Spete pretentii comerciale. Decizia 13/2010. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 778/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 13
Ședința publică de la 14 Ianuarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Adriana Teodora Bucur
JUDECĂTOR 2: Carmen Mihaela Negulescu
GREFIER - -
******************
Pe rol soluționarea cererii de revizuire formulată de revizuenta SC SRL împotriva deciziei comerciale nr.108/03.06.2002 pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a V- Comerciala, în dosarul nr.64/2002, în contradictoriu cu intimata SC ROMÂNEASCĂ SA SUCURSALA
La apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezintă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează Curții atașarea dosarului de fond, prin compartimentul registratură la data de 16 decembrie 2009.
Curtea dispune rectificarea citativului în sensul că denumirea corectă a intimatei este SC ROMÂNEASCĂ SA - SUCURSALA I și apreciază procedura de citare legal îndeplinită cu aceasta prin aplicarea ștampilei societății pe dovada de îndeplinire a procedurii.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probatorii de administrat Curtea apreciază îndeplinite dispozițiile art. 150 Cod procedură civilă, reține cauza în pronunțare, văzând și că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
CURTEA
Deliberând asupra revizuirii de față, a reținut și constatat că:
Prin sentința civilă nr. 689F/8.11.1999 Tribunalul Ialomițaa admis cererea reclamantei SA - SUCURSALA I formulată în contradictoriu cu SC SRL și a obligat-o pe pârâtă la plata sumei de 79.083.827 lei contravaloare rate și penalități contractuale și 20.193.549 lei dobânzi comerciale și a instituit sechestru asigurator asupra autoturismului marca DAEWO CIELO.
Prin Decizia nr. 822/13.03.2000, Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția Comercială a anulat ca netimbrat apelul SC SRL, decizie ce a fost casată de Curtea Supremă de Justiție prin Decizia nr. 6210/2.11.2001, trimițându-se cauza spre rejudecare.
În apel, după casarea cu trimitere, Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a Va Comercială a pronunțat Decizia nr. 108/3.06.2009 prin care s-a respins ca nefondat apelul declarat de SC SRL.
Împotriva deciziei nr. 108/3.06.2002, SC SRL a formulat cerere de revizuire întemeiată pe articolul 322 punctul 5 Cod procedură civilă, ce face obiectul prezentei cauze.
În esență, revizuenta susține că în apel după casare, a formulat și cerere de întoarcere a executării potrivit articolului 4041Cod procedură civilă, având în vedere că prin decizia nr. 6210/2.11.2001 Curtea Supremă a casat în totalitate decizia nr. 822/13.03.2000 a Curții de APEL BUCUREȘTI, ceea ce înseamnă că a desființat executarea silită (săvârșită la 4 mai 2001 prin vânzarea la licitație a autoturismului marca DAEWO CIELO) pornită ca urmare a rămânerii definitive a sentinței civile nr. 689F/8.11.1999 prin Decizia nr. 822/13.03.2000 a Curții de APEL BUCUREȘTI.
Precizează revizuenta și că sentința nr. 689F/8.11.1999 este lovită de nulitate absolută întrucât Tribunalul Ialomițaa apreciat nelegal ca cererea reclamantei este scutită de la plata taxei de timbru, deși potrivit articolului 29 litera a din Legea nr.47/1991, gratuitatea era prevăzută doar pentru asigurat (pârâtă), aspect reținut de Curtea Supremă de Justiție în Decizia nr. 6210/2.11.2001.
Curtea de APEL BUCUREȘTI prin Decizia nr. 108 din 3.06.2002 a respins ca nefondat apelul declarat împotriva sentinței nr. 689F din 8.11.1999 cu privire la cererea de întoarcere a executării, reținând incidența articolului 294 Cod procedură civilă, iar pe fond nu a reținut că reclamanta intimată nu a făcut nici o dovadă că ar fi plătit vreo sumă de bani vânzătorului SC AUTOMOBILE SA C pentru asigurata SC SRL, în baza contractului de asigurare facultativă, înscris neautentic și învestit cu formula executorie la Judecătoria Călărași.
Din actele cauzei rezultă că atât sentința comercială nr. 689F/8.11.1999 cât și Decizia nr.108/3.06.2002 au fost fundamentate pe contractul de asigurare facultativă de garanție nr. A - din 9.08.1996, iar instanța de apel numai pe considerentul că acest contract a fost învestit cu formulă executorie în condițiile legii la Judecătoria Călărași, a apreciat că apelul este nefondat.
Susține revizuenta că, la data când Curtea de APEL BUCUREȘTIa pronunțat decizia nelegală nr.108/3.06.2002, nu a avut cunoștință despre modalitatea în care a fost învestit cu formulă executorie contractul de asigurare pe care s-a fundamentat acțiunea.
Înscrisul care dovedește că învestirea cu formulă executorie s-a efectuat cu încălcarea legii a apărut după pronunțarea Deciziei nr. 108/3.06.2002, și este reprezentat de adresa nr. 495/RI/202/4.03.2009 eliberat de Judecătoria Călărași urmare a demersului pârâtei apelante de la 19 februarie 2009.
Arată revizuenta că prin adresa Judecătoriei Călărași se precizează că nu s-a pronunțat o încheiere prin care să încuviințeze învestirea cu formulă executorie a contractului de asigurare ci, învestirea s-a făcu până în anul 2001, numai în baza rezoluției aplicată de judecător pe cererea de învestire formulată de petent, cerere care nu este înregistrată în registrele Judecătoriei Călărași și care nu poate fi pusă la dispoziție întrucât a fost dată la topit după trei ani.
În aceste condiții, față de dispozițiile legale în materia învestirii cu formulă executorie, aplicabile până în anul 2001 cât și cele ulterioare din care rezultă că învestirea cu formula executorie se dispune prin încheiere dată în Camera de Consiliu și nu prin rezoluție și constând că potrivit adresei nr. 495/RI/202/4.03.2009 a Judecătoriei Călărași contractul de asigurare a fost învestită la o dată necunoscută, rezultă că învestirea s-a făcut cu încălcarea legii fiind lovită de nulitate absolută.
Prin urmare, contractul de asigurare facultativă de garanție nr. A-/9.08.1996 este neautentic, nu reprezintă o creanță certă și lichidă și legea specială nu-i atribuie putere de titlu executoriu, caz în care, se impune revizuirea Deciziei nr.108/3.06.2002 pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI.
Susține revizuenta și că în decizia dată în apel, la pagina a 6 alineat 2 s-a reținut că instituirea sechestrului asiguratoriu de către Tribunalul Ialomițaa fost făcută în baza dispozițiilor articolului 1.6 cap IV din contractul de asigurare.
Față de toate susținerile din cererea formulată, revizuenta solicită admiterea cererii de revizuire și rejudecând pe fond să se admită apelul declarat împotriva sentinței civile nr. 689/F/8.11.1999 cu consecința desființării acesteia și să se constate nulitatea absolută a învestirii cu formulă executorie a contractului de asigurare în raport de articolul 376 Cod procedură civilă și articolului 66din Legea nr.36/1995. Să se constate nulitatea absolută a puterii de titlu executoriu a contractului de asigurare; să se constate că atât sentința civilă nr. 689/F/8.11.1999 cât și Decizia nr. 108/3.06.2002 au fost pronunțate în baza contractului de asigurare înscris neînvestit legal cu formulă executorie; să se constate nulitatea absolută a sentinței nr. 689/F/8.11.1999 pe motivul netimbrării de către reclamantă (în raport de considerentele deciziei nr. 6210/2.11.2001 a Curții Supreme de Justiție); să se constate că vânzarea autoturismului a fost săvârșită la 4.05.2001 ca urmare a învestirii provizorii cu formulă executorie în baza deciziei nr. 822 din 13.03.2008 care a fost casată; să se constate nulitatea absolută a procesului verbal de licitație din 4.05.2001 și a actului de adjudecare prin care s-a vândut autoturismul și să se dispună întoarcerea executării silite.
Revizuenta a depus înscrisuri în susșținerea cererii de revizuire ( filele 21-37) și note de ședință cu înscrisuri atașate înregistrate la Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a Va Comercială la 21.09.2009 (filele 56-79).
Examinând cererea de revizuire, întemeiată pe articolul 322 punctul 5 Cod procedură civilă în raport de actele, lucrările cauzei și dispozițiile legale în materie, Curtea a constatat că este neîntemeiată, pentru considerentele ce vor fi arătate.
Decizia nr. 108/3.06.2002 pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VI a Comercială a rămas irevocabilă prin Decizia nr. 1124/21.02.2003 a Curții Supreme de Justiție care a respins ca nefondat recursul formulat de SC SRL.
Decizia nr. 1124/21.02.2003 pronunțată de Curtea Supremă de Justiție a fost atacată cu contestație în anulare și revizuire, iar prin Decizia nr. 831/2.03.2004 s-au respins contestația în anulare și cererea de revizuire ca nefondate.
Decizia nr. 831/2.03.2004 a fost atacată cu recurs, de SC SRL, recurs soluționat de Înalta Curte de Casație și Justiție de completul de 9 judecători, în sensul respingerii ca inadmisibil.
Curtea reține că înscrisul invocat de revizuientă ca înscris nou, nu întrunește cerințele prevăzute de articolul 322 punctul 5 Cod procedură civilă pentru că textul precitat, are în vedereînscrisul doveditor, existent în materialitatea lui la data judecării cauzei.
Nu poate constitui un astfel de înscris cel emis după pronunțarea hotărârii ce se atacă cu revizuire, cu atât mai puțin cu cât, din conținutul actului invocat în speță (adresa nr. 495/RI/202/4.03.2009 - fila 22 dosar) nu se desprind referiri la situații atestate de alte înscrisuri preexistente.
În altă ordine de idei, în sensul articolului 322 punctul 5 Cod procedură civilă, pentru ca înscrisul ce se prezintă să fie doveditor, este necesar ca acesta să fi fost cunoscut de instanță cu ocazia judecării pricinii, să fi putut duce la altă soluție decât cea adoptată.
Pe de altă parte, revizuenta nu a dovedit nici că acest înscris (care ar fi trebuit să existe la data soluționării apelului) nu l-a putut prezenta instanței de apel pentru că ar fi fost reținut de partea adversă ori că dintr-o împrejurare mai presus de voința sa nu a putut fi înfățișat.
Or, faptul că după ce a epuizat toate căile ordinare și extraordinare de atac, la 19.02.2009, revizuenta a formulat cerere de Judecătoria Călărași (fila 21 dosar revizuire), răspunsul judecătoriei nu reprezintă înscris doveditor conform articolului 322 punctul 5 Cod procedură civilă.
Actul unei autorități, emis după pronunțarea hotărârii, chiar dacă el confirmă o situație de fapt deosebită de cea reținută de instanță ca determinată în darea soluției, nu este să conducă la admiterea revizuirii.
Mai mult, nimic nu dovedește că revizuenta a fost împiedicată dintr-o împrejurare mai presus de voința sa să solicite acest înscris, în orice moment al judecății, astfel încât instanța de fond să-l aibă în vedere, cu atât mai mult cu cât în toate demersurile judiciare efectuate, SC SRL a susținut că învestirea contractului de asigurare este o măsură nelegală.
În aceste condiții, înscrisul depus de revizuientă nu este de natură să justifice admiterea cererii de revizuire, pentru a se reține o altă situație de fapt decât cea stabilită inițial, deoarece s-ar nesocoti puterea de lucru judecat a hotărârii pronunțate.
Toate celelalte susțineri ce exprimă nemulțumirea revizuientei (inclusiv neplata timbrajului datorat de reclamantă la fondul cauzei) nu pot face obiect de analiză în cadrul acestei căi extraordinare de atac, deoarece aspectele ce se examinează pe calea unei revizuiri trebuie să fie diferite de cele examinate în fond, și necunoscute la acea dată.
Cu alte cuvinte, pe calea revizuirii nu se realizează un control judiciar propriu-zis asupra situațiilor cunoscute la data judecării pe fond.
Pentru toate aceste considerente, Curtea apreciază cererea de revizuire neîntemeiată și în consecință urmează să o respingă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiată cererea de revizuire formulată de revizuenta SC SRL, cu sediul ales în C, din str. -, -. E,. 3,. 11, Județ C, împotriva deciziei comerciale nr.108/03.06.2002 pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a V- Comerciala, în dosarul nr.64/2002, în contradictoriu cu intimata SC ROMÂNEASCĂ SA SUCURSALA, cu sediul în S, B- -, - Județ
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 14.01.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red.Jud.
Tehnored.
4 ex.
12.02.2010
Președinte:Adriana Teodora BucurJudecători:Adriana Teodora Bucur, Carmen Mihaela Negulescu