Spete pretentii comerciale. Decizia 187/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
CURTEA DE APEL B-SECTIA A V-A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ NR.187
Sedinta publica din 08.04.2009
Instanta compusa din:
PREȘEDINTE: Minodora Condoiu
JUDECĂTOR 2: Ana Maria State Ungureanu
Grefier - -
*************
Pe rol solutionarea apelurilor formulate de apelanta pârâtă COMPANIA NAȚIONALĂ "IMPRIMERIA NAȚIONALĂ" SA B și apelanta reclamantă INTERNAȚIONAL CORPORAȚION MAREA BRITANIE împotriva sentintei comerciale nr.6612/27.05.2008 pronunțată de Tribunalul B-Sectia a VI- a Comerciala, în dosarul nr-.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 25.03.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, Curtea a amânat pronunțarea la data de 01.04.2009 și apoi la 08.04.2009, când a decis următoarele:
CURTEA,
Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul TribunaluIui B - Secția a VI-a Comercială reclamanta INTERNATIONAL a solicitat în contradictoriu cu pârâta COMPANIA NAȚIONALĂ IMPRIMERIA NAȚIONALĂ SA pronunțarea unei sentințe prin care să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 318.463 euro, reprezentând beneficiul nerealizat prin refuzul pârâtei de a încheia contractul de vânzare-cumpărare având ca obiect rotativa offset, precum și la plata sumei de 57.323,34 euro reprezentând dobânda legală aferentă.
Prin sentința comercială nr.5057/14.06.2006 Tribunalul București Secția a VI -a Comercială a respins cererea reclamantei ca nefondată.
Prin decizia comercială nr.65/02.02.2007 Curtea de Apel București Secția a V-a Comercială a respins ca nefondat apelul declarat de apelanta reclamantă împotriva sentinței comerciale nr.5057/14.06.2006.
Prin decizia nr.3878/28.11.2007 Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Comercială a admis recursul formulat de recurenta-reclamantă împotriva deciziei comerciale nr.65/02.02.2007 a Curții de Apel București - Secția a V-a a Comercială, a casat decizia recurată și sentința nr.5057/14.06.2006 a Tribunalului București - Secția a VI-a Comercială și a trimis cauza spre rejudecare primei instanțe.
Pe rolul Tribunalului București - Secția a VI-a Comercială cauza a fost reînregistrată sub nr-.
Prin sentința comercială nr.6612/27.05.2008 pronunțată de Tribunalul B-Sectia a VI- Comerciala, în dosarul nr- s-a admis cererea precizată formulată de reclamanta - INTERNATIONAL, în contradictoriu cu pârâta COMPANIA NAȚIONALĂ IMPRIMERIA NAȚIONALĂ B SA. Pârâta a fost obligată la plata sumei de 318.464 euro reprezentând beneficiu nerealizat și la 100.916,36 euro dobândă legală aferentă și la 66.506,54 lei și la 25.000 euro cheltuieli de judecată către reclamantă.
Pentru a se pronunța astfel tribunalul a reținut dispozițiile legale în materie.
Împotriva sentinței comerciale nr.6612/27.05.2008 pronunțată de Tribunalul B-Sectia a VI- Comerciala a declarat apel COMPANIA NAȚIONALĂ "IMPRIMERIA NAȚIONALĂ" SA arătând după expunerea situației de fapt că sentința este "nefondată" în textul acesteia fiind fraze întregi din textele celorlalte decizii, instanța nefăcând altceva decât să scoată negația sau să o înlocuiască cu o afirmație, neinterpretând prin filtrul propriu, dispozițiile legale incidente.
Apelanta arată că din punctul său de vedere dispozitivul Deciziei nr.150/2003 este clar și exact, iar prin acesta s-a dispus "anularea licitației cu privire la utilajele adjudecate de către și s-a respins capătul de cerere prin care s-a solicitat atribuirea spre contractare a acestor utilaje, motivarea instanței în alt sens decât acesta nu are nici un suport legal.
Apelanta apreciază că instanța de fond s-a aflat în imposibilitatea de aprecia că dintre participantele la licitație îndeplinea un punctaj mai bun decât oferta adjudecată, neanalizând aspecte tehnice în cadrul acestui proces, nefăcând altceva decât să interpreteze deciziile/sentințele pronunțate în dosarele anterioare.
Legat de cheltuielile de judecată apelanta apreciază că acestea sunt nejustificat de mari motiv pentru care solicită instanței de judecată să se facă aplicarea dispozițiilor articolului 274 Cod procedură civilă.
La 23.10.2008 prin serviciul registratură - INTERNAȚIONAL CORPORAȚION a depus apel incident împotriva sentinței comerciale nr.6612/27.05.2008 pronunțată de Tribunalul B-Sectia a VI- a Comerciala, solicitând admiterea acestuia, schimbarea în parte a hotărârii primei instanțe în sensul obligării pârâtei și la plata sumei de 7.309,00 Euro reprezentând dobânda legală aferentă debitului principal pentru perioada 13.05.2008- 30.09.2008, cu cheltuieli de judecată.
La 11 februarie 2009, apelanta -pârâtă a invocat excepția lipsei capacității de folosință a INTERNAȚIONAL CORPORAȚION în sensul că aceasta nu are cod de înregistrare la Registrul Comerțului din Anglia, nu are Cod fiscal și nici alte atribute de identificare.
Au fost depuse în copie înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului Curtea reține următoarele:
Articolul 1 alin.1 din Legea asocierii din 1890 din Marea Britanie prevede că, asocierea este relația care există între persoane care desfășoară în comun o activitate în scopul obținerii de profit.
Articolul 4 alin.1 prevede că în conformitate cu dispozițiile legii Asocierii persoanele care au intrat într-o societate sunt denumite în mod colectiv firmă, iar denumirea sub care își desfășoară activitatea este denumirea firmei.
De asemenea, potrivit articolului 5 din Legea asocierii din 1890, fiecare asociat este un reprezentant al firmei și al celorlalți asociați în scopul pentru care s-a constituit asocierea; actele fiecărui asociat care efectuează un act pentru desfășurarea normală a activității firmei al cărui asociat este, obligă firma și pe asociații ei, cu excepția cazului când asociatul nu are dreptul să acționeze în acest fel în numele firmei, iar persoana cu care contractează fie știe că nu are nici o autoritate, fie nu știe sau nu crede că el este asociat.
Din textele de lege arătate, respectiv articolul 4 alin.1, articolul 5 teza a II a din Legea asocierii din 1860 reiese că este reglementată atât instituția capacității de folosință a asociației ca ansamblu al drepturilor și obligațiilor pe care și le poate asuma, născută odată cu înființarea acesteia, cât și instituția capacității de exercițiu a asociației ca aptitudine a acesteia de ași exercita drepturile și de ași asuma obligațiile săvârșind personal acte juridice.
Așa cum rezultă din înscrisul depus la dosarul cauzei, consilier al Curții Supreme din Anglia și Wales, autentificat de notar public, a confirmat că INTERNAȚIONAL CORPORAȚION MAREA BRITANIE a fost legal înființată la data de 13.06.2000 potrivit legilor din Anglia, respectând dispozițiile legii asocierii din 1890 între AG și Marketing. De asemenea s-a confirmat că asociații sunt și, iar directorul general al asocierii INTERNAȚIONAL CORPORAȚION este.
Prin același înscris se precizează că asocierea desfășoară activitate de vânzare, marketing și consultanță, inclusiv procurarea oricăror licențe a drepturilor de distribuție pentru software și hardware, cât și "know-how" în orice domeniu de interes care intră în cunoștințele asocierii ( filele 65-66 din dosarul Curții de Apel).
Față de cele arătate Curtea apreciază că este lipsită de relevanță afirmația apelantei pârâte potrivit căreia legislația din Marea Britanie recunoaște existența personalității juridice numai în ceea ce privește asocierile constituite pe teritoriul, iar nu și asocierile constituite pe restul teritoriului Marii Britanii, atât timp cât din dispozițiile Legii Asocierii 1890 rezultă că toate asocierile, indiferent de existența personalității juridice sau nu, dețin capacitate de folosință și capacitate de exercițiu.
Dispozițiile articolului 43 din Legea nr.105/1992 prevăd că, persoanele juridice străine cu scop patrimonial valabil constituite în statul a cărui naționalitate o au, sunt recunoscute de plin drept în România.
Având în vedere considerentele arătate precum și articolul 41 alin.1 Cod procedură civilă care prevede că, orice persoană care are folosința drepturilor civile poate să fie parte în judecată, Curtea va respinge excepția lipsei capacității de folosință a INTERNAȚIONAL CORPORAȚION ca neîntemeiată.
În ceea ce privește apelul declarat de COMPANIA NAȚIONALĂ "IMPRIMERIA NAȚIONALĂ" SA împotriva sentinței comerciale nr.6612/27.05.2008 pronunțată de Tribunalul B-Sectia a VI- Comerciala, Curtea reține următoarele:
Prin decizia comercială nr.150/3 februarie 2003 pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a VI a Comercială a fost admisă contestația intimatei și a fost anulată licitația organizată la 18 decembrie 2000 numai cu privire la utilajele adjudecate de către AG.
Ulterior pronunțării deciziei comerciale nr.150/3 februarie 2003 între - SRL în calitate de creditor - cedent și INTERNAȚIONAL CORPORAȚION în calitate de creditor - cesionar a fost încheiat contractul de cesiune de creanță nr.156/16 decembrie 2005 prin care creditorul cesionar a preluat drepturile și obligațiile - SRL cu privire la creanța în valoare de 318.463 Euro reprezentând beneficiu nerealizat, împreună cu toate accesoriile și acțiunile aferente.
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalul București - Secția a VI a Comercială INTERNAȚIONAL CORPORAȚION a chemat în judecată pe COMPANIA NAȚIONALĂ "IMPRIMERIA NAȚIONALĂ" SA solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 318.463 Euro reprezentând beneficiu nerealizat datorat refuzului Imprimeriei Naționale de a încheia contractul de vânzare-cumpărare cu intimata având ca obiect rotativa offset cât și la plata sumei de 57.323,34 Euro reprezentând dobânda legală aferentă sumei de 318.463 Euro.
Prin sentința comercială nr.5057/14 iunie 2006 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI a Comercială cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca nefondată. Sentința comercială nr.5057/14 iunie 2006 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI a Comercială a rămas definitivă prin decizia comercială nr.65/2 februarie 2007 pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a Va Comercială.
Prin decizia nr.3878/28 noiembrie 2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție a fost admis recursul, a casat decizia recurată și sentința nr.5057 din 14 iunie 2006 a Tribunalul București - Secția a VI a Comercială și a trimis cauza la tribunal spre rejudecare pentru efectuarea unei expertize contabile care să stabilească întinderea prejudiciului creat intimatei reclamante, rezultat prin faptul de a i se fi încălcat autoarei recurentei - interesul legitim de a încheia contractul de vânzare-cumpărare a rotativei affset.
Cu alte cuvinte motivul pentru care s-a dispus casarea cu trimitere a fost exclusiv acela de a fi efectuată o expertiză contabilă care să determine cuantumul prejudiciului cauzat INTERNAȚIONAL CORPORAȚION prin fapta ilicită a Imprimeriei Naționale.
Faptul că prin sentința comercială nr.6612/27.05.2008 au fost reluate și prezentate aspectele soluționate irevocabil prin Decizia comercială nr. 3878/28 noiembrie 2007 nu înseamnă că prima instanță nu a interpretat prin filtrul propriu dispozițiile legaleincidenteci a arătat că acestea trebuie avute în vedere pentru determinarea limitelor de rejudecare după casare.
De altfel în conformitate cu dispozițiile articolului 315 alin.1 Cod procedură civilă, tribunalul a observat că în considerentele deciziei de casare, instanța de recurs a reținut că în speță sunt îndeplinite toate condițiile angajării răspunderii civile delictuale. În acest context amintim că articolul 315 alin.1 Cod procedură civilă prevede că, în caz de casare, hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate precum și asupra necesității administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului.
Așadar, atât determinarea situației de fapt, cât și cea de drept privind îndeplinirea condițiilor civile delictuale au fost soluționate cu putere de lucru judecat prin Decizia nr.3878/28 noiembrie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție care a determinat în mod precis limitele de rejudecare după casare. Astfel, orice alte argumentații ale apelantei prin care încearcă să prezinte o altă situație de fapt sau de drept contrară dispozițiilor Deciziei nr.3878/28 noiembrie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție sau a deciziei comerciale nr.150/2003 a Curții de Apel București - Secția a VI a Comercială - precum sunt cele potrivit cărora: 1.- nu a contestat nici licitația refăcută, presupunând astfel că nu s- considerat vătămată în propriile drepturi; 2. din Decizia comercială nr.150/2003 nu s-a născut dreptul cesionarei - SRL de a fi declarată câștigătoare a licitației din data de 18.01.2000; 3. instanța de fond s-a aflat în imposibilitate de a aprecia care dintre participante la licitație îndeplinea un punctaj mai bun decât oferta adjudecată, neanalizând aspecte tehnice în cadrul acestui proces; - sunt înlăturate de către C, deoarece prin invocarea acestora apelanta pârâtă urmărește răsturnarea prezumției de adevăr a aspectelor soluționate irevocabil prin deciziile menționate.
Nu este lipsit de relevanță de a sublinia faptul că apelanta pârâtă nu a formulat nicio critică cu privire la cuantumul despăgubirilor stabilite de către prima instanță ci a invocat alte aspecte care țin de rediscutarea unor chestiuni deja soluționate irevocabil prin deciziile amintite.
Referitor la motivul de apel privind cheltuielile de judecată Curtea reține că în conformitate de dispozițiile articolului 274 Cod procedură civilă acestea nu sunt nejustificat de mari în raport de munca îndeplinită de apărătorii intimatei- reclamante față de faptul că prezenta cauză a fost înregistrată pe rolul instanțelor de judecată la 1 februarie 2003 parcurgând un ciclu procesual complet (fond, apel, recurs) în prezent fiind în etapa rejudecării după casare.
În ceea ce privește apelul incident formulat de - INTERNAȚIONAL CORPORAȚION Curtea reține următoarele:
Prin sentința comercială nr.6612/27.05.2008 pronunțată de Tribunalul B-Sectia a VI- Comerciala, pârâta a fost obligată la plata sumelor de 318.464 Euro beneficiu realizat și 100.916,36 Euro dobândă legală aferentă și respectiv 66.506,4 și 25.000 Euro cheltuieli de judecată.
Hotărârea s-a executat silit la 30.09.2008 (aspect susținut de - INTERNAȚIONAL CORPORAȚION și necombătut de COMPANIA NAȚIONALĂ "IMPRIMERIA NAȚIONALĂ" SA B).
Față de faptul că între momentul ședinței de judecată de la 13 mai 2008 (când reclamanta și-a precizat pretențiile și s-au închis dezbaterile) și momentul plății efective a datoriei de către pârâtă (30.09.2008) a trecut o perioadă de 140 de zile, Curtea în temeiul articolului 293 Cod procedură civilă coroborat cu articolul 1088 cod civil și 294 alin. 2 Cod procedură civilă apreciază că apelul incident formulat de - INTERNAȚIONAL CORPORAȚION este întemeiat.
Având în vedere considerentele arătate, Curtea în temeiul articolului 137 alin. 2, articolului 41 alin. 1 Cod procedură civilă, articolului 296, articolului 293 Cod procedură civilă va respinge excepția lipsei capacității de folosință ca neîntemeiată, va respinge ca nefondat apelul formulat de apelanta pârâtă COMPANIA NAȚIONALĂ "IMPRIMERIA NAȚIONALĂ" SA, va admite apelul incident formulat de apelanta reclamantă INTERNAȚIONAL CORPORAȚION,va schimba în parte hotărârea atacată în sensul că va obliga pârâta la plata sumei de 7309 Euro reprezentând dobânda legală aferentă debitului principal pentru perioada 13.05.2008-30.09.2008. Va menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.
În temeiul articolului 274 Cod procedură civilă Curtea va obliga apelanta pârâtă COMPANIA NAȚIONALĂ "IMPRIMERIA NAȚIONALĂ" SA la cheltuieli de judecată în cuantum de 12.418 Euro, 4.894,60 lire sterline, 1.533 lei, intimatei reclamante.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge excepția lipsei capacității de folosință ca neîntemeiată.
Respinge ca nefondat apelul formulat de apelanta pârâtă COMPANIA NAȚIONALĂ "IMPRIMERIA NAȚIONALĂ" SA cu sediul în B sector 1, B- - -, nr. 56 împotriva sentintei comerciale nr.6612/27.05.2008 pronunțată de Tribunalul B-Sectia a VI- Comerciala, în dosarul nr-.
Admite apelul incident formulat de apelanta reclamantă INTERNAȚIONAL CORPORAȚION MAREA BRITANIE cu sediul social în, 1th,330, Marea Britanie și cu sediul ales la. Av. -,-, -C,.2,.8,.62, sector 3, împotriva sentintei comerciale nr.6612/27.05.2008 pronunțată de Tribunalul B-Sectia a VI- a Comerciala, în dosarul nr-.
Schimbă în parte hotărârea atacată în sensul că obligă pârâta la plata sumei de 7309 Euro reprezentând dobânda legală aferentă debitului principal pentru perioada 13.05.2008-30.09.2008.
Menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.
Obligă apelanta la cheltuieli de judecată în cuantum de 12.418 Euro, 4.894,60 lire sterline, 1.533 lei către intimată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 8 aprilie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
GREFIER
- -
Red.Jud.
Tehnored.
Ex. 4
07.05.2009
Tribunalul București - Secția a VI a Comercială
Judecător fond:
Președinte:Minodora CondoiuJudecători:Minodora Condoiu, Ana Maria State Ungureanu
