Spete ordonanta presedintiala in drept comercial. Decizia 880/2008. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
Dosar nr-
CURTEA DE APEL B - SECTIA a V-a COMERCIALA
Decizia comercială nr.880
Ședința publică de la 18.09.2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Eugenia Voicheci
JUDECĂTOR 2: Adriana Bucur
JUDECĂTOR 3: Marcela Câmpeanu
GREFIER - -
Pe rol soluționarea recursului formulat de recurenta - SRL împotriva sentinței comerciale nr.7785/23.06.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatele - SA și - DE DISTRIBUȚIE ȘI FURNIZARE A ENERGIEI ELECTRICE - MUNTENIA SUD SA Sucursala
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că recurenta a depus la dosar prin serviciul registratură o cerere prin care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art.242 pct.2 Cpc.
Curtea a procedat la detașarea filelor 32-33 ale dosarului reprezentând dovezi de citare în dosar 5 apel, astfel că dispune renumerotarea filelor.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probatorii de administrat Curtea apreciază îndeplinite dispozițiile art. 150 Cod procedură civilă, reține cauza în pronunțare, văzând și că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
CURTEA
Asupra recursului comercial d e față.
Prin cererea înregistrată sub nr- din 17 iunie 2008 pe rolul Tribunalului București - Secția a VI a Comercială, reclamanta - SRL, cu sediul în Bas olicitat, în contradictoriu cu pârâtele - SA și - DE DISTRIBUȚIE SI FURNIZARE A ENERGIEI ELECTRICE " MUNTENIA SUD" SA, ambele cu sediul în B, ca instanța, pe cale de ordonanță președințială să le oblige pe pârâte ca imediat, fără somație și fără trecerea vreunui termen să reînceapă furnizarea energiei electrice pentru panoul publicitar video amplasat în B,- sector 1. solicitat obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat în esență că a obținut toate avizele și documentele necesare și a încheiat cu a doua pârâtă contractul cadru de racordare nr. 8643/2007 pentru panoul publicitar de referință, achitând contravaloarea energiei electrice conform facturilor care i-au fost emise.
A arătat că a obținut și certificatul de urbanism nr.229/198 din 5 mai 2008 și se află în procedura de obținere a avizelor și întregii documentații necesare autorizării finale a construcției panoului publicitar, iar în ciuda acestei situații de fapt la 15 mai 2008 angajați ai celor două pârâte s-au deplasat la adresa din B- sector 1 și au tăiat cablurile de alimentare cu energiei electrică a panoului video, în plus ridicând și contoarele proprietate a reclamantei, fără notificare prealabilă, fără motivare și în absența reprezentanților reclamantei. A susținut că în acest mod au fost încălcate dispozițiile articolului 16 din contract, în speță neexistând nici una din cauzele care pot atrage o asemenea măsură, măsură ce constituie un imens abuz și care este de natură a produce prejudicii reclamantei, care are în derulare contracte de publicitate pentru lunile mai și iunie în cuantum de peste 25.000 euro și care plătește o chirie lunară de 11.305 euro pentru locația respectivă.
Pe lângă prejudiciul material pe care l-a cuantificat la aproximativ 2.000 de euro/zi, reclamanta a invocat și prejudiciul de imagine constând în imposibilitatea în care se află de a-și onora obligațiile contractuale asumate.
A susținut că în speță sunt întrunite cele trei condiții de admisibilitate a ordonanței președințiale. Urgența măsurii reiese din faptul că reclamanta se află în imposibilitate de a-și desfășura activitatea, cu consecința rezilierii contractelor de către clienții săi și a plății de daune materiale, ca și a prejudiciului de imagine suferit, ceea ce impune cel puțin stoparea măririi acestor prejudicii.
În ce privește vremelnica, reclamanta a susținut că solicită ca măsura luată împotriva pârâtelor să dureze până la data obținerii autorizației de construire.
În ce privește cerința neprejudecării fondului cauzei, reclamanta a arătat că această condiție decurge din cea a vremelniciei măsurii, instanța fiind îndreptățită să cerceteze aparența dreptului, fără a intra în analiza fondului acestui drept.
Cererea este întemeiată în drept pe dispozițiilor articolului 581 și 582 Cod procedură civilă.
Prin sentința comercială nr. 7785 din 23.06.2008, Tribunalul București - Secția a VI a Comercială a respins cererea ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut și că la 23 iunie 2008 reclamanta și-a precizat cererea, arătând că solicită obligarea pârâtelor să reînceapă furnizarea energiei electrice până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr- al aceleiași instanțe.
A reținut de asemenea că reclamanta a obținut avizul tehnic de racordare emis de pârâta a doua și că acest aviz tehnic a stat la baza încheierii contractului cadru de racordare nr-, dar că printre actele necesare în vederea încheierii contractului de racordare era necesară și autorizația de construire a obiectivului.
A reținut că potrivit dispozițiilor articolului 16.3 contractul este reziliat de drept în situația în care aprobările de amplasament sau de construcție a imobilului au fost anulate de către organele abilitate, că reclamanta a obținut certificatul de urbanism dar acest certificat nu ține loc de autorizație de construire și nu conferă dreptul de a executa lucrări de construcții. A invocat și procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. 6864 din 18 martie 2008, prin care reclamanta a fost sancționată cu amendă contravențională și a fost obligată la intrarea în legalitate pentru panoul publicitar în discuție prin obținerea autorizației de construcție, această autorizație de construcție având caracter esențial pentru derularea contractului de racordare, de vreme ce anularea acesteia reprezintă un caz de reziliere de drept a contractului.
A mai reținut și că reclamanta se află în proces de obținere a acestei autorizații de construcții și că a amplasat panoul în condițiile în care nu avea o astfel de autorizație, fiind astfel fără relevanță existența prejudiciului zilnic pe care îl înregistrează câtă vreme nu poate presta servicii de publicitate partenerilor contractuali decât prin intermediul unui panou publicitar legal amplasat. În raport de aceste considerente, a reținut că reclamanta nu a justificat aparența dreptului afirmat.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a declarat recurs motivat reclamanta, cauza fiind înregistrată sub același număr unic la 16 iulie 2008 pe rolul Curții de Apel București - Secția a Va Comercială.
În motivarea recursului au fost invocate dispozițiile articolului 304 punctele 7,8 și 9 și dispozițiile articolului 3041Cod procedură civilă, susținându-se că instanța a reținut în mod corect actele care fac dovada existenței unei relații contractuale între părți, dar că a nesocotit existența acestei relații, deși pârâtele nu au contestat-o, precum și obligația care decurgea pentru pârâte din această relație contractuală. În raport de aceste aspecte, recurenta a apreciat că a fost dovedită cel puțin aparența dreptului de a consuma energie electrică corelativ obligației celei de a doua intimate pârâte de furnizare a energiei electrice.
A criticat hotărârea pentru că judecătorul fondului, nerespectând procedura specială a ordonanței președințiale a intrat în mod evident în cercetarea fondului dreptului, fără a se limita la aparența de drept, în acest fel concluzia pe care a tras-o în legătură cu inexistența autorizației de construire fiind greșită.
A criticat hotărârea și pentru că, dincolo de faptul că prima instanță s-a substituit celei învestite cu soluționarea fondului dreptului, aceasta nu a observat că obligația pe care o are atât în legătură cu avizul cât și în legătură cu contractul este alternativă cu cea a prezentării actelor care să ateste dreptul de folosință și că a prezentat aceste din urmă act fără de care pârâtele nu ar fi încheiat cele două documente.
De asemenea, a susținut că judecătorul a cercetat fondul și în mod eronat s-a pronunțat asupra lui și atunci când a afirmat că a intervenit rezilierea de drept a contractului dintre părți, neexistând nici una din situațiile prevăzute în contract, situația de fapt fiind greșit înțeleasă cu consecința denaturării situației de drept.
A reiterat susținerile din cererea introductivă de instanță referitoare la îndeplinirea condițiilor urgenței, vremelniciei și neprejudecării fondului, impuse de dispozițiile articolelor 581, 582 Cod procedură civilă.
Recursul este întemeiat în drept și pe dispozițiile articolului 247, 299, 312, 582 și 582 Cod procedură civilă, ca și pe dispozițiile articolului 57 din Legea nr.13/2007.
La 28 iulie 2008, intimata - SA, a depus întâmpinare, prin care s-a apărat în fapt și în drept față de recurs, solicitând respingerea acestuia ca nefondat.
Față de actele și lucrările dosarului, de probele administrate în cauză, Curtea apreciază recursul ca nefondat și îl va respinge cu această motivare și pentru următoarele considerente:
De esența criticilor recurentei reclamante este susținerea că judecătorul a intrat în cercetarea fondului raporturilor juridice dintre părți, ceea ce face ca toate concluziile pe care le-a tras să nu fie valabile. Această susținere este neîntemeiată, întrucât cerința neprejudecării fondului nu se raportează la atitudinea judecătorului cererii de ordonanță președințială, ea fiind o condiție pe care trebuie să o îndeplinească această cerere pentru a fi soluționată în procedura specială, ceea ce înseamnă, cu alte cuvinte, că pentru a fi admisibilă o cerere de ordonanță președințială nu trebuie să oblige pe judecător la cercetarea fondului.
că prima instanță a procedat la examinarea raporturilor juridice dintre părți, numai că acest lucru era imperios necesar pentru stabilirea aparenței dreptului reclamantei. În plus, judecătorul nu a făcut altceva decât să examineze acele înscrisuri depuse chiar de către recurenta reclamantă în susținerea cererii, înscrisuri pe care aceasta se bazează și în recurs.
Indiferent de modul în care s-ar fi apreciat asupra rezilierii sau a validității contractului cadru de racordare, problema de drept a aparenței dreptului în favoarea recurentei reclamante este corect dezlegată de instanța de fond, care a reținut în mod judicios că aceasta a construit panoul publicitar fără autorizație de construcție, conform procesului verbal de contravenție aflat la fila 24 dosarului de fond, că nu a intrat în legalitate prin obținerea autorizației de construire nici până la momentul soluționării prezentului recurs, deși avea această obligație conform aceluiași proces verbal de contravenție, așadar că nu poate invoca în mod întemeiat existența unui prejudiciu legitim din neexecutarea contractelor încheiate pentru exploatarea panoului publicitar, fiind culpa exclusivă a recurentei reclamante de a fi contractat în condițiile în care panoul publicitar nu era legal edificat.
Ca urmare, în speță nu este întrunită cerința urgenței, câtă vreme aparența de drept este în defavoarea recurentei reclamante, iar prejudiciul nu este imputabil intimatelor pârâte, ci recurentei însăși, care a înțeles să încheie contracte în condițiile în care activitatea la care s-a obligat nu putea fi desfășurată cu respectarea dispozițiilor legale.
În plus, tot sub aspectul aparenței de drept, Curtea reține și faptul că recurenta reclamantă a depus la dosar doar un contract cadru de racordare, nu un contract de furnizare a energiei electrice, numai acesta din urmă având vocația de a confirma obligația intimatelor pârâte de furnizare a energiei electrice. În lipsa acestui contract, Curtea apreciază că recurenta reclamantă nu a făcut dovada că are un drept actual de a fi beneficiara furnizării de energie electrică, ci doar dovada dreptului său de a fi racordată la rețeaua gestionată de intimatele pârâte.
Toate aceste considerente au format convingerea Curții că hotărârea instanței de fond este dată cu stricta respectare a condițiilor impuse de prevederile articolului 581 Cod procedură civilă, în raport de probele dosarului, că această hotărâre nu cade sub incidența nici unuia din motivele de recurs prevăzute de articolul 304 Cod procedură civilă, că nu se impune reformarea ei nici după examinarea cauzei sub toate aspectele în condițiile articolului 3041Cod procedură civilă, de aceea, în temeiul articolului 312 alineat 1 teza a II a Cod procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta - SRL împotriva sentinței comerciale nr.7785/23.06.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatele - SA și - DE DISTRIBUȚIE ȘI FURNIZARE A ENERGIEI ELECTRICE - MUNTENIA SUD SA Sucursala
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 18.09.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.Jud.
Tehnored.
2 ex.
Tribunalul București - Secția a VI a Comercială
Judecător fond:
Președinte:Eugenia VoicheciJudecători:Eugenia Voicheci, Adriana Bucur, Marcela Câmpeanu