Spete pretentii comerciale. Decizia 104/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL -
Dosar nr.-
DECIZIA NR.104/C/2009 -
Ședința publică din 26 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Savina Băltărete președinte secție
JUDECĂTOR 2: Ioana Dina Tătar
GREFIER: - -
Pe rol fiind pronunțarea hotărârii asupra apelului comercial d eclarat de apelanta reclamantă domiciliată în, nr.385, Județ S M, cod poștal -, în contradictoriu cu intimata pârâtăSC SRLcu sediul în S M,-, Județ S M, cod poștal -, împotriva sentinței nr.247/LC din 28 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr-, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în cauză au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată că dezbaterea cauzei asupra apelului a avut loc la data de 24 noiembrie 2009, când părțile prezente au pus concluzii, menționate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când s-a amânat pronunțarea hotărârii asupra cauzei pentru data de 26 noiembrie 2009, dată la care s-a și pronunțat.
CURTEA DE APEL,
DELIBERÂND:
Asupra apelului comercial d e față, curtea constată următoarele:
Prin sentința nr.247/LC din 28 mai 2009 pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Bihora respins excepțiile invocate de pârâtă. A respins acțiunea reclamantei împotriva pârâtei SC SRL, pentru îmbogățire fără just temei. A obligat reclamanta să plătească pârâtei 5000 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a avut în vedere următoarele:
Între reprezentanții legali ai pârâtei și societatea comercială SC SRL, în care reclamantă era asociat, s-au derulat raporturi comerciale,în cadrul cărora s-au fundamentat legăturile între părțile din litigiu, astfel că reclamanta a fost mandatată să efectueze administrarea societății.
Mandatul dat reclamantei de către asociatul pârâtei, autentificat sub nr.360/22 ianuarie 2004 a fost cu titlu gratuit.
Pretențiile reclamantei vizau în M parte aportul său în achiziționarea și restaurarea imobilului din S M,-, mandatul în temeiul căruia a fost achiziționat pentru pârâtă, fiind autentificat sub.nr.6173/16.XI.2003, cu titlu gratuit.
Din probatoriul administrat, răspunsurile la interogatoriu și depozițiile martorilor audiați, a rezultat că reclamanta a depus eforturi și a alocat timp pentru însărcinările primite în baza mandatelor date de către pârâtă, mandate cu titlu gratuit.
Reclamanta nu a dovedit însă existența vreunei înțelegeri avute cu asociații pârâtei privind "răsplata" pe care urma să o primească, potrivit susținerilor sale, după ce societatea, o dată constituită, urma să înceapă să încaseze venituri și urmau a fi amortizate o parte din investiții
Solicitările reclamantei s-au întemeiat pe îmbogățirea fără justă cauză, fapt juridic prin care patrimoniul unei persoane este mărit pe seama patrimoniului altei persoane, fără ca pentru aceasta să existe un temei juridic.
Cererea reclamantei privind acordarea pretențiilor solicitate, trebuia să îndeplinească, în consonanță cu practica judecătorească mai multe condiții.
Astfel, condițiile intentării acțiunii în restituire sunt următoarele:
- mărirea unui patrimoniu, prin dobândirea unei valori apreciabile în bani;
- micșorarea unui patrimoniu, ca o consecință a măririi altui patrimoniu.
- existența unei legături între sporirea unui patrimoniu și diminuarea celuilalt, în sensul că ambele fenomene, adică atât sporirea cât și micșorarea, să fie efectul unei cauze unice.
Raportat la speța dedusă judecății, instanța a reținut că nu au fost îndeplinite cumulativ condițiile materiale ale acțiunii în restituire, întrucât nu s-a dovedit că patrimoniul reclamantei ar fi scăzut cu suma de 150.000 lei, în perioada în care s-ar fi îmbogățit patrimoniul pârâtei.
Instanța a reținut că reclamanta a acționat în baza mandatelor date care erau cu titlu gratuit, deși avea posibilitatea să încheie un contract de mandat remunerat, stabilind în concret valoarea muncii pe care s-a obligat să o presteze în folosul societății pârâte.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat apel reclamanta, solicitând admiterea apelului și în principal modificarea în tot a sentinței și admiterea acțiunii introductive iar în subsidiar casarea hotărârii instanței de fond și trimiterea cauzei pentru o nouă judecare aceleiași instanțe, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea apelului său, apelanta solicită a se constata netemeinicia și nelegalitatea sentinței, arătând că în mod vădit partinic instanța de fond a admis toate cererile de probațiune formulate de către pârâtă, respingând cererile sale de probațiune ce erau esențiale în soluționarea corectă a cauzei. Respingerea cererilor de probațiune referitoare la efectuarea unei expertize contabile, a unei expertize în construcții, cererea de prezentare a actelor contabile ale societății pârâte, au lipsit-o pe reclamantă de posibilitatea cuantificării pretențiilor de către un expert specialist, lăsând problema cuantificării să rezulte doar din probele administrate.
Mai arată că în mod superficial motivat și în discordanță totală cu probele testimoniale administrate în cauză instanța de fond a concluzionat în considerente că nu ar fi întrunite condițiile de admisibilitate ale acțiunii în restituire întemeiată pe îmbogățirea fără justă cauză, reținând faptul că reclamanta ar fi acționat în beneficiul societății pârâte în baza unor mandate date, care erau cu titlu gratuit, deși ar fi avut posibilitatea să încheie un contract de mandate remunerate.
Apreciază că în cauză sunt îndeplinite condițiile materiale și juridice de admisibilitate a acțiunii întemeiate pe principiul îmbogățirii fără justă cauză. Referitor la condițiile materiale, arată că mărirea patrimoniului societății pârâte consta în îmbunătățirea unui lucru al proprietarului de către reclamantă, prin efortul, timpul și munca efectivă alocate în beneficiul pârâtei, în detrimentul celor alocate propriei afaceri, ceea ce implicit a presupus o micșorare a propriului patrimoniu. Referitor la condițiile juridice, arată că nu a existat o cauză legitimă a măririi patrimoniului societății pârâte, întrucât elementele care au determinat creșterea valorii patrimoniului societății pârâte în detrimentul propriului patrimoniu, munca și timpul alocate activității de renovare a clădirii din SMs tr. nr.3, tot ceea ce a făcut pentru nașterea, consolidarea și funcționarea acestei societăți, exced contractului de administrare cu titlu gratuit pe care pârâta îl invocă în mod constant, accentuând asupra ideii de gratuitate, ori așa cum au declarat martorii audiați, administratorul a făcut adeseori promisiuni legate de plata unei sume importante de bani ca răsplată pentru munca reclamantei, însă promisiunile nu s-au concretizat în vreun contract ce ar fi putut să reprezinte un mijloc juridic pentru recuperarea pierderii suferite de aceasta ca urmare a faptului că și-a irosit timpul și munca în beneficiul societății pârâte. Administrarea unei societăți presupune o activitate curentă de natură comercială, ori activitatea sa concretizată în muncă de supraveghere a renovării unei clădiri imense, nu poate fi asimilată unei simple activități de administrare a unei societăți comerciale, care ar presupune doar încheierea de contracte comerciale.
Arată că din probatoriul testimonial administrat, rezultă că starea de fapt expusă în motivare este conformă cu realitatea. Astfel, martorul Citac a relatat că reclamanta a fost persoana care s-a ocupat de renovarea clădirii, care a fost refăcută în întregime, că ea a negociat cumpărarea spațiului, a negociat prețul pentru renovare, că s-a implicat în activitatea de renovare a imobilului, ceea ce a însemnat un volum foarte M de muncă pe parcursul a doi ani. Martorul G contabilul SC SRL a relatat faptul că reclamanta a administrat SC SRL de la data înființării, confirmând că aceasta a participat la controalele organelor fiscale, că își aloca timp pentru toate activitățile legale de plata obligațiilor fiscale constând în plata impozitelor, taxelor, returnări de TVA, semnând toate actele. De asemenea martorul administrator al SC SRL confirmă că pe timpul executării lucrărilor de renovare a clădirii reclamanta a fost prezentă zilnic la punctul de lucru în scopul supravegherii lucrărilor, că aceasta a alocat timpul și efortul necesar obținerii tuturor avizelor de la gaz, electricitate, etc. verificând calitatea execuțiilor, recepționarea lucrărilor și făcând plățile. Martorul, a confirmat faptul că propunerea de afacere privind cumpărarea imobilului i-a fost făcută reclamantei de către un funcționar al SC SA, că această propunere de afacere a fost transmisă domnului de către martor din inițiativa reclamantei. Martorul a relatat modul în care s-au purtat negocierile pentru cumpărarea spațiului, confirmând că reclamanta a participat, fiind factorul determinant la negocierea contractului de vânzare cumpărare, ocupându-se de toate formalitățile legate de înființarea societății, care urma să devină proprietara acestui spațiu, că aceasta zilnic aloca câte 3 ore din timpul său supraveghind lucrările și muncitorii. Martorul a relatat despre promisiunea cumnatului său de a-i plăti lunar acesteia câte 500 euro pentru munca prestată în beneficiul societății pârâte, promisiune neconcretizată prin încheierea vreunui contract, precum și despre faptul că cumnatul său ar fi pretins că a plătit acei bani, deși nu a plătit nici o sumă de bani. Martorul a mai confirmat că ea s-a ocupat de întocmirea formelor legale pentru înființarea societății pârâte, că a pus la dispoziția acesteia imobilul din ca sediu al societății nou înființate, ea fiind garantul societății la organele fiscale. Martorul a făcut vorbire și despre suma de 7.500 euro pe care a pretins că i-ar fi plătit-o reclamantei ca remunerație pentru munca prestată, dar totodată confirmă că suma respectivă a intrat în contul SC SRL ca plată a unei facturi mai vechi. Și acest martor a confirmat eforturile depuse de reclamantă și timpul alocat pentru a cumpăra în beneficiul societății pârâte o parte a imobilului de la domnul. Martorul, șef lucrări, angajată a SC a confirmat că volumul de lucrări de renovare a fost extrem de M, că reclamanta a urmărit modul în care s-au realizat aceste lucrări, fiind prezentă zilnic pe șantier. De asemenea, martorul a declarat cum că știe că reclamanta a fost plătită pentru munca desfășurată la firmă cu un salariu de 500 euro pe lună până la sfârșitul lucrărilor. Prin urmare, exista ideea că era recompensată pentru ceea ce făcea, relevând faptul că era recunoscută munca de către patronii pârâtei în discuțiile cu terțe persoane. Dacă plata chiar a fost efectuată sau nu, acest lucru martorul nu are cum să-l cunoască, el văzând faptul remiterii unor sume de bani, însă acei bani erau restituiri ale cheltuielilor curente pe care ea le făcea pentru societate.
Reclamanta mai arată că de la data încheierii contractului său individual de muncă nu i s-a achitat nici o sumă cu titlu de salariu, a acceptat să lucreze în aceste condiții, pentru că înțelegerea cu asociații era că va fi răsplătită după ce societatea va începe să încaseze venituri și se vor fi amortizat o parte din investiții, moment nespecificat concret. arată că a solicitat despăgubiri în cuantum de 150.000 lei în baza principiului îmbogățirii fără justă cauză, întemeiat pe faptul că întreaga activitate a societății pârâte este rezultatul muncii și efortului său efectiv și exclusiv, fiind generatoare de profit pentru această societate, concomitent cu pierderile suportate de propria afacere.
Astfel, începând cu luna octombrie 2003, făcut toate demersurile necesare pentru constituirea societății comerciale: întocmirea actelor constitutive ale societății, obținerea avizelor necesare funcționarii.
A fost desemnată reprezentant fiscal al domnilor și, plătind în numele lor, în mod efectiv, datoriile lor fiscale, precum și datoriile curente ale societății pârâte, fiind totodată și garantul în România al asociatului străin, garanție necesară pentru constituirea societății la DGFPJ S
A pus la dispoziția societății casa acesteia din pentru sediul firmei, care avea nevoie de un sediu social pentru a fi înființată. a semnat cu tatăl acesteia un contract de comodat, în data de 18.12.2003, anterior ca aceasta să devină proprietara casei din, însă a permis ca sediul social sa fie în casa din, pentru că ei nu dețineau nici o locație în S
SC SA a vândut spațiul de pe - pentru că, la finele anului 2003, avea nevoie urgentă de bani. Dacă antecontractul de vânzare-cumpărare nu s-ar fi încheiat urgent, vânzarea nu ar mai fi avut loc. Din avansul de 35.700 euro, plătit în data de 23 decembrie 2003 SC SA trebuia urgent să achite obligații fiscale.
A negociat și a încheiat contractul de cumpărare ce avea ca obiect imobilul din S M,-, în baza procurilor speciale anexate de la SC SA, precum și a unei suprafețe de 200 mp, de la, cu care doar aceasta personal a negociat insistent, întrucât nu dorea sa vândă, suprafața respectivă fiind amplasată în interiorul curții, apelanta fiind aceea care l-a convins să vândă. Administratorii societății nu l-au cunoscut personal pe domnul, decât în momentul în care s-a semnat contractul la notar.
A făcut demersuri pentru cumpărarea terenului aferent clădirii de la Consiliul Local S M, dar deoarece administratorilor nu le plăceau plățile, demersul acesteia nu s-a finalizat, deși întocmise documentația necesară, prețul unui metru pătrat fiind de 15 euro. Au preferat să inițieze un proces cu Statul Român, pentru care aceasta a contactat un jurist, pentru a se ocupa de caz.
A debarasat interioarele clădirii și curții interioare, contactând numeroase persoane fizice și firme de salubritate, înainte de începerea renovărilor, deoarece existau mormane de gunoaie și materiale de construcție neutilizabile rezultate din demolări anterioare. Are în posesie fotografii prin care se poate dovedi felul în care a arătat curtea și clădirea anterior renovării, și după renovare.
A făcut demersurile necesare pentru evacuarea de către DGFPJ SMa unei cantități imense de alcool ce era depozitat într-un rezervor imens în curte.
În curtea interioara erau amplasate doua rezervoare, unul al DGFPJ și un altul al unei persoane fizice căreia îi fusese vândut de către SC SA, persoana fizică pe care a găsit-o după îndelungi căutări și telefoane, în Pentru evacuarea acestui rezervor avea nevoie de o macara și mașini speciale de transport. În momentul scoaterii rezervorului din curte, fațada de deasupra porții a fost distrusă, după ce fusese deja renovată. Astfel încât a fost nevoită să meargă din nou în BMp entru a ruga firma de construcții să repare distrugerea.
A făcut demersurile la arhivele locale pentru ridicarea și deblocarea a doua încăperi în care erau depozitate documente de arhiva.
A făcut demersuri pentru evacuarea clădirii de către o firma de tipografie care ocupa aproximativ 50% din spatiile interioare, care refuza eliberarea clădirii.
A negociat și încheiat contractele de prestări servicii cu orul care a realizat renovarea clădirii, cu UNIVERSAL după ce a abordat 4-5 firme de construcții, cu care a negociat prețuri de lucrări, făcându-i oferte, alegând varianta cea mai ieftină, în favoarea A făcut demersurile prealabile necesare pentru instalarea unei centrale de încălzire a imobilului, cu proiectul și avizele obținute de aceasta, a încheiat contracte cu firmele prestatoare de servicii pentru întreținerea instalației și centralei.
A obținut toate avizele, autorizațiile necesare pentru renovarea clădirii: certificate de urbanism, autorizație de construcție, aviz de accept din partea Direcției pentru cultură, culte și patrimoniu, proiectele de renovare, aviz din partea Inspectoratului județean în construcții, a angajat expert topograf pentru obținerea hărții imobilului etc. A negociat refacerea ușilor și geamurilor cu o firmă din Carei, reușind să găsească un model similar celui înlocuit din lemn, conform cerințelor arhitecturii clădirii.
A negociat și încheiat contractele de închiriere ce au ca obiect imobilul din S M,-, cu A B, după ce, în prealabil a făcut demersuri neconcretizate și cu alte societăți. au fost mult mai numeroase decât cele finalizate în contractele de închiriere, dar, deoarece administratorii societății pretindeau chirii mari, ofertele nu s-au putut concretiza în contracte de închiriere.
În momentul în care o anunțau că vin în România, asigura administratorilor societății pârâte transportul de la aeroport, cazarea și masa, era traducătoarea lor, îi punea în legătură cu persoanele pe care doreau să le contacteze și autorități locale, acompaniindu-i permanent pe timpul șederii lor în România.
La toate controalele financiare făcute la SC SRL, pe care o reprezenta personal, situația financiară s-a constatat a fi corectă, neavând nici măcar un avertisment sau amendă din partea autorităților locale.
Toate lucrările s-au realizat prin aceasta, orice plată s-a făcut pe baza semnăturii acesteia, deja constituirea societății, până la eliminarea acesteia din firmă. A făcut tot ceea ce un bun administrator face pentru propria lui afacere.
Toată această muncă depusă în beneficiul asociaților excede obligațiilor pe care le avea în temeiul contractului individual de muncă, precum și a mandatului de administrare a societății, de fapt, însăși existența și profitabilitatea actuală a societății este rezultatul exclusiv al muncii sale. Volumul acestei munci și contravaloarea ei nu pot fi determinate decât dacă în cauză s-ar efectua o expertiză tehnică judiciară, pe care.
Salariul inserat în contractul individual de munca era venitul minim pe economie. Cuantumul acestui salariu era stabilit provizoriu, întrucât se pe realizarea unor venituri substanțiale în viitor, după finalizarea investițiilor necesare începerii afacerii. Contractul individual de munca a fost încheiat doar pentru că societatea se dorea de către proprietari a fi încadrată în categoria, pentru a beneficia de facilitați fiscale. I s-a spus să încheie contractul individual de munca pentru un salariu minim, întrucât recompense pentru munca acesteia urma să se realizeze ulterior. I s-a promis verbal un procent de 10 % din valoarea afacerii și o cooperare viitoare în afacere.
S-a angajat sa administrez întreaga afacere a și să încheie și să negocieze contractul de vânzare-cumpărare a imobilului mai sus arătat, întrucât i s-a promis ca va fi remunerată pentru întreaga muncă depusă în mod corespunzător.
A dat socoteală cu toate sumele de bani cheltuite în folosul societății, adeseori aceasta fiind cea care avansa banii pentru plățile facturilor, ei restituindu-i banii, când veneau în România, la intervale de câteva luni, dar, de fiecare dată, strict sumele de bani avansate de aceasta, care erau dovedite cu chitanțe fiscale. A efectuat plăți pentru societate prin bancă ( BANCK S M) aceasta completând doar ordinul de plată, care era trimis prin fax în Italia, pe ordinul de plată se scria " " și se semna de, se retrimitea prin fax băncii, care bancă plătea biletul la ordin. Nu a scos niciodată bani din contul lor bancar, doar a depus bani în acel cont. Plățile a căror valoare era mică (1-50 lei) nu le mai deconta, ținând neapărat ca ei sa fie mulțumiți de munca acesteia și de afacerea lor în România.
Asociații societății pârâte nu au administrat niciodată activitatea acestei societăți. A reprezentat societatea în fața tuturor autorităților, în fața organelor de control. Asociații societății pârâte veneau în România de maximum 4 ori pe an și rămâneau în țară cel mult 2 zile.
Întreg venitul realizat de societate este rodul muncii acesteia, iar corelativ, tot timpul afectat acestei societăți a fost consumat din timpul și efortul pe care ar fi avut posibilitatea să le afecteze propriilor sale afaceri.
Instanța de fond nu s-a pronunțat asupra pretențiilor acesteia privitoare la acordarea daunelor morale, întemeiate pe art.998, 999.civ. ignorând total aceasta solicitare a sa.
A solicitat obligarea societății pârâte la a-i plăti despăgubiri cu titlu de daune morale, în cuantum de 150.000 lei, întrucât reputația sa în mediul de afaceri din țară și din Italia, în special în localitatea, a fost grav afectată de afirmațiile mincinoase ale reprezentanților acesteia, făcute fața de partenerii săi de afaceri. Este defăimată, jignită, se simte calomniată, insultată, raportat la maniera în care reprezentanții SC SRL au înțeles să se debaraseze de aceasta, să o înlăture din societate, raportat la acuzațiile pe care ei i le-au adus, atunci când i-au desfăcut contractul de muncă, acuzându-o cum ca l-ar fi semnat fără drept, fără a fi mandatată de ei în acest sens, dar mai ales atunci când au afirmat ca și-ar fi însușit bani ai societății, afirmând că toată activitatea sa la firma lor a fost de natură ilicită.
în mediul de afaceri al localității, se bucură de o buna reputație în localitate, are raporturi comerciale cu firme din Italia, din localitatea, prin urmare acuzațiile ce i-au fost aduse de către patronii societății cu privire la modul în care a administrat întreaga activitate, nu numai ca nu sunt reale, dar sunt de natură a-i provoca grave prejudicii morale. S-a adus o gravă atingere demnității, onoarei si prestigiului său. Afirmațiile calomniatoare făcute în scris de către reprezentantul în întâmpinările depuse la dosar, care au ajuns la cunoștința partenerilor săi de afaceri, sunt dovezi-ale faptului că i s-a prejudiciat grav reputația profesională în lumea afacerilor. S-a afirmat în întâmpinarea depusă la dosar ca "întregul ajutor" dat societății a fost de fapt o "activitate ilicită", că și-ar fi însușit sume mari de bani necuvenite, că ar fi semnat în fals contractul individual de muncă, că nu ar fi avut mandat să cumpere imobilul situat în S M, str.- -. nr.3.
Mandatul în temeiul căruia a achiziționat pentru imobilul din S M,-, era procura specială autentificată sub nr. 6173/16 decembrie 2003, întreaga societate a fost constituită cu scopul cumpărării spațiului despre care aceasta avea cunoștință că este de vânzare, la solicitarea lui care dorea o afacere în România.
Mandatul în baza căruia a semnat contractul individual de muncă i-a fost conferit prin procura autentificata sub nr.360/22 ianuarie 2004. Fără ca să aibă minim un angajat, în termen de 60 de zile de la înființare, nu ar fi putut să beneficieze de prevederile fiscale aplicabile microîntreprinderilor, fiind obligată la plata impozitului pe profit, încheierea contractului individual de muncă era un act de administrare la care procura mai sus arătata îi dădea dreptul să îl încheie. Acuzația potrivit căreia ar fi încheiat contractul individual de muncă în beneficiul său este hilară. Suma pe care a menționat-o ca salariu, reprezentând salariul minim pe economie. societății parate i-au cerut să încheie acest act pentru a beneficia de facilitățile fiscale aplicabile microîntreprinderilor.
La cererea asociaților societății pârâte a deschis pe numele său un cont la BANK S M, în care s-au trimis niște sume de bani (euro), care au fost folosiți exclusiv pentru efectuarea unor plați în folosul societății: impozite pe clădiri, plata contravalorii lucrării executate pentru repararea balconului (balustrada din fier forjat), contravaloarea unor facturi pentru utilități etc. Toate plățile efectuate cu chitanța fiscală directă au fost făcute de aceasta și se regăsesc în contabilitatea firmei.
O parte din plățile făcute în numele societății au fost realizate prin transfer bancar, dar cheltuielile curente erau făcute direct și plătite de apelantă.
În drept au fost invocate prevederile art.282, art.274 Cod procedură civilă, art.998, art.999 cod civil și principiul îmbogățirii fără justă cauză.
Intimata pârâtă SC SRL, prin întâmpinare a solicitat respingerea apelului formulat, cu obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecata ocazionate. Instanța a admis toate probele pertinente și utile cauzei, atât în favoarea apelantei, cât și în favoarea intimatei: interogatoriu și martori.
Au fost respinse cererile de efectuare a unei expertize contabile și mai apoi a unei expertize în construcții, deoarece nu cade în sfera de cunoștințe și competență a nici uneia din cele 2 categorii de experți evaluarea muncii prestate de apelanta-reclamantă, în favoarea societății intimate pârâte.
Din același motiv a fost respinsă și cererea apelantei de a fi obligată intimata să depună la dosarul cauzei toate actele contabile ale firmei.
Apelanta putea să-și evalueze serviciile anterior efectuării lor, să le negocieze cu reprezentanții intimatei, să stabilească un preț de comun acord pe care să-1 rețină în cuprinsul unui înscris și apoi să promoveze o acțiune prin care să solicite plata serviciilor efectuate de ea în folosul societății.
În realitate apelanta fiind în relații de concubinaj cu cumnatul d-lui (asociat al ) și fiind în relații comerciale cu firma acestuia, a acceptat de buna voie ca în baza unor mandate cu titlu gratuit să desfășoare o parte din activitățile arătate în motivele de apel (deoarece restul nu au fost prestate de dânsa).
Instanța de fond a apreciat corect faptul ca cererea reclamantei de îmbogățire fără justă cauză este inadmisibilă, nefiind îndeplinite în cauza dedusă judecății condițiile materiale ale unei astfel de acțiuni, în concret, mărirea unui patrimoniu al acestora, micșorarea altui patrimoniu al reclamantei și existența unei legături de cauzalitate între sporirea patrimoniului și diminuarea celuilalt, în sensul că ambele fenomene, atât sporirea cât și diminuarea să fie efectul unei cauze unice.
Reclamanta a susținut - dar nu a dovedit - faptul că prin munca ei a sporit patrimoniul acestora. Pe de altă parte, n-a dovedit prin absolut nici o proba (nici măcar nu a propus probe în acest sens) că patrimoniul acesteia ar fi scăzut cu 150.000 lei în perioada în care pretinde că s-ar fi îmbogățit patrimoniul intimatei.
Nu sunt îndeplinite nici condițiile juridice pentru intentarea acestei acțiuni, respectiv, absența unei cauze legitime a măririi patrimoniului unei persoane în detrimentul alteia. Valoarea imobilului situat în S M, str. -, nr.3 a crescut pe de o parte datorită materialelor și manoperei de renovare încorporate în el, care au fost achitate exclusiv din banii Pe de alta parte, fenomenul de creștere a valorii de circulație a tuturor imobilelor desigur că reprezintă și aceasta o cauză legitimă de creștere a valorii imobilului proprietatea firmei intimate.
Nu în ultimul rând s-a avut în vedere faptul că creșterea valorii imobilului proprietatea intimatei nu s-a făcut în detrimentul patrimoniului reclamantei, care nu a suferit nici o pierdere în același interval de timp.
Absența oricărui alt mijloc juridic pentru recuperarea prejudiciului. În litigiu, reclamanta avea posibilitatea să încheie un contract de mandat remunerat stabilind în concret care este valoare muncii pe care s-a obligat să o presteze în folosul societății intimate. Faptul că în 2 procuri autentice ( nr.73/16 decembrie 2003 și 360/22 ianuarie 2004, ambele întocmite de notar public ), prin liberul acord al părților, s-a stabilit faptul că procura este gratuită, nu-i dă dreptul reclamantei să se răzgândească ulterior și să pretindă să fie plătită cu sume fabuloase pentru activitatea prestată.
Limitele obligației de restituire în cadrul unei îmbogățiri fără justă cauză sunt date de suma cu care s-a micșorat patrimoniul reclamantei, sumă ce trebuie să se regăsească într-o creștere a patrimoniului pârâtului. Astfel, nu s-a micșorat cu nimic patrimoniul reclamantei (de altfel nici nu a făcut vreo referire concretă în acest sens reclamanta.
Chiar daca ar fi îndeplinite condițiile materiale si juridice ale promovării unei acțiuni de îmbogățire fără justă cauză, activitatea prestată de reclamantă nu a fost nici pe de parte atât de laborioasă și benefică societății intimate, cum susține ea însăși. Prin prisma probelor administrate în cauză, s-a dovedit că:
Serviciile de înființare a unei firme costă aprox. 200 lei RON.
La stabilirea condițiilor de cumpărare a imobilului de pe str.- asociații reclamantei au fost însoțiți de un cetățean italian specialist în domeniu (martor audiat în cauză) care a avut rolul determinat în încheierea tranzacției.
vindea imobilul la un preț prestabilit (fiind vorba de un imobil aflat in patrimoniul Statului R).
Apelanta era asociată în firma și în același timp în relații de concubinaj cu. Acesta din urma este cumnat cu, asociat al intimatei. În acest cadru a transmis apelanta asociaților pârâtei informația despre vânzarea imobilului de pe str.- nr.3. Daca ar fi dorit să câștige ea însăși din sporirea valorii de circulație a acestui imobil, nimic nu o împiedica să cumpere ea însăși acest imobil.
Firma care a efectuat renovarea imobilului a avut diriginte de șantier care a supravegheat executarea lucrărilor, aspect dovedit cu martorii audiați tocmai la cererea apelantei.
Unele din lucrările de renovare efectuate de firma aleasa de reclamantă nu a fost de calitate, astfel că la puțin timp s-a impus a fi refăcute de o alta firmă.
Societatea a avut întotdeauna contabil angajat astfel că nu reclamanta a ținut contabilitatea firmei, ci doar a semnat actele ca mandatar al societății intimate.
Nu a pus la dispoziția firmei intimate casa din pentru că nici nu era proprietară a casei din la acea dată.
Apelanta susține că a făcut un serviciu în favoarea A, care avea nevoie de bani urgent și care din avansul achitat de intimată de 35.700 Euro și-a plătit datoriile. De ce nu pretinde în acest caz recompensa de la A, pentru serviciul făcut?
Apelanta nu a făcut nici un demers pentru cumpărarea terenului de la Consiliul Local S M, care de altfel nici nu are competență de a vinde terenuri Pe de altă parte, terenul este proprietatea tabulară a unor persoane fizice (familia ), astfel ea este exclus ca orice organ al administrației locale sa poată vinde teren care nu este proprietatea privată a Statului Român sau al unității administrativ-teritoriale locale.
În apel nu se pot prezenta noi stări de fapt - pentru prima dată se susține și se vrea probabil a se proba de acum încolo - că apelanta ar fi convins după lungi discuții pe numitul să vândă intimatei apartamentul său. Apelanta poate promova eventual un nou litigiu în baza unor noi stări de fapt.
La fel se susține pentru prima dată că ar fi existat rezervoare enorme și mari cantități de alcool în curtea imobilului cumpărat și marele ei rol în înlăturarea acestora.
În același sens și cu privire la demersurile la Arhivele Statului.
Demersurile de obținere a avizelor și autorizațiilor de renovare a clădirii au fost efectuate în baza mandatului cu titlu gratuit acceptat de apelantă, cum de altfel a efectuat și celelalte activități (de găsire a unei firme de renovare a clădirii sau ulterior a chiriașilor).
În momentul în care asociații intimatei soseau în țară erau așteptați la aeroport de însoțit de concubina lui, deci de apelantă. Asociații intimatei nu erau cazați de apelantă ci stăteau la hotel, mâncau toți împreună și consumația era achitată de asociații intimatei.
de crezut că toate lucrările s-au realizat prin apelantă, cum susține în motivele de apel.
Deși nu s-a arătat nicicând în concret la cât evaluează distinct serviciile efectuate în favoarea reclamanta, apreciază ca prescris dreptul la acțiune în sens material cu privire la toate activitățile pe care aceasta susține că le-a prestat cu mai mult de 3 ani de zile înainte de data la care Tribunalul Satu Mare, secția Comercială a fost investită cu soluționarea litigiului.
În mod corect instanța de fond a respins și capătul de cerere având ca obiect obligarea intimatei la plata de daune morale. Pretențiile intimatei reclamante sunt netemeinice și nelegale.
Apelanta inventează afirmații calomnioase cum ar fi: "toata activitatea mea la firma lor a fost de natura ilicită", "raportat la maniera în care reprezentanții au înțeles să se debaraseze de mine, să mă înlăture din societate",că nu aș fi avut mandat să cumpăr imobilul situat în S M, str.-, nr.3", doar de dragul punerii în valoare a fanteziei în arta de a face din nimic putem spune, un dosar voluminos pe masa instanței de judecată.
Realitatea este că acțiunea promovată de apelantă a suferit mai multe precizări de acțiune, ajustări și completări ale stării de fapt, disjungere a litigiului în altele 2, toate aceste demersuri dovedind că singurul scop premeditat al apelantei este să obțină obligarea societății intimate la plata în favoarea ei a unei sume cât mai fabuloase de bani, pentru a se răzbuna pe faptul că asociații firmei au renunțat la serviciile ei efectuate în baza procurii cu titlu gratuit, dar și la relațiile comerciale cu firma ei, cerându-i în alte litigii (a căror hotărâri au fost depuse în probațiune la prezenta cauză) să dea socoteală și să-și achite datoriile civile și comerciale față de
Apelanta reclamantă, prin răspunsul la întâmpinare depus la dosar arată că, raportat la afirmația potrivit căreia instanța de fond ar fi admis "toate probele pertinente și utile cauzei" susține în continuare critica pe care a formulat-o împotriva hotărârii instanței de fond, legată de faptul că, în mod vădit partinic instanța de fond a admis toate cererile de probațiune formulate de către parată, respingând cererile noastre de probațiune ce erau esențiale în soluționarea corectă a cauzei. Susține în continuare necesitatea cuantificării pretențiilor de către un expert judiciar și faptul că respingerea cererilor de probațiune referitoare la efectuarea unei expertize contabile, a unei expertize în construcții, precum și a cererii de prezentare a actelor contabile ale societății pârâte, au lipsit-o de posibilitatea cuantificării pretențiilor de către un specialist, lăsând ca această problemă a cuantificării să rezulte doar din probele administrate, respectiv declarațiile de martori, prea puțin elocvente sub aspectul determinării prejudiciului ce i-a fost cauzat.
Însăși intimata-parată recunoaște, prin întâmpinarea depusă, faptul că a desfășurat o activitate în beneficiul acesteia, însa pretinde cum că munca acesteia ar fi fost prestată în temeiul unor mandate cu titlu gratuit, or, ceea ce susține apelanta este că activitatea sa a depășit sfera acelor mandate la care face referire intimata-pârâtă.
Hotărârea instanței de fond este nelegală și netemeinică sub aspectul aprecierii potrivit căreia nu ar fi întrunite condițiile de admisibilitate ale acțiunii în restituire întemeiată pe îmbogățirea fără justă cauză.
Sunt întrunite condițiile materiale și juridice de admisibilitate a acțiunii întemeiate pe principiul îmbogățirii fără justă cauză:
(A) condițiile materiale: patrimoniului societății pârâte constă în îmbunătățirea unui lucru al proprietarului de către apelantă, prin efortul, timpul și munca efectivă pe care le-a alocat în beneficiul pârâtei, în detrimentul efortului, muncii și timpului pe care trebuia să le aloce propriei afaceri (fiind asociat unic și administrator al SC SRL), ceea ce implicit a presupus o micșorare a propriului său patrimoniu, între cele doua fenomene existând o evidentă legătură de cauzalitate.
(B) condițiile juridice: Nu a existat o cauză legitimă a măririi patrimoniului societății pârâte, întrucât elementele care au determinat creșterea valorii patrimoniului societății pârâte în detrimentul propriului său patrimoniu - munca și timpul alocate activității de renovare a clădirii din S M, str. - nr.3, tot ceea ce aceasta a făcut pentru nașterea, consolidarea și funcționarea societății, exced contractului de administrare cu titlu gratuit pe care acum pârâta îl invocă în mod constant, accentuând asupra ideii de gratuitate. Or, așa cum au declarat și martorii audiați în cauză, administratorul a făcut adeseori promisiuni legate de plata unei sume importante de bani ca răsplată pentru munca sa, însa acele promisiuni nu s-au concretizat în vreun contract ce ar fi putut să reprezinte un mijloc juridic pentru recuperarea pierderii pe care a suferit-o urmare a faptului că și-a irosit timpul și munca în beneficiul societății pârâte. Administrarea unei societăți presupune, în concepția sa, o activitate curentă de natură comercială. Or, activitatea sa concretizată în muncă de supraveghere a renovării unei clădiri imense, nu poate fi asimilată unei simple activități de administrare a unei societăți comerciale, care ar presupune doar încheierea de contracte comerciale.
Întreaga activitate pe care a desfășurat-o în beneficiul pârâtei, începând cu cel dintâi act de înființare a societății, a determinat nașterea și creșterea patrimoniului, în detrimentul propriei sale afaceri, cu consecințe asupra propriului patrimoniu.
De la data încheierii contractului individual de munca (7 iunie 2004) nu i s-a achitat nici o suma cu titlu de salariu. Am acceptat sa lucreze în aceste condiții, întrucât întreaga afacere a societății pârâte a fost condusă de ea, iar înțelegerea dintre aceasta și asociați era ca urma a fi "răsplătită" după ce societatea va începe să încaseze venituri și se vor fi amortizat o parte din investiții, moment nespecificat în concret.
Începând cu luna octombrie 2003, făcut toate demersurile necesare pentru constituirea societății comerciale: întocmirea actelor constitutive ale societății, obținerea avizelor necesare funcționării, a fost desemnată reprezentant fiscal al domnilor si, plătind în numele lor, în mod efectiv, datoriile lor fiscale, precum și datoriile curente ale societății pârâte, fiind totodată și garantul în România al asociatului străin, garanție necesara pentru constituirea societății la DGFPJ S
De asemenea, reiterează toate aspectele invocate și prin motivele de apel, motive pentru care solicită admiterea apelului declarat, constatându-se netemeinicia și nelegalitatea hotărârii apelate, în principal, să se dispună modificarea în tot a acesteia, pe cale de consecința, să se admită acțiunea introductiva întemeiată pe principiul îmbogățirii fără justă cauză, precum și acordarea de daune morale, în temeiul art.998,999 Cod civil, obligând-o pe pârâtă sa îi plătească suma de 300.000 lei, reprezentând valoare cu care a crescut patrimoniul pârâtei în detrimentul propriului său patrimoniu și despăgubiri, iar în subsidiar, casarea hotărârii instanței de fond și trimiterea cauzei pentru o noua judecată aceleiași instanțe, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Instanța de apel, analizând apelul declarat prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu reține că este nefondat, urmând ca în baza prev. art.295 - 296 Cod procedură civilă să dispună respingerea lui ca atare și menținerea în totalitate a sentinței atacate pentru următoarele considerente:
Apelanta reclamantă, prin procura nr.360/22.01.2004 autentificată de Notar Public, a fost mandatată de domnul, asociat al societății pârâte SC SRL, ca în numele său și pentru acesta să efectueze orice acte de administrare a societății și să efectueze administrarea societății. Mandatul acordat reclamantei a fost unul cu titlu gratuit, astfel cum rezultă și din cuprinsul procurii. De asemenea, aceeași persoană a mandatat pe reclamantă tot cu titlu gratuit să efectueze diverse operațiuni vizând formalitățile prevăzute de OG 7/2001, cât și pentru achiziționarea unui imobil pe seama sa, ori a societății pârâte SC SRL.
Prin acțiunea formulată în fața primei instanțe, reclamanta a solicitat instanței obligarea societății pârâte în temeiul îmbogățirii fără justă cauza la plata unor despăgubiri precizate la suma de 300.000 lei, din care 150.000 lei cu titlu de daune morale, daune ce i se cuvin datorită activității pe care a desfășurat-o în cadrul societății în care nu a fost remunerată, cât și datorită insultelor și calomniilor exprimate la adresa sa de către pârâtă.
. fără justă cauză invocată de reclamantă ca temei al pretențiilor sale presupune mărirea patrimoniului unei persoane pe seama patrimoniului altei persoane, fără a exista pentru aceasta un temei juridic. Pe lângă mărirea și micșorarea celor două patrimonii este necesară existența unei legături între sporirea unui patrimoniu și diminuarea celuilalt în sensul ca ambele să fie efectul unei cauze unice.
Cât privește motivele de apel privind greșita nereținere de către prima instanță a condițiilor îmbogățirii fără just temei privind despăgubirea în cuantum de 150.000 lei solicitată, se reține că sunt nefondate.
Astfel, esențial pentru stabilirea stării de fapt și de drept în cauză este faptul că reclamanta apelantă și-a asumat obligația de administrare a societății pârâte cu titlu gratuit, nefăcându-se dovada în fața instanței că s-ar fi asumat în mod legal vreo obligație de plată a mandatului acordat de către asociatul societății pârâte. În situația în care apelanta reclamantă ar fi preconizat ca pentru activitatea de administrare pe care urma să o desfășoare să obțină o remunerație, avea posibilitatea de a solicita și încheia un contract de mandat cu titlu oneros, în care să se stipuleze prețul pe care îl solicită pentru activitatea pe care urma să o desfășoare. De asemenea, pe parcursul derulării contractului avea posibilitatea de a renunța la mandatul cu titlu gratuit ce i s-a încredințat, dacă considera necesar față de volumul de activitate desfășurat.
Activitățile de administrare a societății pârâte invocate ca fiind izvorul măririi patrimoniului societății și micșorării celui al reclamantei au fost asumate de către aceasta a fi îndeplinite cu titlu gratuit și nu cu titlu oneros.
Prin demersurile efectuate de reclamantă, pentru constituirea societății, pentru obținerea avizelor necesare renovării unor imobile, supravegherea activității de șantier, organizarea arhivei, nu s-a realizat o "mărire" a patrimoniului societății în sensul vizat de principiul invocat. Prin aceste demersuri, valoarea patrimonială a societății pârâte nu avea cum să fie mărită în sensul majorării valorii inițiale.
De asemenea, ca urmare a încheierii unor contracte de închiriere și de vânzare-cumpărare, patrimoniul societății s-a mărit cu valoarea chiriei ori a imobilelor respective și nu cu echivalentul bănesc al demersurilor făcute pentru cumpărare, respectiv închiriere., patrimoniul societății a crescut ca urmare a renovării unor imobile datorită încorporării în clădirea veche inițială a unor noi materiale și nu prin "supravegherea"lucrărilor de șantier.
demersurile efectuate de reclamanta apelantă în numele și pe seama asociaților societății ca persoane fizice (activitatea de reprezentant fiscal ori acompanierea acestora pe perioada cât au fost în țară) nu pot fi considerate majorări ale patrimoniului societății pârâte câtă vreme au fost făcute în favoarea unor persoane fizice. Nici punerea la dispoziție a casei reclamantei ca și sediu al firmei nu intră în categoria "măririi" patrimoniului pârâtei câtă vreme aceasta avea posibilitatea, dacă dorea, să închirieze societății spațiul în loc să-l ofere cu titlu gratuit.
Toate activitățile arătate de reclamantă, atât în fața primei instanța cât și în apel, că le-ar fi desfășurat se subsumează operațiunii de administrare a societății, operațiune pe care aceasta și-a asumat-o cu titlu gratuit și pe care încearcă să o înlăture în vederea obținerii de fapt a unei remunerații pentru activitate pe care a purtat-o peste clauzele și condițiile contractului de mandat pe care l-a semnat și acceptat.
Aceste activități care într-adevăr presupune muncă, efort și timp consumat își găsesc echivalent valoric doar sub forma unei remunerații, care ar fi putut fi obținută în situația în care nu și-ar fi asumat reclamanta obligația cu titlu gratuit. Or, în acest caz instanța, pentru clauzele unui contract de mandat (ce are valoare de lege potrivit rt.969 Cod civil pentru părțile contractante), nu poate dispune obligarea celui în folosul căruia s-au desfășurat activitățile la plata vreunei remunerații.
reclamantei că pentru eforturile depuse în administrarea societății va fi despăgubită nu s-a materializat într-o altă înțelegere între părți, care să înlăture clauzele inițiale ale contractului dintre părți, și în temeiul căreia să poată fi obligată societatea pârâtă la despăgubiri. Faptul că unii dintre martorii audiați în primă instanță au declarat că știu că ocazional mandantul reclamantei asociatul străin îi achita acesteia diverse sume de bani pentru activitatea desfășurată nu poate să constituie un temei al îmbogățirii fără justă cauză invocată față de societatea pârâtă. De altfel, toate activitățile descrise de reclamantă ca fiind desfășurate au fost efectuate în numele și pentru asociatul străin al firmei care în acest fel nu a mai fost nevoit să se ocupe de administrarea societății. Față de acesta și-a asumat în principal reclamanta obligația de administrare a firmei și acestuia îi dădea socoteală pentru demersurile efectuate în activitatea de administrare.
Ori, această activitate de administrare nu poate fi considerată drept o "mărire" a patrimoniului societății pârâte câtă vreme din nici o probă administrată nu a rezultat vreo mărire a patrimoniului societății datorită activităților desfășurate de reclamantă.
Într-adevăr prin prestarea acestor activități patrimoniul personal al reclamantei a fost micșorat cu echivalentul unei remunerații care ar fi putut să o obțină în cazul unei mandat cu titlu oneros, însă această micșorare a patrimoniului reclamantei nu este legată de vreo mărire a patrimoniului pârâtei fără a exista vreun temei legal, câtă vreme activitatea s-a desfășurat în temeiul unui contract valabil de mandat cu titlu gratuit. Activitățile desfășurate de reclamantă au avut ca temei juridic contractul de mandat încheiat, neputându-se invoca inexistența vreunui temei juridic al beneficierii mandantului și societății de activitățile prestate gratuit de reclamantă.
Drept urmare, se reține că în mod judicios a reținut prima instanță că în privința acestui capăt de cerere nu sunt îndeplinite condițiile îmbogățirii fără just temei invocate de reclamantă.
Cu privire la motivul de apel privind probatoriul administrat în prima instanță, se reține că cererile de efectuare a unei expertize contabile prin care să se evalueze munca prestată de apelantă și a uneia în construcții pentru stabilirea sporului de valoare adu imobilului ca urmare a renovării lui, au fost corect respinse deoarece efectuarea acestor probe nu sunt concludente cauzei, aceste fiind și motivul pentru care s-a respins și în apel administrarea expertizei contabile. Cât privește solicitarea de depunere a actelor contabile ale societății se reține de asemenea că față de obiectul cauzei administrarea unei asemenea probe nu era concludentă cauzei.
Cu privire la motivele de apel privind neacordarea daunelor morale în cuantum de 150.000 lei solicitate de reclamantă se reține că sunt nefondate. Aceste daune morale au fost solicitate de reclamantă deoarece susține că reputația sa în mediul de afaceri din țară și din Italia a fost grav afectată de afirmațiile mincinoase ale reprezentanților pârâtei. De asemenea, aceasta a arătat că a fost defăimată, jignită, calomniată și insultată de maniera în care reprezentanții pârâtei au încheiat raporturile cu reclamanta.
Toate aceste atingeri ale onoarei, reputației și prestigiului reclamantei s-au afirmat că s-au adus de către reprezentanții societății pârâte și nu de către societate ca persoană juridică de sine stătătoare, de persoanele fizice care o reprezintă. Ori, dacă aceste fapte defăimătoare au fost comise de către persoanele fizice respective, împotriva acestora ar fi trebuit să se îndrepte reclamanta cu cererea de daune. Prin nici o probă administrată în cauză nu s-a dovedit că societatea pârâtă i-ar fi adus reclamantei aceste atingeri ale onoarei, demnității și prestigiului. Aprecierile pârâtei intimate în prezentul litigiu privitoare la modalitatea în care și-ar fi îndeplinit mandatul reclamanta nu pot fi calificate drept temei ale acțiunii în daune morale ale reclamantei, deoarece prin acestea doar i se reproșează îndeplinirea defectuoasă a mandatului încredințat.
În consecință se reține că în mod corect prima instanță a respins și această solicitare a reclamantei câtă vreme aceasta nu a făcut dovada în cauză față de pârâtă a îndeplinirii condițiilor prev. de art.998 Cod civil.
Pentru aceste considerente, instanța de apel, apreciind ca nefondate motivele de apel invocate va dispune respingerea ca nefondat a apelului și menținerea în totalitate a sentinței atacate.
În conformitate cu prev. art.274 Cod procedură civilă instanța de apel va dispune obligarea apelantei la plata sumei de 5355 lei cheltuieli de judecată în apel (onorariu avocațial) în favoarea intimatei.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
RESPINGEca nefondatapelul comercial d eclarat de apelanta reclamantă domiciliată în, nr.385, Județ S M, cod poștal -, în contradictoriu cu intimata pârâtă SC SRL cu sediul în S M,-, Județ S M, cod poștal -, împotriva sentinței nr.247/LC din 28 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o menține în totalitate.
Obligă partea apelantă să plătească părții intimate suma de 5355 lei cheltuieli de judecată în apel.
DEFINITIVĂ.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 26.11.2009.
PREȘEDINTE: JUDECĂTOR: GREFIER:
- - - - - - -
Red.dec.jud. în concept: 30 noiembrie 2009
Jud.fond
Dact.
4 exemplare/ 16 decembrie 2009
-2 comunicăriefectuate și predate la expediție în data de:16 decembrie 2009.
- -, nr.385, Județ S
- SC SRL- S M,-, Județ S
Președinte:Savina BăltăreteJudecători:Savina Băltărete, Ioana Dina Tătar
