învederează Curții faptul că a fost atașat dosarul de la ICCJ.
Intimata prin consilier juridic învederează că s-a prelungit contractul de locațiune până la data de 31.08.2010, depunând copia contractului, solicitând respingerea apelului ca fiind rămas fără obiect.
CURTEA,
Prin sentința comercială nr. 8516/3.09.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI a Comercială, instanța a admis cererea formulată de reclamanta REGIA AUTONOMA ADMINISTRAȚIA PROTOCOLULUI DE STAT - SUCURSALA PENTRU ADMINISTRAREA ȘI ÎNTREȚINEREA FONDULUI în contradictoriu cu pârâta SC GRUP SRL și în baza dispozițiilor articolului 1438 cod civil a dispus evacuarea pârâtei din spațiul situat în B,-,.6.12 sector 3, pentru lipsa titlului locativ, reținând în esență faptul că termenul de închiriere prevăzut în contractul de locațiune nr.33.74H/2004 încheiat de părți a încetat la data de 7.07.2007.
Împotriva acestei sentințe comerciale, pârâta. În termenul legal prevăzut de dispozițiile articolului 284 alineat 1 Cod procedură civilă a declarat apel, pentru soluționarea căruia la Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a Va Comercială la data de 10.10.2008 a fost înregistrat dosarul nr-.
Apelanta - pârâtă consideră că sentința atacată este nelegală și netemeinică deoarece instanța de fond nu a observat din materialul probator administrat că în cauză a operat tacita relocațiune.
Prin motivele de apel, apelanta - pârâtă a invocat următoarele excepții.
1)Necompetența materială a Tribunalului București - Secția Comercială, competentă, în opinia acesteia, de soluționare a cauzei fiind Judecătoria Sectorului 3 B - locul situării imobilului închiriat (fila 19);
2)Lipsa capacității de folosință a sucursalei reclamantei; acțiunea trebuia formulată de Ministerul Finanțelor.
S-a solicitat și suspendarea acțiunii în temeiul dispozițiilor articolului 244 Cod procedură civilă până la soluționarea acțiunii în pretenții (fila 21).
În consecință, apelanta solicită în principal admiterea apelului, anularea sentinței apelate și trimiterea cauzei spre competentă soluționare Judecătoriei Sectorului 3 B, iar în subsidiar, admiterea apelului, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată.
Intimata legal citată, a depus la dosar întâmpinare prin care solicită argumentat în fapt și în drept respingerea atât a excepțiilor cât și a cererii de suspendare, precum și a apelului ca nefondat (fila 29).
La termenul din 2.03.2009 apelanta a invocat excepția de nelegalitate a dispozițiilor HG nr.265/2005 anexa 4 poziția 313, și a solicitat înaintarea cauzei Secției de contencios Administrativ și Fiscal a Curții de APEL BUCUREȘTI pentru soluționarea excepției și suspendarea prezentei cauze până la soluționarea excepției.
Cu privire la această excepție, Curtea s-a pronunțat prin încheierea din ședința publică de la 2.03.2009 în sensul respingerii, cu motivarea menționată în practicaua respectivei încheieri.
Tot la termenul din 2.03.2009 apelanta a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor HG nr.265/2005 în integralitatea sa, solicitând suspendarea cauzei și înaintarea dosarului Curții Constituționale.
Curtea prin încheierea din ședința publică din 13.04.2009 s-a pronunțat cu privire la excepția menționată, în sensul respingerii acesteia ca inadmisibilă cu motivarea regăsită în considerentele respectivei încheieri.
Împotriva încheierii din 13.04.2009, apelanta a declarat recurs, care prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția Comercială nr. 2736/4.11.2009 a fost constatat nul.
La primul termen de judecată, după pronunțarea Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția Comercială, respectiv 15.02.2010, intimata a depus la dosar în copie xerox și semnat spre conformitate noul contract de închiriere nr. 958/26.10.2009 încheiat cu apelanta, pentru spațiul în litigiu.
Curtea verificând lucrările dosarului de fond și în raport de înscrisul nou depus de intimată în stadiul procesual al judecării apelului, constată că apelul este nefondat pentru următoarele motive:
Între părți la data de 30.06.204 (filele 14-19) s-a încheiat contractul de locațiune nr.3374H având drept obiect închirierea apartamentului nr.12, situat în B,- sector 3, pentru o perioadă de un an respectiv până la 6.07.2005.
Ulterior contractul a fost prelungit prin actele adiționale nr.1,2 și 3 până la data de 7.07.2007.
Prin notificarea nr.868/31.01.2008 apelanta pârâtă a fost somată să elibereze spațiul ocupat fără titlu, întrucât contractul de locațiune nu mai putea fi reînnoit ca urmare a faptului că fondul locativ se restrânsese ca efect al reglementărilor privind închirierea unor imobile a căror situație juridică nu era clarificată.
Potrivit dispozițiilor articolului 18 din contractul de închiriere menționat, care nu a fost modificat prin cele 3 acte adiționale, apelanta pârâtă în calitatea sa de chiriaș avea obligația evacuării spațiului închiriat la expirarea termenului stipulat, dacă nu cerea reînnoirea locațiunii cu 30 de zile înainte.
Această clauză contractuală prevedea deci posibilitateareînnoirii contractului numai prin încheierea unor acte adiționale(așa cum de altfel s-a și procedat până în anul 2007), prin manifestarea de voință în mod expres de către locator în acest sens.
Potrivit dispozițiilor articolului 1450 Cod civil dacă termenul locațiunii a fost determinat prin convenția părților, locațiunea încetează de drept prin simpla trecere a termenului.
În această situație, instanța de fond în mod corect constatând că termenul locațiunii stabilit contractual, s-a împlinit în baza dispozițiilor articolului 1438 Cod civil a dispus evacuarea apelantei din spațiul închiriat, pentru lipsa titlului locativ.
Apărarea apelantei pârâte referitoare la existența tacitei relocațiuni, va fi înlăturată de C ca nefondată, deoarece în cauză nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de dispozițiile articolului 1437 Cod civil și articolului 1452 Cod civil,potrivit cărora locațiunea se va considera reînnoită numai atunci când locatarul rămâne în folosința lucrului după expirarea termenului contractual,iar locatorul nu l-a împiedicat în acest demers.
În cauza de față, nu este îndeplinită cea de a 2 condiție, intimata - reclamantămanifestându-și expres voințaîn sensul încetării contractului de locațiune prin notificarea nr.868/31.01.2008.
În acest context, evident, soluția instanței de fond este legală și temeinică.
Faptul că după pronunțarea hotărârii de fond și până la soluționarea cererii de apel părțile au încheiat un nou contract de locațiune pentru același spațiu, nu prezintă relevanță juridică sub aspectul caracterului legal și temeinic al sentinței instanței de fond, având în vedere faptul că potrivit dispozițiilor articolului 294 alineat 1 Cod procedură civilă în faza de judecată a apelului nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot face alte cereri noi.
Acest nou contract îi creează locatarului (apelanta - pârâtă) de la momentul încheierii convenției și până la data expirării ei, 31.08.2010, drepturi locative noi, pe baza cărora poate folosi nestingherit spațiul închiriat.
Acest contract creând raporturi juridice locative noi între părțile contractante, nefăcând obiectul analizei instanței de fond ( a fost încheiat ulterior pronunțării hotărârii atacate), nu va putea fi analizat nici de instanța de apel potrivit dispozițiilor articolului 294 alineat 1 Cod procedură civilă, deoarece, s-ar ajunge în mod nepermis, la schimbarea obiectului și cauzei cererii de chemare în judecată.
În consecință, Curtea în baza dispozițiilor articolului 296 Cod procedură civilă va respinge apelul ca nefondat.
Referitor la excepțiile invocate de apelanta - pârâtă în motivele de apel, precum și la cererea de suspendare în temeiul dispozițiilor articolului 244 Cod procedură civilă, dar nesusținute, Curtea apreciază că nu se impune analizarea acestora pentru a nu încălca principiile disponibilității și contradictorialității care guvernează procesul civil și potrivit căroradoarpărțile au facultatea de a dispune de obiectul procesului, de a-și exercita drepturile civile potrivit propriei lor aprecieri precum și de a le decide soarta juridică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta SC GRUP SRL, la sediul ales din B,-, -. A,. 8,. 39 sector 3, în contradictoriu cu intimata REGIA AUTONOMA ADMINISTRAȚIA PROTOCOLULUI DE STAT - SUCURSALA PENTRU ADMINISTRAREA ȘI ÎNTREȚINEREA FONDULUI, cu sediul în B,- sector 2, împotriva sentinței comerciale nr.8516/3.09.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 15.02.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
GREFIER
Red.Jud.
Tehnored.
4 ex.
24.02.2010
Tribunalul București - Secția a VI a Comercială
Judecător fond:
Președinte:Iulica PopescuJudecători:Iulica Popescu, Maria Speranța Cornea
