Spete pretentii comerciale. Decizia 246/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE NR. 246
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE - 2009
COMPLETUL DIN:
PREȘEDINTE: Tudora Drăcea
JUDECĂTOR 2: Sanda Lungu
GREFIER - -
Pe rol, judecarea apelurilor formulate de pârâta RA TERMOFICARE și de reclamanta -. împotriva sentinței nr.1092 din 16 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații reclamanți -., -., -., -., -., -. și -., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns consilier juridic reprezentând apelanta pârâtă RA TERMOFICARE, avocat reprezentând apelanta reclamantă -. și avocat reprezentând intimații reclamanți -., -., -., -., -., -. și -..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
Curtea constatând cauza în stare de judecată, a acordat cuvântul asupra apelului.
Consilier juridic a solicitat admiterea apelului. A învederat că energia termică este furnizată către populație și către alți consumatori, iar prețul este stabilit prin acte normative, cu atât mai mult cu cât în sprijinul populației, din bugetul de stat și din cel local se acordă ajutoare bănești sub forma subvenției. Dispozițiile Legii 325/2006 a serviciului public de alimentare cu energie termică, la art.40 alin.9 prevede că prețurile locale pentru populație, la care se facturează energia termică, se aprobă de autoritățile administrației publice locale - populația beneficiază de subvenții, iar alin.11 face trimitere la consumatorii de energie termică din spațiile cu altă destinație decât cea de locuință, care plătesc prețul local, nesubvenționat. Statutul economic al medicilor de familie nu poate fi asimilat populației, întrucât aceștia desfășoară o activitate și sunt furnizori de servicii de sănătate în relație cu CNSAS. Față de apelul formulat de reclamanta -. a solicitat respingerea ca nefondat.
Av. a solicitat admiterea apelului declarat de -. A învederat că pârâta încă din anul 2002 și până în prezent, deci de șapte ani, a facturat energia termică la tariful de agent economic, deși conform cadrului legislativ în vigoare în acest interval de timp ar fi trebuit să factureze la tariful pentru populație așa cum dealtfel a hotărât și instanța de fond. S-a solicitat respingerea ca nefondat, a apelul formulat de pârâta.
Av. a solicitat respingerea apelului formulat de pârâta RA TERMOFICARE. A învederat că medicii de familie au încheiat contracte de comodat ca și persoane fizice, fapt prevăzut de OG 124/1998 privind organizarea medicilor de familie în cabinete medicale fără personalitate juridică, iar activitatea prestată de aceștia nu are caracter comercial. Dispozițiile Legii 325/2006 a serviciului public de alimentare cu energie termică a intrat în vigoare ulterior încheierii contractelor de comodat, iar pentru perioada 2003 - 2006 nu își are aplicabilitate, legea civilă dispunând numai pentru viitor. Pârâta nu a respectat niciodată tarifele prevăzute de normele juridice aplicabile perioadei de timp ce au reglementat-o, fapt rezultat și din raportul de expertiză efectuat în dosar și din care rezultă că pârâta facturat energia termică la prețul pentru agenți economici cu TVA, prețul fiind mai mare decât cel prevăzut de norma juridică.
CURTEA
Asupra apelurilor de față:
Prin sentința nr. 1092 din 16 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, s-a admis în parte acțiunea precizată formulată de reclamanții -, -, -, -, -, -, - împotriva pârâtei RA Termoficare
A fost obligată pârâta la restituirea către reclamanți a diferențelor de preț de la prețul practicat pentru persoane juridice la cel practicat pentru persoane fizice pentru perioada 2003 - 2008, respectiv: - - 783,02 lei, - - 783,02 lei, - - 753,82 lei, - - 783,02 lei, - - 999,18 lei, - - 783,02 lei, - - 821,06 lei.
S-a respins capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtei să factureze pe viitor energia termică furnizată pentru încălzirea cabinetului medical la prețul ce se aplică persoanelor fizice.
S-a respins acțiunea precizată formulată de reclamantul - împotriva pârâtei RA TERMOFICARE C ca neîntemeiată și a fost obligată pârâta la plata către fiecare dintre reclamanții -, -, -, -, -, -, - a sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că reclamanții, în calitate de cabinete individuale de medici de familie, își desfășoară activitatea în spațiul denumit lui situat în loc. C,-, jud. D, începând cu luna octombrie 1999 și până în prezent, acestea fiind organizate ca și cabinete medicale fără personalitate juridică, în condițiile Ordonanței nr.124/1998.
Fiecare cabinet ocupă un spațiu în cadrul lui în baza unui contract de comodat încheiat cu Spitalul Clinic nr.2 C și achită începând cu din anul 2003 către pârâtă energia termică la prețul stabilit pentru agenți economici. Contractele de comodat sus-menționate sunt încheiate între Spitalul Clinic nr.2 C și medici, în calitatea lor de persoane fizice, fiind semnate de către acestea și parafate cu parafa acestora, iar nu prin aplicarea ștampilei cabinetelor medicale.
Aplicarea către reclamanți a tarifului practicat pentru agenții economici, s-a realizat de către pârâtă în baza hotărârilor anuale ale Consiliului Local al Municipiului Potrivit acestor acte administrative, tarifele aplicate pentru consumul de energie termică sunt diferite după cum consumatorul este o persoană fizică sau un agent economic. Aceste tarife au fost stabilite cu luarea în considerare a reglementărilor legale privind prețul național de referință pentru locuințe, justificându-se de către pârâtă că diferențierea de tarif este necesară pentru a individualiza mai clar faptul că pentru spațiile ce au destinația de locuință se pot acorda subvenții.
Instanța a constatat că pentru stabilirea tipului de tarif ce se poate aplica reclamanților trebuie calificată încadrarea acestora în una din categoriile avute în vedere de către Consiliul Local al municipiului C în hotărârile prin care s-a decis cu privire la aceste tarife.
Potrivit acestor hotărâri, categoriile de tarife sunt stabilite diferențiat pentru populație și agenți economici, agentul economic fiind cunoscut ca fiind comerciantul persoană fizică sau juridică organizată în condițiile Legii 31/1990 ce participă la activități economice și comerciale, înțelegând prin aceasta activități de producere de mărfuri, executare de lucrări ori prestare de servicii sau o interpunere în circulația mărfurilor, făcute cu scopul obținerii unui profit.
Activitatea care constituie obiectul unei profesiuni liberale, precum este activitatea de prestare de servicii medicale, nu are un caracter comercial, fiind în mod tradițional admis de către doctrină că această activitate constă în punerea la dispoziția celor interesați a unor cunoștințe și competență, iar în schimbul prestării acestor serviciu persoanele în cauză primesc onorarii și, prin urmare, nu urmăresc obținerea de profit.
S-a apreciat că, față de natura serviciilor prestate, reclamanții nu pot fi incluși în categoria agenților economici. Nici nu are relevanță în cauză faptul că aceștia sunt organizați sau nu ca persoane juridice, căci simpla natură a activității lor face ca aceștia să nu poată fi încadrați noțiunii de "agent economic".
S-a înlăturat apărarea pârâtei, în sensul că diferențierea de tarife a avut în vedere necesitatea stabilirii unui tarif special pentru populația ce putea beneficia de subvenții, acest argument nefiind de natură să determine o posibilă încadrare a reclamanților în categoria agenților economici. Faptul că criteriile de diferențiere între tarife sunt simpliste și sumar tratate în hotărârile Consiliului Local reprezintă o lipsă de diligență din partea pârâtei și a autorităților locale, care trebuiau să aibă în vedere situațiile multiple ce puteau apărea în practică și să stabilească și alte criterii suplimentare de diferențiere, nimeni neputând să invoce propria-i culpă în apărare, lipsa de diligență a pârâtei neputând constitui o apărare pentru aceasta.
Instanța a apreciat că în perioada 2003-2008 reclamantelor nu li se putea aplica la facturarea energiei termice consumate tariful stabilit pentru agenți economici, căci aceștia nu sunt agenți economici.
Cu privire la cererea de obligare a pârâtei să factureze pe viitor energia termică furnizată pentru încălzirea cabinetului medical la prețul ce se aplică persoanelor fizice, instanța a reținut că metodologia de tarifare a energiei termice consumate de către diverșii consumatori se stabilește anual de către pârâtă în colaborare cu autoritățile administrative locale și cu luarea în considerare a reglementărilor legale stabilite la nivel național.
S-a considerat că în prezent nu poate fi vorba de o neîndeplinire de către pârâtă a obligației indicate de către reclamanți de vreme ce pentru moment aceasta nu a stabilit încă nici tariful și nici criteriile de diferențiere ce vor fi avute în vedere în iarna 2009-2010. Rămâne la latitudinea pârâtei să aleagă modalitatea în care să se conformeze indicațiilor instanței mai-sus detaliate, în sensul stabilirii mai multor criterii de diferențiere pentru diverșii consumatori și prin manifestarea unei diligențe sporite în raporturile sale cu autoritățile locale.
Împotriva sentinței a declarat apel pârâta RA TERMOFICARE C și reclamantul -..
În motivele de apel pârâta a arătat că, în mod greșit, instanța de fond a analizat aspectele privind încadrarea cabinetelor medicale în categoria agenților economici, stabilind că activitatea de prestări servicii medicale nu are caracter comercial, deoarece pentru prestarea serviciilor medicale medicii primesc onorarii și nu urmăresc obținerea de profit și a concluzionat tot greșit că, în condițiile în care contractele de comodat încheiate cu Spitalul Clinic sunt semnate de medici ca persoane fizice (cabinetele medicale au fost înființate ulterior semnării contractelor de comodat), tariful pentru calcularea energiei termice nu este cel prevăzut pentru agenții economici.
S-a mai arătat că instanța de fond nu a ținut cont de hotărârile judecătorești depuse la dosar prin care au fost respinse cererile reconvenționale cu același obiect, formulate de cabinetele medicale cu motivarea că RA TERMOFICARE C furnizează energie termică într-un spațiu în care se desfășoară o activitate producătoare de venituri, astfel încât tariful datorat nu poate fi cel pentru populație, ci tariful practicat pentru agenții economici.
termică este furnizată populației și altor consumatori, neprezentând relevanță statutul juridic al cabinetelor medicale care se includ în categoria altor consumatori, populația beneficiind de ajutoare bănești sub forma subvenției pentru acoperirea diferenței dintre prețul local și prețul național de referință și cel de producție.
S-au invocat dispozițiile Legii nr. 325/2006, care în art. 40 alin 9 prevede că prețurile pentru populație la care se facturează energia termică se aprobă de autoritățile administrației publice locale, diferența dintre prețul local al energiei termice și prețul local pentru populație se alocă din bugetul local, iar alin 11 face trimitere la consumatorii de energie termică din spațiile cu altă destinație decât cea de locuință, care plătesc prețul local nesubvenționat.
A precizat că statutul medicilor de familie nu poate fi asimilat populației, deoarece aceștia sunt furnizori de servicii de sănătate în relație cu CNSAS și desfășoară o activitate, așa cum se arată chiar în acțiune, în spațiul policlinicii lui, nefiind vorba de spații cu destinația de locuință.
Apelantul -. a formulat următoarele critici:
Suma la care a fost obligată pârâta către apelanta reclamantă nu a fost actualizată. Expertul a stabilit, în completările raportului de expertiză, că apelanta are de primit diferența de preț de 799,28 lei pentru perioada 2002-2005 și 118,26 pe perioada 2005-2008, în total 917,54 lei.
O altă critică vizează neacordarea în totalitate a cheltuielilor de judecată. S-a arătat că apelanta reclamantă a achitat suma de 111,78 lei cu titlu de onorariu de expert și că acesta trebuia acordat în întregime, deoarece expertiza s-a administrat cu privire la primul capăt de cerere și anume pretențiile pentru facturile deja achitate. Nu s-a acordat taxa judiciară de timbru de 23 lei, achitată tot pentru primul petit și nici onorariul de avocat de 500 lei.
Cu privire la cel de-al doilea capăt de cerere, referitor la obligarea pârâtei ca pe viitor să factureze energia termică la tariful pentru populație, s-a susținut că în mod nejustificat instanța a respins cererea pe motiv că nu s-a stabilit tariful și criteriile de diferențiere pentru perioada 2009-2010, deoarece subzistă criteriul din 2002, iar singura modalitate de a determina pe pârâtă să respecte legislația era instituirea obligației prin hotărâre.
Intimații reclamanți au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea apelului declarat de pârâta RA TERMOFICARE SA.
Au susținut că în mod temeinic instanța a constatat că medicii au încheiat contractele de comodat ca și persoane fizice, conform OG 124/1998 și că activitatea acestora nu are caracter comercial, fiind furnizori de servicii publice de asistență medicală.
Diferențierea tarifului energiei termice după cum aceasta este furnizată populației sau altor consumatori nu are relevanță, consideră intimații, deoarece contractele de comodat sunt încheiate de persoana fizică pentru medicul de familie, situație continuată și după intrarea în vigoare a Legii 325/2006.
Apelul declarat de RA TERMOFICARE SA este fondat, iar apelul declarat de reclamanta -. este nefondat.
Reclamanții, care ocupă spații în cadrul lui, în temeiul unui contract de comodat încheiat cu Spitalul Clinic nr.2 C, au solicitat obligarea pârâtei la facturarea energiei termice furnizate pentru încălzirea cabinetelor medicale la prețul ce se aplică persoanelor fizice precum și restituirea diferenței de preț pe perioada august 2002-august 2008, când au achitat energia termică la prețul pentru agenți economici, stabilit prin hotărârile Consiliului Local al Municipiului
Hotărârile autorității locale, emise pe perioada menționată, pentru avizarea diferențiată a tarifului către populație și agenții economici, au ca temei juridic ordonanțe de guvern privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de alimentare cu energie termică, stabilirea prețului național de referință pentru energia termică și instituirea prețurilor locale pentru energia termică furnizată populației prin sisteme centralizate și Legea nr. 325/2006, privind serviciul public de alimentare cu energie termică.
OG nr. 73/2002, în vigoare la momentul de la care reclamanții solicită restituirea diferenței de preț, stabilește, în art. 6 alin.1 lit. j, conținutul noțiunii de utilizator de energie termică; anume persoana fizică sau juridică ce cumpără energie termică pe bază de contract și o utilizează în instalațiile proprii legate nemijlocit la instalațiile producătorului sau distribuitorului.
Același act normativ definește în art. 28 alin.4, distribuitorii și furnizorii energiei termice, ca fiind persoane juridice române, autorizate și/sau licențiate de autoritatea de reglementare competentă, având ca obiect de activitate distribuția energiei termice în scopul vânzării acesteia.
Se reglementează totodată încheierea contractului de furnizare între furnizor și utilizator, care trebuie să cuprindă cel puțin clauzele minimale, pe categorii de consumatori, stabilite de autoritățile administrației publice locale și de autoritatea națională de reglementare competentă prin contractele-cadru.
Deși actul normativ prevede ca utilizatori de energie termică, atât persoanele fizice cât și persoanele juridice, care consumă în instalațiile proprii, pe bază de contract, energia termică livrată de un distribuitor/furnizor, în art.50 alin.2 se distinge în raport de destinația spațiului în care este furnizată energia termică.
Astfel, conform art. 50 alin. 2, începând cu data intrării în vigoare ordonanței nr. 73/2002, proiectarea și realizarea noilor imobile tip condominiu cu destinație de locuințe sau cu destinație mixtă - locuințe și spații cu altă destinație -, având sursă comună de energie termică sau racordate la rețelele publice de distribuție, trebuie să asigure individualizarea consumurilor și condițiile de montare a sistemelor de măsurare -înregistrare - repartizare a consumurilor pentru întregul imobil și pentru fiecare apartament sau spațiu cu altă destinație. Legiuitorul a prevăzut expres că măsurarea, înregistrarea, repartizarea consumurilor în imobilele tip condominium se face în funcție de destinația spațiului, de locuință sau spațiu cu altă destinație.
Noțiunea de locuință nu este definită expres în ordonanță, însă accepțiunea este cea dată de Legea locuinței nr. 114/1996 - construcție alcătuită din una sau mai multe camere de locuit, cu dependințele, dotările și utilitățile necesare, care satisface cerințele de locuit ale unei persoane sau familii.
Cabinetele reclamanților, care funcționează în incinta lui, nu pot fi considerate spații cu destinația de locuință. Acestea sunt unități fără personalitate juridică, furnizoare de servicii medicale primare de medicină generală, de stomatologie și de specialitate ( art. 1 alin. 1 din OG nr. 124/1998), ce se înființează la cererea medicului sau a grupului de medici și realizează venituri din serviciile medicale prestate.
Faptul că reclamanții nu se încadrează în categoria agenților economici, nefiind comercianți, nu prezintă relevanță sub aspectul destinației spațiului, rezultând fără dubiu din dispozițiile nr.OG124/1998 precizate anterior, că destinația este desfășurarea de servicii publice de asistență medicală, deci spațiile unde funcționează cabinetele au o cu totul altă destinație, decât locuința.
Legea nr. 325/2006, în Secțiunea I art. 40, prevede stabilirea diferențiată prețului local și a prețului local pentru populație, menționând expres în alin. 11 al art.40, că pentru spațiile cu altă destinație decât cea de locuință dintr-un condominiu, consumatorii plătesc prețul local.
Prețul local este diferit de prețul local pentru populație, acesta din urmă fiind subvenționat din bugetul local, potrivit art. 40 alin.9 teza finală (diferența dintre prețurile locale ale energiei termice și prețurile locale pentru populație se alocă din bugetele locale).
Ca urmare, în materia stabilirii prețurilor locale pentru energia termică, în perioada 2002 -2008 legiuitorul a avut în vedere două criterii: destinația spațiului în care este furnizată energia termică, locuință sau spațiu cu altă destinație și categoria de utilizatori, populație sau alți utilizatori.
În raport de aceste două criterii- destinația spațiului și încadrarea sau nu, în categoria populație-, reclamanții care utilizează spațiile pentru prestarea serviciilor medicale și nu cu destinația de locuință și care nu se încadrează în categoria populație, nu pot beneficia de facilitățile acordate populației pentru spațiile cu destinația de locuință și, deci, nu poate plăti tariful solicitat.
În concluzie, este greșită soluția primei instanțe, care, fără a se raporta la dispozițiile aplicabile în materia energiei termice, analizează doar încadrarea reclamanților în categoria agenților economici și concluzionează că nu se încadrează, nefiind comercianți.
Pentru considerentele expuse, având în vedere dispozițiile art. 296 Cod procedură civilă, Curtea va admite apelul declarat de pârâta RA TERMOFICARE C, va schimba sentința apelată în sensul că va respinge acțiunea.
Ca o consecință a soluției dată cererii principale, se va respinge apelul declarat de reclamantul -., care vizează cererile accesorii -reactualizarea sumei, acordarea cheltuielilor de judecată și instituirea obligației în sarcina pârâtei, pentru viitor.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul reclamantei -. cu sediul în C,-, jud. D formulat împotriva sentinței nr.1092 din 16 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-.
Admite apelul pârâtei RA TERMOFICARE cu sediul în C,-, jud. D, formulat împotriva sentinței nr.1092 din 16 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații reclamanți -., -., -., -., -., -. și -., toți cu sediul în C,-, jud.
Schimbă sentința în sensul că respinge acțiunea.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 17 2009.
PREȘEDINTE, - - | JUDECĂTOR, - - |
GREFIER, - - |
red.jud. /-
jud.fond.A
tehnored. /12ex
19 2009
Președinte:Tudora DrăceaJudecători:Tudora Drăcea, Sanda Lungu
