Spete pretentii comerciale. Decizia 10/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2829
SECȚIA COMERCIALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 10
Ședința publică din 24 ianuarie 2008
Completul de judecată compus din
PREȘEDINTE: Cătălin Nicolae Șerban
JUDECĂTOR 2: Marian Bratiș
GREFIER: - -
S-a luat în examinare apelul declarat de reclamanta - "" - împotriva sentinței civile nr. 1236/21.09.2007, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâtul intimat Co0nsiliul Județean T și intervenientele intimate - și, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat - în substituirea avocatului pentru reclamanta apelantă, consilier juridic în reprezentarea pârâtului intimat și mandatarul pentru intervenientele intimate.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, reprezentantul reclamantei apelante solicită încuvințarea probei cu expertiza contabilă solicitată prin motivele de apel pentru a dovedi faptul că în prețul acțiunilor care au fost plătite către FPS și FPP a fost inclus și imobilul în litigiu.
Reprezentantul pârâtului intimat și mandatarul intervenientelor solicită respingerea cererii de probațiune ca fiind nerelevantă în cauză.
Instanța în deliberare, respinge cererea de probațiune considerând că o asemenea cerere este inutilă față de înscrisurile depuse la dosar, și nemaifiind alte cereri de formulat acordă cuvântul părților în dezbaterea apelului.
Reprezentantul reclamantei apelante pune concluzii de admitere a apelului, pentru motivele arătate în scris, pe care le susține succint și oral, cu cheltuieli de judecată.
Reprezentantul pârâtului intimat solicită respingerea apelului pentru motivele arătate pe larg în întâmpinare.
Mandatarul intervenientelor solicită respingerea apelului ca nefondat.
CURTEA
Deliberând constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1236/21.09.2007, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr- s-a respins acțiunea formulată de reclamanta - -, cu sediul în T, în contradictoriu cu pârâtul CONSILIUL JUDEȚEAN T, și intervenientele, și, având ca obiect prestație tabulară
În considerentele sentinței s-a reținut că prin cererea înregistrată la Judecătoria sub nr.16445/17.11.2005 reclamanta - - T, în contradictoriu cu pârâtul CONSILIUL JUDEȚEAN T, solicită intabularea în proprietatea - a imobilului situat în T, Calea nr.33, bloc 4, înscris în CF nr. - T, respectiv două spații cu altă destinație la parterul blocului, cu obligarea pârâtului la cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii reclamanta arată că la data de 2.04.1992 a fost încheiat un protocol de împărțire a patrimoniului fostului de Construcții Industriale T, dată la care imobilul a fost repartizat reclamantei.
La data de 26.05.1994 prin contractul nr.245/18.05.1994 reclamanta a cumpărat de la. 14804 acțiuni cu o valoare totală de 74 milioane lei, iar prin contractul nr.086/26.05.1994 reclamanta a cumpărat de la. nr.1 un nr. de 6344 acțiuni cu o valoare de 31.722.522 lei, contracte în baza cărora conform Anexei la contractul nr.086/26.05.1994 reclamanta a dobândit majoritatea acțiunilor, intrând în patrimoniu inclusiv apartamentul 9 din blocul 5, Calea nr.33.
Se precizează că apartamentul cu o valoare contabilă de 220.000 lei la data încheierii contractului de vânzare cumpărare reprezintă cele două spații cu altă destinație pentru care se solicită intabularea dreptului de proprietate.
Spațiul în litigiu a fost dat în folosință gratuită - prin contractul de comodat din 5.10.1999, iar la data de 3.03.2003 prin Hotărârea nr. 20 Consiliul Județean Tat recut în domeniul public spațiul și terenul aferent Dispensarului Medical nr.20 care funcționa în imobilul din Calea nr.33.
La data de 27.09.2004 prin.nr.58/ a constatat apartenența la domeniul privat al județului Tas pațiului în care funcționa Dispensarul Medical nr.20, hotărâre în uram căreia și-a înscris dreptul de proprietate în CF nr.-.
La dosarul cauzei s-au depus: extrase CF nr. 42677 T și nr. - T, contract de vânzare-cumpărare acțiuni nr.086/26.05.1994, contract de vânzare cumpărare acțiuni nr.245/18.05.1994, Anexa 2 la contract, Protocol de împărțire a patrimoniului, Hotărârea nr. 20/3.03.2003 a, Hotărârea nr.58/27.09.2004 A, nr.1703/A/29.11.2002 a Tribunalului Timiș, nr.303/19.02.2003 a, din 14.12.1999.
Prin sentința civilă nr. 3425/30.03.2006 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr.16445/2005 s-a admis excepția de necompetență materială invocată de reclamantă și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiș.
Cauza a fost reînregistrată la Tribunalul Timiș sub nr.699/30/21.06.2006.
Prin întâmpinarea depusă pârâtul a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, susținând că prin achiziționarea pachetului majoritar de acțiuni reclamanta nu ar fi dobândit dreptul de proprietate asupra unui imobil al cărui proprietar tabular era la data încheierii contractului Statul Român.
Imobilul a cărui intabulare o solicită reclamanta este compus în fapt din două spații cu altă destinație, respectiv dispensar, spații ce nu figurează pe listele anexe invocate de reclamantă.
Pârâtul arată că susținerea reclamantei în sensul că există identitate între apart.nr.9 și imobilul a cărui intabulare se solicită întrucât au aceeași valoare de inventar nu corespunde realității, întrucât din actele depuse la dosar de însăși reclamantă pentru cele două spații valoarea de inventar este diferită.
Se face mențiunea de către pârât că reclamanta a încercat în anul 2002 să-și intabuleze dreptul de proprietate pe aceste spații, cererea fiind respinsă prin încheierea Biroului de CF al Judecătoriei Timișoara.
Au formulat cerere de intervenție accesorie intervenientele și care au solicitat respingerea acțiunii, apreciind că prin acțiunea intentată se creează prejudicii în desfășurarea actului medical prin nepunerea în aplicare a prev. OUG nr.110/2005 probată prin Legea nr.236/2006.
În motivarea cererii de intervenție se arată că spațiul respectiv a fost construit în anii 1980-1982 din fondurile Direcției Sanitare a Jud.T pendinte de Consiliul Popular al jud.T iar reclamanta la momentul cumpărării acțiunilor nu putea să intre în proprietatea spațiului respectiv întrucât acesta nu făcea parte din patrimoniul societății ale cărui acțiuni le-a dobândit prin cumpărare. Se precizează de asemenea că situarea unui apartament cu nr.9 la parterul blocului este imposibilă fiind vorba despre blocul nr. 4, acesta nefiind identic cu blocul nr.5. Din extrasul CF in extenso, NR.- rezultă că - - a vândut apart.nr.9 al cărui proprietar era și care este situat în Calea nr.33, actualmente, Bloc 4.
Din probele administrate în cauză instanța reține următoarele:
Reclamanta - a cumpărat de la. și un număr de acțiuni, reclamanta susținând că apart.nr.9 din blocul 4 situat în Calea nr.33 i-ar fi intrat în patrimoniu și că acesta ar fi unul și același cu imobilul ce solicită a-i fi dat în proprietate și a-și intabula dreptul de proprietate asupra acestuia, fără a face însă probe în acest sens. Dimpotrivă, din înscrisurile depuse la dosar reiese clar că apartamentul nr.9 din blocul nr.4, ce figurează pe listele anexe ale contractelor încheiate între reclamantă și FPS respectiv FPP este descris ca fiind apartament de locuit și care în prezent se află în proprietatea lui și dobândit de către aceștia prin contract de vânzare-cumpărare în anul 1996. Spațiul revendicat de către reclamantă este un spațiu cu o altă destinație și nu este evidențiat în anexele la contractele de vânzare cumpărare încheiate între, și reclamantă.
Din extrasul de CF in extenso depus la dosarul cauzei rezultă că reclamanta a solicitat intabularea dreptului său de proprietate asupra spațiului aflat în litigiu, cererea fiindu-i respinsă de Biroul de, soluție menținută de către instanța de judecată.
Reclamanta a invocat excepția de nelegalitate a Hotărârilor cu nr.20/3.03.2003 și 58/27.09.2004, hotărâri prin care a trecut spațiul în discuție în domeniul public, iar ulterior a constatat apartenența la domeniul privat al județului al unor imobile între care și spațiul în litigiu, însă excepția de nelegalitate a fost respinsă prin nr.14/A/9.01.2007.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta - - T solicitând admiterea apelului și schimbarea în tot a sentinței civile atacate în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată.
În motivare a arătat că prin protocolul încheiat la data de 02.04.1992 a fost împărțit patrimoniul de Construcții Industriale T iar imobilul situat în Calea nr. 33 Bl. 4 fost repartizat reclamantei apelante. Mai mult în temeiul contractelor de vânzare cumpărare de acțiuni nr. 245/18.05.1994 și nr. 086/26.05.1994 reclamanta a cumpărat de la Fondul Proprietății de Stat și de la Fondul Proprietății Private nr. 1 majoritatea acțiunilor deținute de aceste fonduri, acțiuni ce reprezintă în patrimoniu inclusiv imobilele "dispensare" care fac obiectul prezentului dosar. S-a mai arătat că anterior anului 1990 blocul de locuințe în discuție a fost construit din investiții proprii pentru reclamantă, iar după înființarea reclamantei sub forma - -, societate cu capital integral de stat asupra întregului bloc se dă un drept de folosință reclamantei apelante așa cum o demonstrează extrasul CF. În anul 1995 s-a procedat la dezmembrarea și apartamentarea locuințelor din bloc pentru vânzarea acestora către locatari, însă dreptul de administrare al reclamantei apelante asupra spațiilor existente la parterul blocului cu destinație de dispensare nu a fost înlăturat. Prin urmare, Hotărârea Guvernului nr. 866/2002 prin care s-a dispus trecerea unor imobile din domeniul privat al statului și administrarea Ministerului Sănătății și Familiei în domeniul public al municipiilor, orașelor și comunelor și în administrarea consiliilor locale nu este opozabilă reclamantei apelante întrucât imobilul identificat ca "Dispensar medical nr. 20" nu se regăsește în anexele hotărârii de guvern. Prin urmare nici prin Hotărârea Consiliului Județean T nr. 20/03.03.2003 nu se putea dispune trecerea în domeniul public a dispensarului medical și terenului aferent.
În cauză a formulat întâmpinare pârâtul intimat Consiliul Județean T, solicitând respingerea apelului ca neîntemeiat, arătând în motivare că în contractele de vânzare cumpărare de acțiuni încheiate de reclamanta apelantă cu cele două ale Proprietății de Stat și Proprietății Private nu se regăsește cu titlu de capital în natură spațiul destinat dispensarului medical așa cum se poate observa din anexele acestor contracte. Blocul nr. 4 situat în Calea din T nu a fost edificat din fondurile proprii ale antecesoarei reclamantei, în speță de Construcții T, ci așa cum o atestă decizia nr. 175/14.11.19977 a Ministerului Construcțiilor Industriale, finanțarea edificării clădirii s-a făcut din fondurile acestui minister pentru apartamentele de locuit și din fondurile fostului Consiliu Popular T pentru cabinetele medicale.
În cauză s-au formulat note de ședință de către intervenienta prin care se solicită de asemenea respingerea apelului pentru aceleași motive învederate de pârâtul intimat Consiliul Județean
Examinând apelul declarat prin prisma motivelor invocate, dar și extensiv conform art. 295. Curtea de Apel constată că acesta este nefondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Așa cum a arătat și prima instanță Tribunalul Timiș, din cercetarea contractelor de vânzare-cumpărare acțiuni, inclusiv a anexelor la aceste contracte, încheiate de reclamanta apelantă cu și rezultă fără echivoc că pachetele de acțiuni cumpărate nu sunt reprezentate în patrimoniul societății comerciale de către spațiile cu altă destinație, și anume dispensare mendicale, situate la parterul nr. 4 din T, Calea, nr. 33, ci doar locuințe de serviciu ( a se vedea înscrisurile aflate la filele 7-17 din dosar nr. 16445/2005 al Judecătoriei Timișoara ).
În plus Curtea relevă că protocolul de împărțire a patrimoniului fostului de Construcții Industriale T, prin care reclamanta apelantă a fost înzestrată cu anumite bunuri imobile, se referă la patrimoniul construit din locuințe de serviciu așa cum rezultă din însăși enunțul acestui protocol, și în obiect ceea ce se transmite reclamantei apelante sunt locuințele de serviciu aferente nr. 4 situat în T, Calea, nr. 33, (a se vedea fila 18 din același dosar mai sus enunțat).
Nici susținerea reclamantei apelante privind edificarea unităților medicale din fonduri proprii nu poate fi reținută de către C întrucât așa cum rezultă din fișa mijlocului fix și lista privind planul de investiții pe anul 1980, dispensarul medical în discuție s-a aflat sub gestiunea fondurilor aparținând Consiliului Popular al județului T, iar investițiile pentru acest dispensar medical au avut surse de finanțare bugetare din partea aceluiași Consiliu Popular al județului T ( a se vedea filele 60-61 din dosar 16445/2005).
Reclamanta apelantă a invocat în sprijinul său dispozițiile Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unor unități economice de stat în regii autonome și societăți comerciale în sensul că având un drept de administrare asupra întregii construcții identificată ca fiind Blocul nr. 4, rezultă că este îndreptățită să își înscrie dreptul de proprietate asupra întregului ansamblu edificat compus din locuințe de serviciu și dispensar medical. Curtea urmează a înlătura și această susținere întrucât existența unui drept de administrare pentru societatea comercială înființată prin efectul dispozițiilor Legii nr. 15/1990, nu conduce la dobândirea în mod automat și a dreptului de proprietate asupra bunului aflat în administrarea societății respective.
Pentru convertirea dreptului de administrare directă sau operativă în drept de proprietate privată, deci a trecerii unui bun din proprietatea statului, cu drept de administrare preexistent în favoarea societății comerciale, în proprietatea exclusivă a acesteia din urmă este necesară parcurgerea unei alte proceduri și anume a determinării incintelor administrate de către societatea comercială conform dispozițiilor speciale cuprinse în nr.HG 834/1991, și finalizarea acestor proceduri prin obținerea Certificatului de atestare a dreptului de proprietate. În condițiile eșuării unei astfel de proceduri societatea comercială interesată are întradevăr dreptul la o acțiune în justiție pentru recunoașterea dreptului său de proprietate asupra bunurilor imobile aflate sub drept de administrare.
În prezenta cauză se interpun totuși câteva acte normative care au efectul transmiterii spațiilor cu altă destinație și anume dispensare medicale situate în Calea nr. 33, Bl. 4 în domeniul privat al Județului T, așa cum o demonstrează extrasul de carte funciară aflat la fila 32 din dosar nr. 16445/2005. Aceste acte normative sunt Hotărârile Consiliului Județean nr. 20/03.03.2003 și nr. 58/27.09.2004, ultima revocând-o pe cea dintâi, prin care se constată apartenența la domeniul privat al Județului Tab unului imobil "dispensar medical nr. 20 situat în T Calea nr. 33 înscris în CF nr. - T nr. top 28147/XIII și 28147/XIV" ( filele 21-22 din dosar nr. 16445/2005).
Acest act normativ al Consiliului Județean Taf ost atacat în contencios administrativ de către reclamanta apelantă pentru nelegalitate, contenciosul administrativ astfel creat finalizându-se prin respingerea excepției de nelegalitate a hotărârilor Consiliului Județean mai sus enunțate, în mod irevocabil, conform sentinței civile nr. 14/CA/09.01.2007 a Tribunalului Timiș și deciziei civile nr. 274/12.04.2007 a Curții de APEL TIMIȘOARA.
Prin consecință, Curtea constată că hotărârile menționate au creat depline efecte juridice sub aspectul nașterii dreptului de proprietate privată a Consiliului Județean T asupra spațiilor cu altă destinație organizate ca dispensare medicale, iar o acțiune în constatarea dobândirii dreptului de proprietate de către reclamanta apelantă ca efect al edificării acestor spații nu mai poate fi admisă.
Astfel fiind se va respinge apelul declarat de reclamanta - - T împotriva sentinței civile nr. 1263/21.09.2007, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de reclamanta - "" - împotriva sentinței civile nr. 1236/21.09.2007, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
Definitivă.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi, 24 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red./22.02.2008
Dact. /27.02.2008/4 ex./ 2 com.
Prima instanță - Trib.
Judecător - a
Președinte:Cătălin Nicolae ȘerbanJudecători:Cătălin Nicolae Șerban, Marian Bratiș
