Spete pretentii comerciale. Decizia 118/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA nr. operator 2928
SECȚIA COMERCIALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 118/COM
Ședința publică din 11 iunie 2009
Completul de judecată compus din:
PREȘEDINTE: Magdalena Mălescu
JUDECĂTOR 2: Dorin Ilie Țiroga
GREFIER: - -
S-a luat în pronunțare apelul formulat de către pârâta & Austria împotriva sentinței civile nr.832/09.06.2008 pronunțată de Tribunalul Arad, în dosarul nr- în contradictoriu cu reclamanta intimată A, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică, nu se prezintă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile asupra apelului și concluziile părților au avut loc în ședința publică din data de 4 iunie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie și potrivit căreia pronunțarea a fost amânată pentru azi, când,
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.832/09.06.2008 pronunțată de Tribunalul Arad, în dosarul nr- s-a admis acțiunea formulată de reclamanta A și a fost obligată pârâta & Austria la plata sumei de 34.733,98 EURO reprezentând debit neachitat și 5.837,19 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, s-a reținut că pârâta a formulat către reclamantă o comandă pentru furnizarea cantității de 1.000 tone cantității de deșeuri metalice de anumite dimensiuni și caracteristicii, solicitând și un preț de 191,5 Euro la care s-a angajat să-l plătească în termen de 5 zile de la livrare și primirea facturilor și a ștampilate de la stația de plecare și de trecere a frontierei.
Că, din înscrisurile dosarului reiese obligația de livrare de către reclamantă a deșeurilor metalice comandate, pentru care s-au emis facturi, în litigiu fiind mai multe vagoane prin care s-au livrat cantități diferite din produs, ce nu au fost achitate decât parțial sau unele deloc.
În aceste condiții s-a apreciat că partea care nu și-a îndeplinit obligația contractuală este pârâta ce a fost obligată la plata diferenței din valoarea mărfurilor livrate.
Împotriva sentinței a declarat în termen legal apel, pârâta & Austria care a solicitat în principal în temeiul art.297 alin.1 proc.civ. a se dispune desființarea în tot a hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare, întrucât a fost în imposibilitatea de a-și exercita dreptul la apărare fiind privată de un grad de jurisdicție din cauza efectuării nelegale și viciate a procedurii de citare, prin încălcarea dispozițiilor Legii nr.189/2003 privind asistența juridică internațională, a Regulamentului nr.1348/2000 al și în fine a Codului d e procedură civilă.
În fondul pricinii apelanta a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, întrucât nu există o creanță certă lichidă și exigibilă și se invocă excepția de neexecutare a contractului ( pact comisoriu de gradul I) în ce o privește pe reclamantă.
În motivele de apel se arată în fapt că:
Prima dată cererea de chemare în judecată și actele ce o însoțeau au fost expediate cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire însă exclusiv în limba română, nefiind traduse, încălcându-se astfel art.8 din Regulamentul (CE) nr. 1348/2000.
Ulterior, Tribunalul Arada făcut demersuri către Ministerul Justiției pentru a se urma procedura de citare în baza art.5 din Legea 189/2003 (deși această posibilitate este exclusă prin aderarea României la Uniunea Europeană) însă această procedură de comunicare și citare chiar presupus legală oricum este viciată întrucât actele Ministerului Justiției nu au ajuns niciodată în Austria iar în raporturile dintre România și Austria (ambele membre UE) se aplică cap.V ind.1 din Legea 189/2003.
Nici un fel de acte nu au fost traduse în limba statului membru de destinație adică în limba germană - pentru Austria -, încălcându-se astfel prevederile art. 8 din Regulamentul (CE) nr. 1348/2000.
Procedura de citare nu a fost repetată (cu conținutul actelor tradus în limba germană conform prevederilor normative de drept comunitar incidente și obligatorii) deși autoritatea de destinație a informat autoritatea de origine că refuzul primirii actelor se datorează lipsei traducerii.
În ciuda acestor vicii evidente de procedură care au lipsit-o pe pârâta apelantă de dreptul său de a se apăra, instanța de fond a purces la judecarea cauzei pronunțând o hotărâre nelegală prin încălcarea gravă a unui principiu fundamental de drept: "auditur alter pars" ( și partea cealaltă).
Față de acestea, solicită desființarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Arad.
În ipoteza menținerii cauzei spre soluționare, pârâta apelantă arată că pe fondul cauzei înțelege să invoce excepția de neexecutare a contractului (Pactul comisoriu de gradul 1) în ceea ce o privește pe reclamantă, învederând că cererea creditoarei SC SRL este neîntemeiată întrucât, nu sunt în prezența unei creanțe certe, lichide și exigibile deoarece:
a) facturile invocate de reclamanta creditoare nu sunt semnate și ștampilate de către pârâtă întrucât nu le-a acceptat;
b) creanța creditoare nu este certă și nici exigibilă întrucât creditoarea nu și-a executat obligațiile contractuale întocmai, respectiv nu s-a încadrat cu livrările nici în parametrii cantitativi și nici calitativi ai contractului, în schimb, cu toate acestea a înțeles să factureze întreaga cantitate din contract, solicitând acum societății pârâte să plătească ceea ce nu a primit.
Între societatea & din Austria și reclamanta creditoare s-a încheiat un contract comercial d e vânzare cumpărare prin care reclamanta avea obligația să livreze cantitatea de 1000 de tone de fier vechi rezultat din demolări industriale urmând să primească un preț de 191,50 euto/tonă cu condiția ca marfa livrată să corespundă calitativ, respectiv normativului. urma să se facă în vagoane de cale ferată a căror greutate netă nu avea voie să fie mai mică de 40 de tone/vagon întrucât costurile de transport de la /Episcopia B până la destinația mărfii respectiv oțelăriile din Italia urma să fie suportat de societatea pârâtă. Totodată, s-a convenit prin contract că recepția calitativă și cantitativă să fie făcută de clientul final adică la oțelărie. După ce contractul a fost semnat, a început să expedieze marfa. La recepția vagoanelor s-a constatat prin cântăriri oficiale ale societății de căi ferate austriece că în loc de min.40 tone/vagon, cât se convenise, acestea aveau o greutate medie de cca 20 de tone adică nici În scrisorile de trăsură însă, greutatea declarată de a vagoanelor era întotdeauna peste 40 tone. Deși primul impuls ar fi să se afirme că s-a furat marfă pe traseu, acest lucru nu s-a întâmplat întrucât vagoanele erau sigilate și pline până sus, dar în loc să transporte fier transportaseră aer. La descărcarea vagoanelor în Italia surpriza a fost și mai mare constatându-se că încărcătura conține pe lângă fier și o serie de alte materiale străine (reziduuri, beton, alte metale etc) care fuseseră transportate în Italia pe banii societății pârâte și care urmau a fi gestionate ca deșeuri tot pe banii acestei societăți. După aceste evenimente ce s-au repetat practic la fiecare transport, între prestația declarată pretinsă de și facturată ca atare și prestația efectivă realizată au apărut decalaje. Altfel spus, a pretins și continuă să pretindă o plată pentru ceva ce nu a realizat. schimburi email-uri și faxuri au avut loc între cele două societăți. În prima fază societatea pârâtă a plătit integral tot ce se pretindea prin facturi adică mai mult decât prestase. În prima fază a recunoscut că toate aceste deficiențe cantitative și calitative, urmând să se clarifice diferendul dintre societăți prin emiterea de către a unei note contabile din care să rezulte că aceasta datorează pârâtei recurente 34.733 euro pe care pe care societatea îi plătise în plus. În 05.04.2007 a emis această notă contabilă după care însă, ulterior, a anulat-o unilateral. Această sumă a rezultat ca urmare a calculelor făcute de către pârâta recurentă și acceptate inițial de către prin care pârâta a scăzut din totalul sumei plătite către pe baza declarațiilor acestora valoarea prestațiilor efective ale rezultate din greutatea adevărată a mărfii trimise și care și corespundea calitativ încadrându-se în parametrii conveniți.
U ca să trimisă marfă în valoare de 34.733 euro pe care îi datora. Pentru această marfă însă facturile fuseseră deja emise fiind cele plătite deja de pârâta recurentă. însă a emis noi facturi pe care recurenta nu le-a acceptat întrucât dacă le-ar fi acceptat datoria către ea nu s-ar fi stins niciodată.
Aceste din urmă facturi care încorporează o prestație neefectuată de (întrucât așa cum s-a arătat, întreaga prestație realmente efectuată se regăsea în întregime în facturile anterioare emise pi plătite de către pârâtă). Nu se poate vorbi astfel despre existența unei creanțe certe ce ar avea-o în contra societății pârâte.
Într-un atare context, pârâta recurentă apreciază că încercarea de a primi o plată pentru ceva ce nu a prestat niciodată, nu numai că este imoral dar este și nedrept.
Reclamanta intimată prin întâmpinare a solicitat respingerea căii de atac și menținerea în tot a sentinței, întrucât procedura de citare și comunicare a actelor a fost legal îndeplinită, și conform cu normele în vigoare de la acea dată, iar pe fond susține că partea și-a îndeplinit obligațiile față de partenerul contractual, situație care impune respingerea excepției invocate și care rezultă din achitarea a mai bine de trei sferturi din prima factură, plată care nu și-ar fi avut temeiul, dacă nu s-ar fi îndeplinit obligația corelativă.
Se învederează de asemenea instanței că susținerile apelantei sunt complet neprobat prin înscrisuri, spre deosebire de acțiunea principală în sprijinul căreia s-a depus facturi, scrisoare de trăsură, comandă,
Pentru soluționarea apelului s-a depus interogatoriu apelantei și răspunsul la acesta, înscrisurile de la filele 30-54, răspunsul la interogatoriu și copii ale hotărârilor judecătorești de la fila 70-72, corespondența dintre părți în limba engleză și tradusă, note de ședință și concluzii scrise ale părților.
Examinând apelul declarat de pârâtă & Austria conform cu motivele invocate în scris, Curtea reține calea de atac promovată ca fiind întemeiată sub următoarele aspecte:
Prima instanță a judecat procesul în lipsa părții pârâte, care nu a fost legal citată în străinătate, ceea ce constituie motiv de desființare astfel cum este prevăzută în art.297 proc.civ. Pentru primele trei termene de judecată însăși instanța de fond a constatat prin încheierile de ședință din 16.01.2008, 27.02.2008 și 14.04.2008, că această procedură de citare față de pârâtă este necompletă, fie datorată nerestituirii dovezii de îndeplinire a procedurii de citare, fie datorită refuzului de primire a actelor ca urmare a netraducerii cererii de chemare în judecată în limba oficială a destinatarului. Pentru ultimul termen de judecată s-a reținut în mod greșit că este îndeplinită procedura de citare, în condițiile în care nu a existat nici o dovadă la doar că, cererea de chemare în judecată și actele anexate au fost traduse deși considerentele din paragraful 10 ale Regulamentului nr.1348/2000, aplicabil la acea dată, arată că în vederea protejării intereselor destinatarului este necesar ca notificarea sau comunicarea să se realizeze în limba oficială sau într-un din limbile oficiale ale locului unde aceasta va fi efectuată, sau într-o altă limbă a statului de origine pe care destinatarul să o înțeleagă.
Art.8 din Regulament prevede în alin.1 că autoritatea de destinație informează destinatarul că poate să refuze să primească actul de notificare sau de comunicare dacă acesta este întocmit într-o altă limbă decât cele arătate mai sus. prevederea se coroborează cu art.5 intitulat "Traducerea actelor" din Regulamentul menționat.
În consecință, legiuitorul comunitar a ales, prin art.8 să reglementeze acest refuz pentru a stabili în mod uniform cine trebuie să asigure traducerea unui astfel de act și să suporte un astfel de cost în stadiul comunicării sau notificării actului, și pentru a se da un efect util acestui articol îi revine instanței competente sarcina de a verifica dacă condițiile acestei dispoziții sunt îndeplinite efectiv.
Apelanta contestă traducerea actelor în limba statului membru de destinație, adică limba germană pentru Austria, și invocă în calea de atac încălcarea acestor prevederi, aspecte considerate întemeiate de către instanța de control judiciar, atâta timp cât nu există nici o dovadă în acest sens.
Cu privire la această chestiune reclamanta intimată consideră că un eventual refuz de primire a actelor ar fi fost nejustificat și abuziv, deoarece comunicările s-au făcut în limba engleză, iar destinatarul cunoștea această limbă, însă, pe de o parte, nu există nici o dovadă a existenței actelor traduse în acest mod, iar pe de altă parte această stare de fapt face inutilă analizarea aspectului cu privire la valabilitatea actelor în condițiile redactării într-o limbă diferită de cea a statului membru de destinație.
Înscrisul ce este invocat de aceeași invocată prin concluziile scrise și care se află la filele105 - 106, din dosarul de fond, se referă la traducerea în limba germană a citației adresate pârâtei și nu a cererii de chemare în judecată.
Pe cale de consecință, și în condițiile art.297 alin.1 proc.civ. se va admite apelul pârâtei se va desființa sentința atacată, cu trimiterea cauzei pentru rejudecare în condiții de contradictorialitate și cu respectarea dreptului la apărare, fiind inutile analizarea în calea de atac a celorlalte motive ce se referă la aspectele de fond ale pricinii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de pârâta & Austria împotriva sentinței civile nr.832/09.06.2008 pronunțată de Tribunalul Arad, în dosarul nr-, desființează sentința atacată și trimite cauza pentru rejudecare la aceeași instanță.
Definitivă.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 11 iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
DR. - - - - -
GREFIER,
- -
Se comunică câte un exemplar din decizie.
pârâta apelantă & Austria
reclamanta intimată
Red.11.06.2009
Tehnored 4 ex.11.06.2009
Instanță fond: Tribunalul Arad
Jud.
Președinte:Magdalena MălescuJudecători:Magdalena Mălescu, Dorin Ilie Țiroga
