Spete ordonanta presedintiala in drept comercial. Decizia 53/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 53/COM
Ședința publică de la 31 Ianuarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ecaterina Grigore
JUDECĂTOR 2: Adriana Pintea
JUDECĂTOR 3: Eufrosina Chirica
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul comercial d eclarat de reclamanții - SRL și, din T,-, județ T, împotriva sentinței civile nr.2056/12.11.2007, pronunțată de Tribunalul Tulcea, în contradictoriu cu intimații pârâți, din T,-, județ T și, cu sediul în T, str.-, -.A,.2, județ T, având ca obiect ordonanță președințială.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat, pentru recurenții reclamanți - SRL T și, în baza împuternicirii avocațiale nr.-, lipsind intimatul și intimata pârâtă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este declarat și motivat în termen, timbrat cu taxă judiciară de timbru de 5 lei, conform chitanței nr.CT - din 11.12.2007 și 0,30 lei timbru judiciar. Se învederează, în referatul oral asupra cauzei, că apărătorul intimatei pârâte, avocat, solicită amânarea cauzei, întrucât susține o cauză la Tribunalul Tulcea; de asemeni, la dosar s-a depus întâmpinare de către intimata pârâtă, însoțită de un set de acte.
Avocat, având cuvântul pentru recurenții reclamanți - SRL și, solicită lăsarea cauzei la a doua strigare, pentru a lua cunoștință de conținutul întâmpinării, precizând că, în principiu, se opune la amânarea cauzei.
La a doua strigare a cauzei, se prezintă avocat, pentru recurenții reclamanți, lipsind celelalte părți.
Avocat, pentru recurenții reclamanți, precizează că se opune la cererea de amânare a cauzei, învederând că a luat cunoștință de conținutul întâmpinării. Cererea de amânare a cauzei, formulată de apărătorul intimatei pârâte, nu este motivată. Cu privire la solicitarea citării intimatului pârât la domiciliul din Ucraina, se opune acestei cereri, întrucât acesta este administratorul unei societăți din T, acesta fiind citat de instanță în mod legal.
Curtea, în temeiul art.90 al.1 cod pr.civilă, apreciază îndeplinită procedura de citare cu intimatul pârât, la sediul societății. Respinge cererea de amânare a cauzei, formulată de apărătorul intimatei pârâte și, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat, având cuvântul pentru recurenții reclamanți - SRL și, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, a se modifica în parte hotărârea atacată, în sensul admiterii cererii de ordonanță președințială și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată. Reiterează apărările formulate la fond, în sensul că rezultă din probe că există dovezi referitoare la vremelnicie și urgența cauzei. Intimata pârâtă nu aduce apărări împotriva recursului, ci împotriva hotărârii de fond, cale de atac ce nu a înțeles să o exercite. Solicită admiterea recursului, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Asupra recursului comercial d e față;
Examinând actele și lucrările dosarului, se constată:
Reclamanta - SRL prin administratorul a chemat în judecată la data de 29.10.2007 pe pârâții în calitate de administrativ al - SRL și pe solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța pe calea ordonanței președințiale să se dispună obligarea acestora la predarea ștampilelor arhivei (documentația financiar-contabilă și registrele societății) și obiectelor de inventar proprietatea societății menționate în lista anexă, aflate în posesia acestora.
În motivarea cererii, s-a arătat în esență că pârâtul, numit în funcția de administrator al societății la data de 14.10.2004 alături de, s-a comportat ca și cum ar fi fost unicul administrator al societății, angajând societatea în raporturi păguboase, pârâta fiind angajată de acesta în funcția de director executiv, ocupându-se de ținerea contabilității societății.
În posesia pârâților a rămas arhiva societății și obiectele de inventar cuprinse în lista anexă.
La data de 08.11.2006 pârâta a depus întâmpinare prin care a invocat lipsa calității sale procesual pasive, motivat de faptul că nu a avut puteri de administrare, iar ștampilele, actele și bunurile mobile nu se află în posesia sa.
La aceeași dată a formulat întâmpinare și pârâtul, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, întrucât societatea are doi administratori, acțiunea fiind introdusă împotriva celui de-al doilea și excepția inadmisibilității cererii, nefiind îndeplinite condițiile art.581 cod pr.civilă, iar pe fond, respingerea cererii.
Prin sentința civilă nr.2056/12.11.2007 Tribunalul Tulceaa respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, lipsei calității procesuale active a reclamantului și a inadmisibilității cererii, ca nefondate și a respins cererea de ordonanță președințială formulată de reclamanții - SRL și în contradictoriu cu pârâții și ca nefondată.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că în ce privește excepția lipsei calității procesual active reclamantului, aceasta este neîntemeiată, întrucât din relațiile de la. rezultă că acesta este administrator al societății, cu puteri de reprezentare.
Referitor la excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei, s-a reținut că este de asemenea neîntemeiată, nefăcându-se dovada încetării raporturilor de muncă ale pârâtei cu societatea comercială.
Inadmisibilitatea cererii este nefondată, întrucât examinând îndeplinirea condițiilor art.581 cod pr.civilă, instanța analizează fondul cererii de ordonanță președințială.
Pe fondul cauzei, s-a reținut că în aplicarea dispozițiilor art.581 cod pr. civilă, în ce privește capătul de cerere având ca obiect obligația de a face - predare ștampile și arhivă, ar fi fost admisibil pe această cale numai dacă s-ar fi stabilit un termen până la care să fie predate - eventual până la soluționarea litigiilor privind administrarea societății, întrucât dreptul de a avea acces la documentele societății, precum și prejudiciul iminent determinat de absența lor, permit luarea unor măsuri urgente, cu caracter vremelnic, ceea ce nu este cazul în speță, măsura fiind definitivă.
Al doilea capăt de cerere, s-a reținut, este în realitate o revendicare mobiliară a cărei soluționare nu îndeplinește nici una din condițiile art.581 cod pr.civilă, nefăcându-se dovada vremelniciei, măsura ce se solicită apărând ca fiind o măsură definitivă, ce pune în discuție drepturi și obligații reciproce, nefiind îndeplinite condițiile vremelniciei și neprejudecării fondului.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții - SRL și, arătând că este netemeinică și nelegală.
În motivarea recursului, după considerații teoretice asupra ideii de "vremelnicie" reproduse după studii de specialitate și practică judiciară și expunerea situației de fapt care a condus la apariția litigiului, se arată în esență că greșit s-a reținut de către instanță momentul în raport de care cererea de predare a documentației financiar-contabile ar fi fost de admis, până la soluționarea litigiilor privind administrarea societății, deoarece nimic nu împiedică instanța să stabilească ea însăși o durată de timp pentru care să se facă predarea, mai ales că în cauză "vremelnicia" derivă din necesitatea conservării dreptului reclamantului pe timpul cât durează cauza care l-a periclitat, fără să se stabilească durata în timp a măsurii ordonate.
În ce privește predarea bunurilor mobile, soluția instanței de fond e greșită, deoarece urgența măsurii de predare a bunurilor de inventar ale societății rămase în posesia pârâților decurge din riscul ca acestea să fie deteriorate sau înstrăinate, de vreme ce sunt depozitate în locuri care nu aparțin societății și la care celălalt administrator nu are acces, reținerea acestora de către pârâți nemaijustificându-se în condițiile în care punctul de lucru din-,.8,.A,.15 nu mai funcționează datorită evacuării din imobil ca urmare a expirării contractului de închiriere.
De asemenea, vremelnicia măsurii decurge din aceeași necesitate a conservării dreptului de proprietate al societății asupra bunurilor reținute abuziv de pârâți.
Recursul este nefondat.
În cauză, în raport de cererile formulate de reclamant, deduse judecății, se constată că legal prima instanță le-a respins ca nefondate cu motivarea că nu pot fi luate măsurile solicitate pe calea ordonanței președințiale, având în vedere împrejurarea că dispozițiile art. 581 cod pr.civilă stabilesc două condiții de admitere a cererii astfel formulate, urgența și caracterul vremelnic al măsurilor, iar din aceasta din urmă reiese și oat reia condiție și anume ca prin măsura luată să nu se prejudece fondul, toate acestea, în situația în care reclamantul apreciază că nu se poate aștepta rezolvarea litigiului dintre părți pe calea dreptului comun.
În raport de acestea, solicitarea reclamanților recurenți, ca celălalt administrator al societății, împreună cu cealaltă pârâtă ( care se susține - se ocupă de evidența contabilă a societății) să fie obligați la predarea ștampilelor și arhivei (documentația financiar contabilă și registrele societății), fără a se preciza un termen până la care să dureze măsura nu poate fi primită, aceasta, în raport de cererea exprimată, având un caracter definitiv.
Critica adusă în recurs referitoare la caracterul "vremelniciei" și considerațiile exprimate în acest sens nu pot fi primite, având în vedere că potrivit art.129(6) Cod pr.civilă " în toate cazurile, judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății, teză care consacră și principiul disponibilității în procesul civil, acesta fiind motivul pentru care instanța a fost împiedicată să stabilească ea însăși o durată de timp pentru care să se facă predarea documentelor și ștampilei societății. În cauză, astfel, instanța nu a apreciat legal că "vremelnicia" derivând din necesitatea conservării dreptului reclamantului pe timpul cât durează cauza care l-a periclitat, nu rezultă din cererea reclamanților.
În ce privește criticile aduse respingerii cererii de predare a mai multor bunuri mobile, de asemenea, se constată că legal prima instanță a respins-o, având în vedere că din cererea formulată nu rezultă caracterul vremelnic al măsurii ce se solicită a fi luată, iar referirile la deteriorare sau înstrăinarea acestora nu sunt întemeiate, având în vedere că nu s-a făcut nicio dovadă în acest sens, eventualele daune astfel produse și rezultate putând fi recuperate pe calea dreptului comun, de asemenea, caracterul abuziv al deținerii bunurilor de către celălalt administrator al societății nefiind dovedit.
Pentru aceste considerente, se constată că toate criticile aduse hotărârii recurate sunt nefondate și în temeiul art.312 al.1 cod pr.civilă, recursul va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul comercial d eclarat de reclamanții - SRL și, din T,-, județ T, împotriva sentinței civile nr.2056/12.11.2007, pronunțată de Tribunalul Tulcea, în contradictoriu cu intimații pârâți, din T,-, județ T și, cu sediul în T, str.-, -.A,.2, județ T, având ca obiect ordonanță președințială.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 31 Ianuarie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
04 Februarie 2008
Jud.fond-
Jud.red--/07.03.2008
Tehnored./10.03.2008
Președinte:Ecaterina GrigoreJudecători:Ecaterina Grigore, Adriana Pintea, Eufrosina Chirica
