Spete pretentii comerciale. Decizia 160/2008. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR.160
Ședința publică din data de 12 septembrie 2008
PREȘEDINTE: Adrian Remus Ghiculescu
JUDECĂTOR 2: Valentina Gheorghe
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea apelului formulat de reclamanții și, domiciliați în P,-, județul P, împotriva sentinței nr.12 din 7 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâții, domiciliat în P,-, județul P, domiciliat în P,-, județul P șiSC SERV SRL, cu sediul în P,-, județul
Apelul a fost timbrat cu taxă de timbru în valoare de 12 lei, conform chitanței nr.-/21 martie 2008 și timbru judiciar în valoare de 0,45 lei, care au fost anulate și atașate la dosarul cauzei.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns apelanții-reclamanți și, reprezentați de avocat din cadrul Baroului P și intimații-pârâți G, și SC A SERV SRL, prin avocat din cadrul Baroului
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat având cuvântul pentru apelanții-reclamanți și precizează că la termenul anterior a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză specialitatea construcții întocmit de expert, care nu au fost puse în discuție.
Arată că expertul nu a răspuns în totalitate obiectivelor stabilite de instanță prin încheierea din 4 aprilie 2008, acesta limitându-se să arate că, în ceea ce privește "servitutea de construcții", nu există distanța legală admisă între linia de hotar și amplasamentul construcțiilor, fără să facă referire la normele legale speciale invocate chiar prin motivele de apel, respectiv Legea 50/1991 modificată prin Legea nr.453/2001 și Legea nr.401/2003, precum și HG525/1996. Codul civil face trimitere la dispozițiile speciale și la obiceiul locului.
Construcția metalică a fost amplasată fără a avea autorizație de construire.
Solicită admiterea obiecțiunilor și obligarea expertului de a-și reface lucrarea și de a preciza incidența în cauză a actelor normative mai sus menționate, urmând să stabilească dacă amplasamentul construcției s-a făcut cu încălcarea prevederilor acestora și în ce modalitate.
Avocat având cuvântul pentru intimații-pârâți G, și SC A SERV SRL, precizează că nu are obiecțiuni la raportul de expertiză.
Față de obiecțiunile la raportul de expertiză formulate de apelanții-reclamanți precizează că acestea sunt nefondate, expertul a răspuns punctual la toate obiectivele cu care a fost învestit, construcția a fost edificată în anul 1993, nu este amplasată pe hotar, între cele două construcții există gard despărțitor.
Apelanții-reclamanți au încercat în orice mod să împiedice activitatea comercială pe care societatea pârâtă dorește să o desfășoare pe acest teren, sens în care a făcut reclamanții la Primărie, Inspecția în Construcții.
Solicită respingerea obiecțiunilor la raportul de expertiză formulate de apelanții-reclamanți, la întocmirea acestuia au participat 3 experți constructori care au avut același punct de vedere.
Avocat având cuvântul pentru apelanții-reclamanți și precizează că expertul nu a arătat dacă au fost respectate dispozițiile speciale.
Curtearespinge obiecțiunile formulate de apelanții-reclamanți la raportul de expertiză specialitatea construcții efectuat de expertul, având în vedere că acesta a răspuns la obiectivele stabilite prin încheierea de ședință din data de 4 aprilie 2008, iar stabilirea incidenței unor acte normative este atributul instanței de judecată, expertul fiind chemat a le avea în vedere la întocmirea lucrării.
Avocat având cuvântul pentru apelanții-reclamanți și solicită efectuarea unei noi expertize cu aceleași obiective.
Avocat având cuvântul pentru intimații-pârâți G, și SC A SERV SRL solicită respingerea cererii de efectuare a unei noi expertize întrucât ar fi inutilă oat reia expertiză.
Curtea apreciază că nu sunt întrunite dispozițiile art.212 alin.1 Cod procedură civilă privind încuviințarea unei noi expertize, având în vedere că expertul a lămurit obiectivele expertizei.
Avocat având cuvântul pentru apelanții-reclamanți și arată că nu mai are alte cereri de formulat în cauză și solicită acordarea cuvântului în susținerea apelului.
Avocat având cuvântul pentru intimații-pârâți G, și SC A SERV SRL arată că nu mai are alte cereri de formulat în cauză și solicită acordarea cuvântului în combaterea apelului.
Curtea ia act de susținerile părților în sensul că nu mai au alte cereri de formulat în cauză, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în susținerea și, respectiv, combaterea apelului.
Avocat având cuvântul pentru apelanții-reclamanți și solicită admiterea apelului, obligarea pârâților de a muta construcția metalică întrucât este situată sub limita prevăzută de lege față de gardul despărțitor, să-și ridice deșeurile depozitate în apropierea locuinței reclamanților, să permită reclamanților să repare zidul imobilului proprietatea reclamanților.
Cu privire la cererea reconvențională solicită respingerea acesteia conform motivelor de apel.
Cu cheltuieli de judecată în apel și la fond.
Avocat având cuvântul pentru intimații-pârâți G, și SC A SERV SRL solicită respingerea apelului și menținerea sentinței apelate ca fiind legală și temeinică, conform motivelor expuse în întâmpinarea depusă la dosarul cauzei.
Precizează că nu există deșeuri depozitate între construcția metalică și imobilul proprietatea reclamanților care să producă degradarea imobilului, există ventilație între cele două construcții.
Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr-, reclamanții si au chemat în judecată pe pârâții G, SC SERV SRL și solicitând instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună, pe cale de ordonanță președințială, obligarea pârâților să-și retragă cele două construcții metalice executate și amplasate fără respectarea distanței legale de 2 ml. de la hotarul despărțitor al societăților, îndepărtarea materialelor (deșeuri) depozitate în spațiul dintre locuința lor și construcțiile metalice efectuate și obligarea pârâților de a le permite accesul limitat în timp pentru executarea lucrărilor de reparații și izolare termică la zidurile imobilului proprietatea reclamanților.
In motivarea acțiunii reclamanții au arătat că, potrivit sentinței civile nr.7925/1974 pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr.9955/1974 sunt proprietarii imobilelor-teren și construcții din P,-. Prin contractul de comodat autentificat sub nr.1609 din 06 noiembrie 2006, paratul Gac edat folosința terenului sau în suprafață de 1838 către parata SC Serv SRL, iar aceasta societate a construit două magazii-construcții metalice în imediata vecinătate a liniei de hotar.
Prin acțiune s-a mai arătat că în aceste construcții sunt depozitate tot felul de materiale și chiar reziduuri, iar prin scurgerea apelor pluviale pe terenul lor mențin o stare permanentă de umiditate care a condus la constituirea igrasiei pe zidul despărțitor al proprietăților lor.
Au mai susținut reclamantii si faptul că între cele două construcții și zidul proprietății se depozitează materiale reziduale, care constituie un permanent focar de infecție, iar urgența se justifică tocmai prin faptul că, deja datorită acestei situații zidul despărțitor este afectat, stare de igrasie care s-a extins și cu privire la imobil.
In drept au fost invocate dispozițiile art.581 raportat la art.607 și următoarele Cod civil.
Pârâta SC SERV SRL a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a SC SERV SRL, cu motivarea că proprietarul presupusei construcții metalice este G, în realitate fiind vorba de o metalică care are destinația unei magazii unde sunt depozitate utilaje, scule și mașini necesare reparațiilor de orice fel. Dealtfel, susține pârâta, cererea nu îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de codul d e procedură civilă, respectiv nu s-a făcut dovada urgenței și vremelniciei cererii.
La termenul de judecată din data de 11.04.2007 pârâta SC SERV SRL a depus completare la întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Ploiești, cu motivarea că, cauza este comercială, neevaluabilă în bani, iar competența conform art.2 pct.1 lit.a Cod procedură civilă aparține tribunalului.
La același termen de judecată reclamanții și-au precizat cererea de chemare în judecată, arătând că înțeleg să-și susțină acțiunea pe calea dreptului comun.
Prin sentința nr. 4207/9.05.2007 Judecătoria Ploieștia dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Prahova, reținând că în cauză sunt aplicabile prevederile art. 2 alin. 1 Cod procedură civilă.
La ribunalul Prahova cauza a fost înregistrată sub nr-, iar la termenul de judecată din data de 26.09.2007 reclamanții și-au majorat câtimea pretențiilor, arătând că pârâții au depozitat deșeuri și pe o altă latură a imobilului, astfel că înțeleg să solicite obligarea acestora să elibereze și latura amintită.
In cauză, la solicitarea părților, s-au administrat probatorii cu înscrisuri, interogatorii, expertiză tehnică de specialitatea construcții civile și cercetare la fața locului.
Prin sentința nr.12 din data de 7 ianuarie 2008 Tribunalul Prahovaa respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta SC SERV SRL pe calea întâmpinării, a respins ca neîntemeiată acțiunea precizată formulată de reclamantii si in contradictoriu cu pârâții G, si SC SERV SRL, a respins, ca rămasă fără obiect, cererea reconvențională formulată de pârâtul G și a obligat reclamanții să plătească pârâților suma de 900 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut calitatea procesuala pasivă a societății pârâte, întrucât aceasta deține în folosință spațiul în litigiu, fiind subiect al obligației de îndepărtare a deșeurilor și materialelor, precum și de retragere a construcțiilor aflate la o distanță nelegală de linia de hotar.
Pe fond s-a reținut că proprietatea reclamanților și cea a pârâtului G se învecinează pe latura estică, iar hotarul dintre cele două proprietăți este materializat printr-o împrejmuire din plasă de sârmă cu stâlpi metalici și din scândură. Din raportul de expertiză întocmit în cauză a rezultat că materialele depozitate pe proprietatea pârâților nu au putut influența negativ locuința reclamanților deoarece în jurul construcției reclamanților este spațiu liber protejat de împrejmuirea din plasă de sârmă, precum și de existența unui spațiu liber între materialele depozitate în împrejmuirea din plasă. S-a concluzionat că materialele depozitate atât în cele două încăperi ale barăcii metalice, cât și în aer liber nu pot produce și nici nu au produs degradări imobilului proprietatea reclamanților.
Același aspect a fost constatat și de instanța de judecată în cadrul cercetării locale efectuate la data de 20.12.2007, ocazie cu care s-a stabilit că magazia aflată pe terenul pârâților se află la o distanță de aproximativ 50 cm de gardul despărțitor, iar acoperișul acesteia nu depășește proprietatea acestora.
Raportat la toate aceste considerente, tribunalul a apreciat că acțiunea sub aspectul capetelor de cerere privind retragerea construcțiilor metalice și ridicarea materialelor și deșeurilor, este neîntemeiata. În privința celui de-al treilea capăt de cerere, reclamanții care au sarcina probei în temeiul dispozițiilor art. 1169 cod civil nu au făcut dovada că lucrările de reparații la imobilul proprietatea lor pot fi efectuate doar cu acces prin imobilul proprietatea pârâtului
Față de soluția pronunțată de instanță la cel de-al treilea capăt de cerere
al acțiunii inițiale, a fost respinsă și cererea reconvențională formulată de pârâtul G ca fiind rămasă fără obiect.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții și, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, întrucât este rezultatul încălcării dispozițiilor legale incidente și al aprecierii eronate a probelor administrate.
Arată apelanții faptul că, construcția în litigiu a fost ridicată fără autorizație de construire, deși acest act era obligatoriu în conformitate cu art.3 din Legea 50/1991, iar certificatul de urbanism nr. 1997/12.12.2006 nu înlocuiește autorizația. Potrivit certificatului de urbanism menționat, ridicarea oricărui tip de construcție era interzisă, zona respectivă fiind prevăzută cu restricție temporară de construire.
Menționează apelanții și faptul că baraca metalică este amplasată la o distanță foarte mică de gardul despărțitor al proprietăților părților, fiind încălcate dispozițiile Codului Civil, ale HG 525/1996 și ale Constituției. Expertul desemnat în cauză, în specialitate construcții și nu topografie, s-a limitat la a efectua unele măsurători, fără a preciza distanțele legale.
Precizează apelanții și faptul că expertul a refuzat să pătrundă în imobilul proprietatea acestora și să constate deteriorările existente la zidul casei, împrejurare ce conduce la concluzia că expertiza a fost efectuată avand în vedere doar susținerile pârâților.
În mod eronat a fost respins și capătul de cerere privind obligarea pârâților să permită accesul pentru executarea lucrărilor de reparații și izolare termică la zidurile imobilului reclamanților, întrucât distanța foarte mică dintre locuință și gard nu permite pătrunderea cu anumite materiale, iar pârâtul Gaf ost de acord cu realizarea acestor lucrări cu condiția achitării unei sume de bani ce reprezintă prejudiciul pe care l-ar suferi. De altfel, Constituția reglementează obligația legală în sarcina vecinilor, de a asigura o bună vecinătate, ce implică și posibilitatea de a-și permite reciproc realizarea unor lucrari de reparații ce restrâng temporar prerogativele dreptului de proprietate.
Precizează apelanții și faptul că nelegal instanța de fond a respins cererea reconvenționala ca rămasă fără obiect, fără a constata că aceasta este lovită de nulitate, întrucât lipsește temeiul juridic și nici nu a fost timbrată.
Apreciază apelanții și faptul că se impune completarea probatoriilor, cu efectuarea unei expertize topografice, precum și refacerea expertizei construcții, care urmează a stabili distanța dintre construcție metalică și hotar, precizarea distanțelor legale aplicabile în cauză, stabilirea stării peretelui locuinței și a cauzelor care au determinat apariția igrasiei. În ceea ce privește procesul verbal întocmit cu ocazia cercetării la fața locului, acesta este lovit de nulitate absolută, întrucât nu are conținutul unei încheieri de ședință, lipsind date referitoare la părți, obiectul cauzei, citarea părților și eventualele declarații ale acestora.
Solicită apelanții a se dispune admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței, în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată, apreciind că se impune completarea probatoriilor cu o nouă expertiză.
La data de 4 aprilie 2008, intimata-pârâtă SC Serv SRL a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat, întrucât construcția în litigiu este o metalică ridicată în anul 1993, iar susținerea apelanților privind lipsa autorizației de construire a fost formulată pentru prima dată în apel. Certificatul de urbanism nr. 1997/2006 nu are legatură cu construcția metalică, ci vizează construirea unei alte clădiri.
Arată intimata și faptul că baraca este amplasata la distanță legală față de limita de hotar, respectiv 1,2-1,3 m, nefiind încălcate prevederile art. 607-610 civ.Mai mult, din cercetarea la fața locului și expertiza construcții a rezultat ca nu au fost depozitate deșeuri între gardul despărțitor și magazie, expertul menționand în lucrarea sa cauzele apariției igrasiei, respectiv lipsa unei hidroizolații.
Precizează intimata și faptul că cererea reconvențională a fost timbrată conform dispoziției instanței și a fost corect respinsă ca rămasă fără obiect,în strânsă legătură cu soluția dată cererii principale. Mai mult, în mod corect a fost numit un expert constructor, acesta fiind singurul în măsură să stabilească motivul apariției igrasiei.
La termenul de judecata din 4 aprilie 2008, în temeiul dispozițiilor art. 295 alin.2 proc.civ. Curtea a încuviințat cererea apelanților privind efectuarea unei noi expertize construcții, respingând cererea pentru efectuarea unei expertize topografice. De asemenea, s-a respins cererea de constatare a nulității procesului verbal de cercetare la fața locului, pentru considerentele menționate în acea încheiere de ședință. Curtea a luat act de faptul că intimații nu au solicitat administrarea de noi probatorii în condițiile art. 295 proc.civ.
În cauză, a fost efectuată o nouă expertiză specialitate construcții, de către expertul, raportul fiind semnat și de experții consilieri ai părților, expertul consilier al apelanților formulând, în scris, obiecțiuni.
La termenul de judecată din 12 septembrie 2008, Curtea a respins obiecțiunile formulate de apelanți la raportul de expertiză construcții, apreciind faptul că acesta a răspuns obiectivelor stabilite prin încheierea de ședință din 4 aprilie 2008.
Examinând sentința apelată prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, dar și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea constată că apelul este nefondat, urmând a-l respinge pentru următoarele considerente:
Prin cererea de chemare în judecată, reclamanții și au solicitat obligarea pârâților SC SERV SRL, G și la retragerea celor două construcții metalice executate și amplasate fără respectarea distanței legale de 2 ml de la hotarul despărțitor al proprietăților, îndepărtarea materialelor depozitate în spațiul dintre locuința lor și construcțiile metalice menționate, respectiv permiterea accesului limitat în timp pentru executarea lucrărilor de reparații și izolare termică la zidurile imobilului proprietatea reclamanților.
Din ansamblul probator administrat în cauză, Curtea reține faptul că terenul proprietatea apelanților-reclamanți se învecinează în partea estică cu proprietatea intimatului-pârât G, atât locuința apelanților, cât și baraca metalică edificată de intimatul-pârât fiind amplasate în imediata apropiere a hotarului despărțitor.
În ceea ce privește primul motiv de apel, Curtea constată că baraca metalică în litigiu a fost edificata în anul 1993, ca o construcție fără fundație, cu pereți din tablă, învelitoare din tablă cu către curtea pârâților, pardoseală din pământ și fără instalații.
Edificarea acestei barăci metalice fără autorizație de construire nu este de natura, prin însuși acest fapt (al lipsei autorizatiei), a produce vreun prejudiciu apelanților-reclamanți, ci, eventual, modul de amplasare a construcției. Lipsa autorizației de construire poate constitui o abatere de la disciplina în construcții, de natură a atrage sancționarea persoanelor culpabile în condițiile Legii 50/1991, fără a constitui o faptă ilicită cauzatoare de prejudicii, condiție a atragerii răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie a. O asemenea faptă ilicita o poate constitui amplasarea constructiei de natură a produce prejudicii, și nu lipsa autorizației de construire.
Nu poate fi avută în vedere invocarea încălcării prevederilor art. 24 din HG 525/1996, întrucât acest act normativ nu era în vigoare la momentul edificării construcției. Cât privește încălcarea dispozițiilor art. 44 din Constituția României, Curtea constată că apelanții-reclamanți nu au dovedit, în conditiile art. 1169 civ. nerespectarea, de către intimații-pârâți, a obligației de bună vecinătate ori a altor sarcini ce revin proprietarului în exercitarea prerogativelor dreptului de proprietate.
De altfel, se reține și faptul că distanța dintre baraca metalică și linia de hotar este cuprinsă între 0,49 m și 0,82 m, fiind în mod subiectiv apreciată de reclamanți ca fiind distanta în sensul art. 607 si 610 civ. în condițiile în care propria casă edificată de reclamanți este poziționată la o distanță nu cu mult mai mare, respectiv între 0,74 si 0,92 m de linia de hotar. Mai mult, expertul constructor a concluzionat în sensul posibilității legale a edificării unei construcții pe hotarul dintre proprietăți, condiționat de respectarea condițiilor tehnice de proiectare privind rostul antiseismic și adâncimile de fundare.
Susținerea apelanților cu privire la necesitatea măsurării acestor distanțe de către un expert specialitate topografie, și nu construcții, nu poate fi avută în vedere, expertul constructor fiind cel chemat a stabili dacă amplasarea unei construcții s-a realizat cu respectarea dispozițiilor legale în materie, pentru a nu crea prejudicii proprietarilor vecini.
In ceea ce privește producerea unui prejudiciu reclamanșilor prin edificarea acestei barăci metalice, Curtea constată că, concluziile raportului de expertiză efectuat în faza procesuală a apelului de către expertul sunt similare celor ale expertului, formulate în fața instanței de fond. Astfel, expertul desemnat de instanța de apel a concluzionat, în urma examinării interiorului locuinței apelanților, faptul că nu se poate stabili existența unei legături de cauzalitate între construcția metalică și petele ușor vizibile existente la baza peretelui, petele identificate pe peretele limitrof construcției metalice nefiind de mucegai și neputând fi categorisite ca igrasie.
Prin urmare, nu a fost dovedită de către apelanții-reclamanți susținerea potrivit căreia depozitarea unor materiale, de către intimații-pârâți, în apropierea locuinței lor a condus la deteriorarea peretelui casei, concluziile expertului fiind în sensul scurgerii apelor pluviale de pe acoperișul barăcii metalice pe terenul intimaților. Susținerea expertului consilier al apelanților cu privire la existența unui alt amplasament al barăcii metalice ce conducea la scurgerea apelor pluviale pe terenul apelanților este lipsită de suport probator, neputând fi reținută de către instanța de judecată.
Cât privește motivul de apel vizând respingerea capătului de cerere având ca obiect permiterea accesului reclamanților pe terenul pârâtului pentru efectuarea unor lucrări de reparații, Curtea constată că apelanții-reclamanți nu au administrat niciun probatoriu care să ateste necesitatea restrângerii prerogativelor dreptului de proprietate al intimatului-pârât, respectiv împrejurarea că asemenea lucrări de reparații nu pot fi efectuate decât cu acces pe proprietatea vecină. În aceste condiții, în mod corect, instanța de fond a apreciat ca nedovedite susținerile reclamanților, respingând acest capăt de cerere.
Cu privire la ultimul motiv de apel, referitor la greșita soluționare a cerereii reconvenționale, Curtea constată că intimata a achitat taxa judiciară de timbru în cuantumul stabilit de instanța de judecată. Cât privește neindicare temeiului juridic, potrivit art. 133 proc.civ. lipsa motivelor de drept poate fi sancționată cu nulitatea cererii numai în ipoteza dovedirii unei vătămări ce nu poate fi înlăturată altfel decât prin anularea actului. In cauză, apelanții nu au dovedit o atare vătămare, cu atât mai mult cu cât cererea reconvențională a fost respinsă, nefiind stabilită nicio obligație în sarcina reclamanților.
Pentru aceste considerente, Curtea constată că sentința instanței de fond este temeinică și legală și, în temeiul dispozițiilor art. 296 proc.civ. va respinge apelul ca nefondat.
Curtea va lua act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul formulat de apelantii-reclamanțiși,domiciliați în P,-, județul P, împotriva sentinței nr.12 din 7 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatii-pârâți, domiciliat în P,-, județul P, domiciliat în P,-, județul P șiSC SERV SRL, cu sediul în P,-, județul
Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12 septembrie 2008.
Președinte, Judecător,
- - - - G
Grefier,
- -
Red.VG
2 ex/10.10.2008
f- - Tribunalul Prahova
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120
Președinte:Adrian Remus GhiculescuJudecători:Adrian Remus Ghiculescu, Valentina Gheorghe