Spete ordonanta presedintiala in drept comercial. Decizia 680/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA COMERCIALA NR:680
Sedința publică din 04 iunie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Decebal Taragan
JUDECĂTOR 2: Minodora Condoiu
JUDECĂTOR 3: Marcela Câmpeanu
GREFIER - - -
****************
Pe rol judecarea cererii de recurs, formulată de recurenta pârâtă SC SA B, împotriva sentinței comerciale nr.1748/06.02.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, SC M & I SRL
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă recurenta pârâtă prin avocat cu împuternicire avocațială la dosar și intimații reclamanți prin avocat cu împuternicire avocațială la dosarul cauzei.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință, după care:
Curtea acordă cuvântul părților pe probe.
Recurenta prin apărător, învederează că nu mai are alte probe de formulat.
Intimații reclamanți prin apărător, solicită admiterea probelor cu înscrisurile depuse la dosar, după care, depun la dosar un certificat de grefă cu soluția pronunțată în dosarul nr-, cu o copie pe care o comunică recurentei prin apărător.
Curtea acordă cuvântul părților pe cererile de suspendare formulate de intimații reclamanți.
Apărătorul intimaților, solicită admiterea cererii de suspendare a judecății pentru soluționarea cererii de înscriere în fals și admiterea cererii de suspendare a judecății cauzei, în baza art.244 pct.2 pr.civ.
Recurenta pârâtă prin apărător, solicită respingerea cererilor de suspendare a judecății cauzei, ca inadmisibile, dezvoltând oral, concluziile scrise depuse la dosar, pe aceste aspecte.
Curtea deliberând, respinge cererile de suspendare formulate de intimații reclamanți.
Părțile învederează că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată dezbaterile închise, în baza art.150 pr.civ. și acordă cuvântul părților pe recurs.
Recurenta pârâtă prin apărător, solicită admiterea recursului, pe cale de excepție, casarea hotărârii și respingerea cererii principale ca inadmisibilă, fiind introdusă de persoane fără calitate procesuală activă, iar pe fondul recursului, admiterea recursului, modificarea sentinței recurate, în sensul respingerii acțiunii, cu cheltuieli de judecată.
Intimații reclamanți prin apărător, solicită respingerea recursului, fără cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare pe recurs.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată:
Prin sentința comercială nr.1748 din 6.02.2008 a Tribunalului București - Secția a VI a Comercială, s-a admis cererea principală, formulată de reclamanții, ȘI SC M & I SRL, în contradictoriu cu pârâta SC SA, s-a dispus suspendarea, parțială, a executării Hotărârii Adunării Generale Ordinare a Acționarilor SC SA, din data de 16.11.2007, cu privire la punctul din hotărâre, prin care s-a dispus revocarea administratorului și numirea administratorului, până la soluționarea cererii în anulare, ce face obiectul dosarului nr-, s-a respins, ca inadmisibilă, cererea reconvențională, formulată de pârâtă, și s-a luat act că, reclamanții nu solicită cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a avut în vedere susținerile părților, probele administrate în cauză și dispozițiile legale în materie.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, pârâta SC SA, considerând-o netemeinică și nelegală.
În motivarea recursului, pârâta a arătat că, instanța de fond a admis cererea reclamanților, în sensul că, a dispus, suspendarea, parțială, a Hotărârii AGA din data de 16.11.2007, cu privire la punctul din hotărâre, prin care s-a dispus revocarea administratorului și numirea administratorului, până la soluționarea, irevocabilă, a dosarului nr-, aflat pe rolul Tribunalului București. De asemenea, s-a respins și cererea reconvențională, formulată de pârâtă, ca inadmisibilă.
La termenul din 8.01.2008, instanța a respins, excepția lipsei de interes, a reclamanților, în promovarea cererii principale, invocată de pârâtă.
La termenul din 5.02.2008, instanța a respins și excepția prematurității cererii principale.
La termenul din 22.01.2008, instanța a admis, excepția inadmisibilității cererii reconvenționale, invocată din oficiu, întrucât, este investită cu soluționarea unei cereri de ordonanță președințială.
Hotărârea este netemeinică și nelegală, atât în ce privește soluțiile pronunțate, pe excepțiile invocate, în cauză, cât și în ce privește soluția pronunțată, pe fondul, cererii de suspendare, parțială, a Hotărârii AGA.
Reclamanții- intimați nu au calitate procesuală activă, în sensul articolului 133 alineat 1 și articolului 132 alineat 2 din Legea nr.31/1990, iar societatea recurentă nu are calitate procesuală pasivă, deoarece, raportat la principiul "accesorium sequitur principale", în speță, calitatea procesuală activă, aparține celui ce face dovada calității de reclamant, în acțiunea în anularea hotărârii AGA, a cărei suspendare se solicită.
Așadar, calitatea procesuală activă, în cererea de suspendare provizorie, a unei hotărâri AGA, aparține, în mod necesar, persoanei care a investit instanța cu acțiune în anularea hotărârii, iar calitatea procesuală pasivă aparține societății comerciale emitente, numai în măsura în care, are calitate de pârât și în raportul judiciar, de drept societar, examinat pe fond.
procesual, în speță, presupune, identitate de părți, cu cel existent în procesul de fond, în care se dezbate legalitatea hotărârii.
La data investirii instanței, reclamanții - intimați nu aveau calitate de reclamanți, în sensul dispozițiilor articolului 133 alineat 1 din Legea nr. 31/1990, întrucât, nu există pe rol o acțiune în anularea hotărârii AGA din 16.11.2007.
A depus la dosar, copii legalizate, a Încheierilor de ședință, din dosarul nr-, invocat de reclamanți, în dovedirea acțiunii de fond, privind anularea hotărârii.
Reclamanții, se prevalează de un dosar, în care au investit instanța, cu acțiune în anularea unei Hotărâri AGA, respectiv cea din 10.08.2007.
La data de 3.12.2007, instanța a dispus suspendarea cauzei, întrucât, reclamanții nu și-au îndeplinit obligațiile procesuale, privind indicarea sediilor pârâtei.
La același termen, reclamanții au depus o cerere, privind modificarea acțiunii inițiale, în sensul completării ei, cerând și anularea Hotărârii AGA din 16.11.2007. Cererea, deși primită la dosar, nu a fost discutată, nefiind întrunită condiția de contradictorialitate, motiv pentru care, nu s-a luat act de modificarea cererii inițiale, fiind prorogată această discuție, după soluționarea cererii de suspendare a cauzei, și, după caz, a repunerii pe rol.
Este "ratione legis" faptul că, orice modificare a petitului inițial, este circumscrisă, principiului contradictorialității, având în vedere, dreptul pârâților, de a se opune modificării, pe cale de excepție, sub aspectul tardivității sau condițiilor de formă, împrejurare în care, instanța investită, în dosarul nr-, nu a luat act de modificarea cererii inițiale, urmând ca aceasta să se dezbată, după împlinirea obligațiilor procesuale și repunerea cauzei pe rol.
Recurenta a mai aratat că, la data prezentului recurs, nu a fost, încă, discutată, cererea de repunere pe rol a dosarului nr- și, implicit, nu s-a luat act de modificarea cererii inițiale, prin completarea petitului, cu acțiune în anularea hotărârii AGA din 16.11.2007, a cărei suspendare, s-a admis prin hotărârea recurată.
Dacă s-ar admite că existența, cererii precitate, la dosar, este suficientă pentru completarea acțiunii în anulare, în sensul articolului 133 alineat 1 din Lege, chiar dacă la data repunerii pe rol, pe cale de excepție, s-ar respinge modificarea petitului inițial, din dosarul nr-, s-ar ajunge la soluția, nejudicioasă și lezionară, în care, în condiții nelegitime procesual, reclamanții - intimați ar beneficia de efectele acestei ordonanțe președințiale, pe termen nelimitat, întrucât, soluționarea dosarului de fond, nu ar avea consecințe, asupra încetării efectelor ordonanței de suspendare.
Întrucât, la data investirii instanței, cu cerere de pronunțare a ordonanței președințiale, pentru suspendarea parțială a efectelor hotărârii AGA din 16.11.2007, nu exista pe rol acțiune în anularea acestei hotărâri AGA, nu exista identitate de consorțiu procesual, necesară pentru dovedirea calității procesuale, atât sub aspect activ, cât și pasiv, în sensul dispozițiilor articolului 133 alineat 1 din Legea nr.31/1990.
Pe de altă parte, reclamanții, nu au legitimitate procesuală activă, față de împrejurarea că, aceștia își motivează calitatea procesuală, prin invocarea calității de acționar la pârâtă, deși nu au făcut nici o dovadă, a drepturilor societare, invocate.
Potrivit dispozițiilor articolului 98 din Legea nr.31/1990, transmiterea dreptului de proprietate asupra acțiunilor emise, în forma dematerializată, se face prin declarație făcută în Registrul Acționarilor, situație care nu rezultă din evidențele acestui registru, ținut la Depozitul Central și depus, la dosar, în copie, certificată.
Drepturile societare, invocate de reclamanți, nu sunt opozabile pârâtei, și nu se bucură de protecția Legilor nr. 31/1990 și 26/1990, nefiind înregistrare nici în evidențele Registrului Comerțului și nici în Registrul Acționarilor, conform principiului, constitutiv de drept, al înregistrărilor - principiul publicității materiale.
Societatea reclamantă M & Iap retins că a cumpărat pachetul majoritar de acțiuni al pârâtei, de la societatea, însă, aceasta nu a fost, niciodată, acționar la SC SA, situație ce rezultă din evidențele și, mai mult, din evidențele Registrului Acționarilor.
Acționarul majoritar al pârâtei este, care a semnat, cu fostul acționar majoritar, acordul nr. -/24.07.2007, privind executareaa pachetului de 75,5% acțiuni, deținute de în SA, pentru îndestularea creanței din 12 octombrie 2001, evidențiată în contabilitatea, conform auditului anual, efectuat.
Nici reclamanții, persoane fizice, și, nu sunt înregistrați în Registrul Acționarilor și nu fac dovada vreunui drept societar, opozabil, pârâtei.
În dosarul nr-, aflat pe rolul Tribunalului București - Secția a VI a Comercială, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale active a lui, față de împrejurarea că, acesta, nu a putut face dovada calității de acționar al pârâtei.
În doctrină, s-a arătat că, opozabilitatea față de societatea emitentă, a transferului dreptului de proprietate asupra acționarilor, este asigurată, în momentul înregistrărilor, efectuate în Registrul Acționarilor, ținut, în speță, la Depozitul Central.
Faptul că există, în opinia reclamanților, înscriși, prin care pretind că ar fi obținut drepturi societare, acestea nu generează opozabilitate față de acționari și societate, câtă vreme, reclamanții, nu prezintă nici o dovadă, de înregistrare, în sensul dispozițiilor articolului 177 alineat 1 litera a din Legea nr.31/1990.
Față de împrejurarea că, nici unul dintre reclamanți, nu au făcut dovada dreptului de acționar, invocat în dovedirea calității procesuale active, pe calea dispozițiilor articolului 581 Cod procedură civilă, instanța poate aprecia, care dintre părțile litigante, are în favoarea sa, aparența unei situații juridice legale și justifică un drept legitim, pentru ca să i se poată recunoaște o anumită stare de drept.
Astfel, legitimatio ad causam, nu s-a verificat, în raport de drepturile acționariale, invocate de către reclamanți, cu atât mai mult cu cât, motivele invocate, pentru suspendarea hotărârii AGA, sunt motive care cirumstanțiează nulitatea relativă, întrucât, nu vizează ordinea publică, ci, exclusiv, au în vedere ocrotirea drepturilor acționarilor, privind informarea exactă și completă, în ce privește organizarea oricărui tip de AGA.
Prin hotărârea recurată, s-a dispus, suspendarea efectelor unei Hotărâri AGA, prin care, se decide asupra administrării societății, fără a se face dovada obiectivă și rezonabilă, în temeiul Legii nr.31/1990, a calității de acționar sau a aparenței dreptului societar, aparență care poate fi apreciată, numai în condițiile înscrierii cesiunii, în Registrul Acționarilor.
Judecătorul fondului, a golit de conținut, principiul preeminenței interesului societar și, a subordonat, dreptul acționarilor, înscriși în Registrul Comerțului, de a decide, cu privire la administrarea societății, intereselor intimaților - reclamanți, care sunt terți, față de societatea pârâtă, și care, raportat la obiectul cererii, nu au legitimitate procesuală, de a solicita măsuri privind administrarea pârâtei.
Dreptul de informare vizat, în cauză, prin invocarea dispozițiilor articolului 117 alineat 6 din Legea nr.31/1990, are caracter, accesoriu, dreptului de proprietate, asupra acțiunilor societății. Pentru a putea invoca opozabilitatea acestui drept, și, implicit, a putea face dovada, calității procesuale active, trebuie dovedit, în prealabil, dreptul de proprietate, ca și condiție sine qua non.
Potrivit, privind guvernarea cooperatistă, persoanele interesate în promovarea acțiunilor societate sunt, cele care pot sta, să influențeze activitatea și obiectivele societății comerciale.
În sens procedural, sunt persoanele care pot face dovada unui interes concret, pozitiv, direct și personal, situație nedovedită de reclamanți.
În temeiul dispozițiilor articolului 133 alineat 1 din Legea nr.31/1990, raportat la articolul 109 alineat 2 Cod procedură civilă, cererea de suspendare, parțială, a Hotărârii AGA din 16.11.2007 este prematură, față de împrejurarea că, la data investirii, nu exista pe rolul instanței de fond, acțiunea în anularea acestei Hotărâri AGA.
Judecătorul fondului a respins această excepție, motivat de faptul că, la dosar a fost depus un certificat de grefă, de către reclamanții - intimați, emis în dosarul nr-, din care rezultă că, la data de 3.12.2007, a fost depusă, la dosar, cerere precizatoare, având ca obiect "constatarea nulității absolute a Hotărârii, din 16.11.2007", suspendată în cauză.
Din Încheierile de ședință, certificate, pentru conformitate, de către instanță, pronunțate în dosarul nr-, rezultă, însă, că această cerere precizatoare a fost primită la dosar, fără a se lua act de modificarea obiectului cererii principale, întrucât, față de lipsa de procedură și culpa reclamanților, în menținerea acesteia, instanța a suspendat, anterior, judecat, în acest dosar, împrejurare în care, s-a prorogat cererea pârâtei, de determinare a cadrului procesual și a obiectului judecății, după repunerea pe rol și realizarea procedurii de citare.
Judecătorul fondului nu a analizat, coroborat, probatoriul administrat pe această excepție, reținând, la pronunțare, exclusiv, un certificat de grefă, avizat de către grefierul șef și, înlăturând, nemotivat, Încheierile de ședință, pronunțate în cauză, de Judecătorul investit, împrejurare în care, soluția pronunțată, pe această excepție, este netemeinică și nelegală.
Pe cale de consecință, întrucât, la data investirii instanței, cu cerere de pronunțare a ordonanței președințiale, pentru suspendarea, parțială, a efectelor Hotărârii AGA din 16.11.2007, nu exista pe rol acțiune în anularea acestei Hotărâri AGA, cererea de suspendare este prematură.
Instanța de fond a pronunțat o hotărâre, prin care a subordonat, preeminența, interesului societar, dovedit, unor interese private, oculte, ale unor terți, care n-au putut să-și justifice drepturi proprii, societare, și nici n-au dovedit iminența generării unei pagube, prin executarea Hotărârii AGA din 16.11.2007.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că, reclamanții au justificat interesul de a introduce cererea, prin simpla afirmare a calității de acționari, la societatea pârâtă. Implicit, Judecătorul a apreciat că, simpla afirmare a calității de acționar, dovedește un drept născut și actual și, pe cale de consecință, un interes legitim.
Soluția instanței este netemeinică, având în vedere că simpla afirmație a unei părți litigante, că este titulara unui drept, fără a-l putea dovedi, în condiții rezonabile de legitimitate și legalitate, nu justifica un interes concret, legitim, născut, actual.
Interesul este legitim, numai în măsura în care, urmărește afirmarea sau realizarea unui drept subiectiv, recunoscut de lege, și numai potrivit scopului său, economic și social, pentru care a fost recunoscut.
În speță, interesul reclamanților - intimați este ocult, disimulat și, implicit, nelegitim.
Interesul reclamanților, de a formula cererea de suspendare a Hotărârii din 16.11.2007, este acela de a genera un blocaj în administrarea societății, prin efecte, succesive, de suspendare a Hotărârii AGA, pe cale de ordonanțe președințiale, urmărind, repunerea în funcție, a unui fost administrator, fără a se judeca, pe fond, unde, în mod evident, nu pot face dovada calității procesuale active (fondul de care se prevalează, respectiv -dosarul nr- - este suspendat, conform articolului 1551Cod procedură civilă). În acest sens, pârâta a depus, la dosar, hotărârile pronunțate în dosarul nr-.
În consecință, în conivență cu, reclamanții urmăresc, in facto, să dobândească controlul asupra patrimoniului societății, în vederea dizolvării și radierii SC SA, din evidențele, conform unor înțelegeri oculte, realizate în 15.04.2007, și consemnate într-un înscris, numit adițional nr. 2, din 2.07.2007.
Beneficiara acestei convenții de porte-forte, cu cauza ilicită, privind dizolvarea societății pârâte, a fost intimata SC M & I SRL.
și SC M & I SRL, urmăreau să genereze, lipsa capacității de folosință, pentru ca pârâta, să nu mai poată urmări, readucerea în patrimoniu, a activelor frauduloase, înstrăinate de către pârâtul administrator, la societăți deținute de reclamanta și la care era, de asemenea, administrator.
Soluția de admitere a cererii de ordonanță, nu profită, legitim, intimaților-reclamanți, câtă vreme, nu au poziție acționarială și nici vreun alt drept societar, dovedit, astfel că, în mod obiectiv, nu au dreptul de a decide asupra administrării societății.
Hotărârea recurată este nelegală și netemeinică, și datorită împrejurării că, instanța a înlăturat, nemotivat, de la pronunțare, proba cu interogatoriu, încuviințată pârâtei și administrată, față de reclamanții și.
În mod succesiv, la ultimele două termene de judecată, pârâta a solicitat să se facă aplicarea dispozițiilor articolului 225 Cod procedură civilă, datorită împrejurării că, reclamanții, nu au înțeles să motiveze, în mod întemeiat, absența la termenul în care, proba a fost administrată.
Instanța nu s-a pronunțat asupra cererii pârâtei și, mai mult, proba, deși administrată, nu era reținută în considerentele hotărârii, ca fiind încuviințată, proba fiind, cu evidență, golită de conținut.
Instanța de fond a încălcat principiul egalității părților în fața legii și dreptul pârâtei la justul echilibru procesual.
Principiul egalității armelor, semnifică tratarea egală a părților, pe toată durata desfășurării procesului, fără ca una dintre ele să fie avantajată, în raport cu celelalte părți. Acest principiu impune, ca fiecărei părți, să i se ofere, posibilitatea rezonabilă, de a-și susține cauza, în condiții, care să nu o plaseze, într-o situație de net dezavantaj, în raport cu adversarii ei.
În acest context, instanțele europene investite, atât în materie comercială, cât și în aprecierea drepturilor civile, atribuite unitar, o importanță, deosebită, aparențelor și sensibilității problemelor unei bune administrări a justiției.
Pentru a putea aprecia asupra cererii de ordonanță, instanța trebuia să examineze îndeplinirea condițiilor, cumulative, de admisibilitate, prevăzute de articolul 581 Cod procedură civilă, și aparența formală, de legalitate, a acestei hotărâri, la momentul adoptării sale, 16.11.2007.
Instanța a apreciat că, deși acționarii SC SA au fost convocați pentru din 16.11.2007, convocatorul fiind publicat, atât în Monitorul Oficial - Partea a IV nr. 2778/15.01.2007, cât și în ziarul Ziua nr. 4061 din 16.10.2007, cu toate că, în ordinea de zi, inserată în convocatori, s-a prevăzut, la punctul 1, schimbarea administratorului și numirea unui nou administrator, hotărârea în discuție se caracterizează, printr-o aparență nelegalitate, întrucât, nu sunt menționate informațiile privind numele, localitatea de domiciliu și calificarea profesională ale persoanelor propuse pentru funcția de administrator.
Pârâta mai arată că, la data publicării convocării, nu erau propuse candidaturi, la funcția de administrator, însă, desemnarea s-a făcut, conform articolului 1371din Legea nr.31/1990, în ședința, conform procesului verbal al ședinței, fiind votat în unanimitate, fără a exista alte propuneri, în condițiile unei majorități de cca 80%, din capitalul social, fără abțineri sau voturi contra.
În aceste condiții, soluția instanței de fond, antrenează o sarcină excesivă, pentru voința societară, exprimată în condiții de cvorum și vot majoritar, dat fiind faptul că, au fost îndeplinite condițiile, imperative, privind realizarea convocării și informarea, explicită, prin indicarea ordinii de zi, aspecte reținute și de instanță, la pronunțare.
Nu numai că, nu a fost dovedită o vătămare concretă și efectivă, de către reclamanții-intimați, însă, mai mult, și în condițiile în care, ar exista propuneri de candidaturi, la data publicării convocatorului, reclamanții - intimați nu ar fi avut acces la acestea, întrucât, nu au calitate de acționari, drepturile acestora, pretinse, nefiind opozabile pârâtei.
Astfel, cerința urgenței nu este îndeplinită, ca și condiție de admisibilitate, prevăzută de articolul 581 Cod procedură civilă, fiind, însă, golit de conținut, principiul salvgardării voinței societare, exprimate în condiții de majoritate, și principiul potrivit căruia, actele juridice urmează a fi aplicate, în sensul de a genera efecte juridice.
În speță, singura vătămare, dovedită, este aceea că, prin efectele hotărârii recurate, se paralizează un act de voință societară și, implicit, activitatea de administrare, la cererea unor terțe persoane, care nu pot profita, sub nici un aspect legitim, de hotărârea instanței de fond.
Instanța de fond a admis excepția inadmisibilității cererii reconvenționale și, a respins, de plano, această cerere, motivat de faptul că, a fost investită cu o procedură sumară, de urgență.
Soluția este nelegală și pentru faptul că, nu există nici o interdicție în lege, privind inadmisibilitatea investirii instanței, pe cale reconvenientă, cu o altă ordonanță președințială, privind măsuri vremelnice, care derivă și se impun ca fiind urgente, în raport de soluția petitului principal.
Instanța de fond, a golit de conținut unul din principalele drepturi procesuale, respectiv, acela de a opune pretenții proprii reclamanților-pârâți, și, mai mult, chiar dreptul de acces la justiție și la un recurs efectiv.
Se mai arată că, din însăși formularea cererii reconvenționale, s-a circumstanțiat caracterul, subsecvent, al acesteia, în raport de petitul principal.
Mai mult, pretențiile invocate nu generau tergiversarea cauzei, având în vedere că, nu presupuneau verificări de fond, ci doar recunoașterea, formală și în contradictoriu, a unei situații, de vacantă în administrare, generată de ipoteza admiterii petitului principal, fiind evident, un cadru procesual de soluționare, convergentă, a raporturilor juridice deduse judecății.
În susținerea recursului s-a solicitat proba cu înscrisuri, iar cererea, întemeiată pe dispozițiile articolului 304 punctul 5 și 9 Cod procedură civilă, a fost timbrată cu o taxă de timbru în sumă de 20 ron și timbru judiciar în valoare de 0,5 ron.
Recursul este nefondat.
Analizând actele și lucrările dosarelor, în raport cu motivele de recurs invocate, probele administrate și dispozițiile legale în materie, Curtea constată, cu privire la primul motiv, referitor la excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, că a fost respins, ca neîntemeiat, prin Încheierea, irevocabilă, din 14.05.2008, a acestei instanțe, fiind, practic, respinsă, implicit, și excepția prematurității cererii principale, în raport de motivarea, bazată pe reținerea și luarea în considerare, a obiectului, completat, al acțiunii în anulare, din dosarul de fond.
Referitor la cel de-al doilea motiv de recurs, Curtea constată că, atât la fond cât și în recurs, reclamanții și-au dovedit, atât calitatea procesuală activă, cât și interesul lor în cauză, în condițiile în care, cererea inițială, ce formează obiectul dosarului de fond, a fost completată, astfel că, nici acest motiv de recurs nu este întemeiat.
Cât privește ultimul motiv de recurs, referitor la cererea reconvențională, Curtea constată că, obiectul acesteia, nu are legătură, cu cel al ordonanței președințiale, având în vedere că, reclamanții au solicitat, doar, suspendarea, parțială, a Hotărârii Generale Ordinare a Acționarilor SC SA, din data de 16.11.2007, respectiv - numai pe aspectul privind numirea noului administrator al pârâtei -, urmând ca, administratorul societății să-și exercite, în continuare, mandatul, până la soluționarea cererii în anulare, ce formează obiectul dosarului, de fond, nr- a Tribunalului București - Secția a VI a Comercială, astfel că, nici acest motiv nu poate fi primit.
În consecință, Curtea constată că, instanța de fond a reținut o situație de fapt corectă în cauză, pe baza probelor administrate, judicios analizate, și a făcut o interpretare și aplicare adecvată a dispozițiilor legale în materie, specifice speței și menționate mai sus, astfel că, motivele de recurs invocate sunt, în totalitate, neîntemeiate.
Față de considerentele expuse mai sus, Curtea constată că, sentința comercială atacată este temeinică și legală, și urmează a fi menținută, iar recursul va fi respins, ca nefondat, în temeiul articolului 312 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta pârâtă SC SA, împotriva sentinței comerciale nr.1748 din 6.02.2008 a Tribunalului București Secția a VI-a Comercială, în contradictoriu cu intimații reclamanți, și SC M & I SRL.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi - 4.06.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - -
GREFIER
- -
Red.Jud.
Tehnored.
2 ex.
19.06.2008
Tribunalul București - Secția a VI a Comercială
Judecător fond: a
Președinte:Decebal TaraganJudecători:Decebal Taragan, Minodora Condoiu, Marcela Câmpeanu
