Spete pretentii comerciale. Decizia 25/2009. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

- SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL -

Dosar nr.-

DECIZIA NR.25/C/2009 -

Ședința publică din 3 martie 2009

PREȘEDINTE: Ioana Dina Tătar JUDECĂTOR 2: Florica Vîrtop

JUDECĂTOR: - -

GREFIER: - -

Pe rol fiind soluționarea apelului comercial d eclarat de apelanta pârâtă domiciliată în S M,-/13, Județ S M, în contradictoriu cu intimata reclamantă - - SRL cu sediul în S M, str.-, nr.5, Județ S M, împotriva sentinței nr.1354 din 25.11.2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr-, având ca obiectpretenții.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentantul apelantei pârâte - lipsă, avocat în baza împuternicirii avocațiale emisă de Uniunea Națională a Barourilor din România - Baroul Satu Mare - Avocați Asociați și intimata reclamantă - - SRL prin avocat în baza împuternicirii avocațiale nr.723/2009 emisă de Uniunea Națională a Barourilor din România - Baroul Satu Mare - Cabinet Individual.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că apelul este legal timbrat cu suma de 1506,03 lei achitată prin chitanța nr.- din 11.02.2009, plus timbru judiciar în valoare de 5 lei, după care:

Reprezentantul apelantei pârâte precizează că nu are alte excepții, probleme prealabile, cereri de formulat sau probe de propus.

Reprezentantul intimatei reclamante, de asemenea, nu are alte excepții, probleme prealabile, cereri de formulat sau probe de propus.

Instanța, nefiind alte excepții, probleme prealabile, cereri de formulat sau probe de propus, consideră cauza lămurită și acordă cuvântul asupra apelului.

Reprezentantul apelantei pârâte solicită admiterea apelului declarat, în principal admiterea acestuia cu consecința anulării hotărârii atacate și retrimiterea cauzei spre judecare, iar în subsidiar admiterea apelului și respingerea acțiunii. Trebuie stabilit dacă hotărârea pronunțată în cauză a fost sau nu pronunțată de o instanță competentă. Pretențiile din acțiunea inițială au fost în cuantum de 285.000.000 lei vechi, iar ulterior, reclamanta și-a majorat pretențiile, succesiv, ajungând la suma de 110.000 lei noi, drept urmare Judecătoria Satu Marea trimis cauza la Tribunalul Satu Mare spre competentă soluționare. Pronunțarea hotărârii s-a făcut cu încălcarea prevederilor art.181Cod procedură civilă potrivit căruia, instanța investită după valoarea obiectului cererii rămâne investită, chiar și după modificarea acestei valori. Majorările au fost succesive ca urmare a dobânzilor și devalorizării, însă, capitalul ce face obiectul cererii este același de 285.000.000 lei vechi. Într-adevăr sentința de declinare a competenței n-a fost atacată, însă, instanța are competența și puterea de a statua în sensul celor mai sus arătate. Cei doi asociați, apelanta din cauză și acționarul majoritar au întreținut relații de concubinaj, iar litigiul în cauză s-a născut după ce s-a pus capăt acestei relații. La fila 24 pct.5 s-a recunoscut că acești bani ce au fost solicitați, au fost folosiți împreună de cei doi concubini la acel moment, banii reprezentând dividende. Judecătorul nu și-a exercitat rolul activ. Aspectul esențial este problema legalității, respectiv cea de încălcare a dispozițiilor art.281 Cod procedură civilă.

Reprezentantul intimatei reclamante solicită respingerea apelului, hotărârea atacată fiind legală și temeinică. Prevederile art.181într-adevăr au fost introduse ulterior, însă, la momentul la care hotărârea s-a pronunțat, aceste prevederi erau în vigoare. Se pune în discuție în ce măsură prevederile art.181sunt imperative sau nu, înfrâng sau nu principiile de drept "qui potest major potest medior" - cine poate mai mult, poate mai puțin. Art.2 pct.1 Cod procedură civilă lit.b prevede că litigiile al căror obiect are o valoare de peste 1 miliard, competența revine tribunalelor. Litigiul inițial a fost sub acest prag, însă, ulterior s-a majorat, iar competența urmează să fie transmisă unei instanțe de grad inferior care nu are această competență? Cauzele de necompetență sunt de ordine publică. Invocă prevederile art.158 alin.4 Cod procedură civilă, respectiv împotriva hotărârii de declinare a competenței, partea interesată poate face recurs, iar în cazul în care nu se formulează recurs, sentința rămâne definitivă, iar instanța în favoarea căreia s-a declinat competența de soluționare rămâne legal investită. În speță, sentința n-a fost atacată, astfel că ambele părți cu considerat că instanța a fost corect investită. În cazul reținerii spre rejudecare, pe fond, cauza a suferit amânări datorită probelor. Solicită admiterea acțiunii, precizând că este deplin lămurită cauza. Coasociata a dispus pe nedrept de anumite sume din contul societății, sume ce nu îi aparțineau. Aceasta avea competență limitată, respectiv de 5%, tot atât având și asupra dividendelor. Solicită respingerea apelului, hotărârea fiind legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată.

Reprezentantul apelantei pârâte, având cuvântul în replică, precizează că prevederilor art.181Cod procedură civilă a fost introdus prin Ordonanța 138/2000, în perioada respectivă au fost litigii în care și datorită inflației se majorau pretențiile și nu se mai ajungea ca instanța investită să soluționeze cauza, trecându-se la declinări. Astfel, legiuitorul a intervenit. Într-o altă speță Tribunalul Cluja stabilit competența în favoarea Tribunalului Satu Mare, iar Curtea de Apel Oradeaa casat hotărârea, având în vedere că Tribunalul Satu Maren -a fost competent să soluționeze litigiul. Și în acea speță, sentința Tribunalului Clujn -a fost atacată.

Reprezentantul intimatei reclamante precizează că modalitatea adoptată are tot felul de dezavantaje. Art.181este un hibrid, iar hibridul nu este valabil. Instanța nu este abilitată să judece, indiferent de valoare, doar pentru că ea a fost investită. Dacă s-ar trece peste aceasta, s-ar răsfrânge asupra dispozițiilor art.2 Cod procedură civilă.

CURTEA DE APEL,

DELIBERÂND:

Asupra apelului comercial d e față, curtea constată următoarele:

Prin sentința nr.1354 din 25.11.2008 pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Satu Marea admis în parte acțiunea precizată formulată de reclamanta - - SRL S M, în contradictoriu cu pârâta, și în consecință a obligat pârâta să restituie reclamantei suma de 88.243 Ron (lei noi) reprezentând dividende actualizate conform Raportului de contraexpertiză contabilă care face parte integrantă din dosar. A obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 9798,47 lei, cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a avut în vedere următoarele:

În primul rând față de Rapoartele de expertiză contabilă administrate în cauză, raportat la solicitarea reprezentantului reclamantei, de a fi înlăturată lucrarea în care a figurat și exp., instanța va respinge cererea. Respectivul raport de contraexpertiză a fost întocmit în cursul lunii februarie 2007 iar lucrarea de specialitate extrajudiciară efectuată de acest expert pentru societatea reclamantă, s-a efectuat în cursul lunii octombrie 2008. În opinia instanței, nu există nici un motiv de incompatibilitate a dl.exp. pentru ca lucrarea judiciară în care acesta a participat, să fie înlăturată.

Potrivit Raportului de contraexpertiză contabilă, pârâta a ridicat personal din fondurile societății reclamante dar nu a justificat cu documente oficiale plata sumei de 651.392.425 lei, drept dividende pentru asociatul.

În mod temeinic și legal experții nu au fost de acord cu opiniile de recalculare a bilanțurilor contabile pe anii 2001 - 2003, propuse în expertizele și, deoarece au constatat că nu erau îndeplinite condițiile legale de autorizare pentru declararea cheltuielilor de natură amenajări imobile drept investiții.

Experții au constatat de asemenea că pentru anii 2001 - 2003 și respectiv până la 31.05.2004, nu s-au făcut toate formalitățile legale pentru ridicarea de sume cu titlu de dividende de la societatea reclamantă.

Pentru anii 2001 și 2003, profitul net în valoare de 721.764.460 lei s-a constatat că a fost consumat în întregime până la data de 31.05.2004, din care se justifică numai suma de 36.088.223 lei, impozit dividende, iar pentru suma de 685.676.237 lei, care putea fi repartizată ca dividende nete cuvenite celor doi asociați, nu s-au întocmit documentele legale. Cu toate acestea, comisia de experți acceptă să se dea descărcare de gestiune administratorului-pârâta, cea care a ridicat aceste sume cu semnătură din bancă, dar numai pentru cota parte de 5%=34.283.812 lei, care i s-ar cuveni ca asociat. Raportul de expertiză nu poate admite descărcarea de gestiune a pârâtei pentru suma de 651.392.425 lei, sumă care i s-a r fi cuvenit, ca dividende nete, asociatului, datorită lipsei documentului oficial, statul de plată, cu semnătură de primire.

Pentru stabilirea cuantumului dobânzilor și devalorizările monedei naționale, conform cursului inflației, s-a avut în vedere de către instanță, varianta a) din completarea Raportului de contraexpertiză contabilă și anume cuantumul dobânzilor în cazul păstrării disponibilului la depozitul pe termen, considerând că este varianta cea mai rezonabilă pentru acoperirea acestei părți din paguba provocată reclamantei de către pârâtă.

Împotriva hotărârii pronunțate de prima instanță a declarat apel în termen legal timbrat apelanta solicitând instanței în principal admiterea apelului, anularea hotărârii atacate cu consecința trimiterii cauzei în rejudecare la Judecătoria Satu Mare iar în subsidiar schimbarea în întregime a hotărârii în sensul respingerii acțiunii reclamantei, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

În dezvoltarea motivelor de apel se învederează instanței că Tribunalul Satu Mare nu a fost competent material să soluționeze cauza. Potrivit prev.art.2 pct.1 lit.a Cod procedură civilă tribunalul judecă în primă instanță procesele și cererile în materie comercială al căror obiect are o valoare de peste 100.000 lei. Acțiunea formulată de reclamantă viza obligarea pârâtei la plata sumei de 285 milioane lei ROL reprezentând dividende încasate fără drept, iar ulterior succesiv pretențiile au fost majorate la suma de 110.000 lei RON. Drept urmare a acestei precizări prin sentința 1136/2008 Judecătoria Satu Mare și-a declinat competența în favoarea tribunalului care ulterior a soluționat cauza. Consideră că în speță competența materială aparținea judecătoriei deoarece potrivit prev.art.181 Cod procedură civilă instanța investită potrivit dispozițiilor referitoare la competență după valoarea obiectului cererii rămâne competentă să judece chiar dacă ulterior investirii intervin modificări în ceea ce privește cuantumul valorii aceluiași obiect. În subsidiar consideră că în mod greșit s-a admis acțiunea deoarece nu datorează nimic nici societății și nici asociatului majoritar, fapt ce rezultă din cele două acte încheiate cu acesta la 30.05 sau respectiv 1.06.2004. Datele la care s-au întocmit aceste acte nu sunt întâmplătoare, ele situându-se la momentul încetării relațiilor de concubinaj pe care apelanta le-a întreținut aproape 10 ani cu d- asociat majoritar. Toate sumele de bani pretinse au fost cheltuite împreună cu acest asociat majoritar, la data ridicării celor 300 milioane lei ROL fiind încă în relații de concubinaj.

În drept au fost invocate prev.art.297 al.2 Cod procedură civilă.

Intimata legal citată a solicitat respingerea ca nefondat a apelului și menținerea în totalitate a sentinței atacate ca legală și temeinică.

Instanța de apel analizând apelul declarat prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu reține că este fondat urmând ca în baza prev.art.297 al.2 teza I Cod procedură civilă să dispună admiterea apelului, anularea sentinței atacate cu trimiterea cauzei spre competentă soluționare la Judecătoria Satu Mare pentru următoarele considerente:

Prin acțiunea introductivă intimata reclamantă - - SRL SMa solicitat obligarea pârâtei apelante la plata sumei de 285.000.000 ROL cu titlu de dividende aferente anului 2003 încasate în plus de aceasta.

Ulterior, prin precizarea de acțiune depusă la fila 132 reclamanta și-a majorat pretențiile inițiale la suma de 651.392.425 lei vechi cu titlu de dividende calculate conform expertizei contabile plus dobânzile aferente și devalorizarea monedei naționale calculate de la data de 1.06.2004.

Printr-o nouă precizare de acțiune reclamanta și-a majorat din nou pretențiile la suma de 110.000 RON reprezentând dividende necuvenite, alte cheltuieli, solicitând în continuare și obligarea la plata dobânzii aferente și reactualizarea sumei datorate.

După depunerea acestei precizări prin sentința 1136/25.02.2008 Judecătoria Satu Mare inițial sesizată cu acțiunea și-a declinat competența de soluționare în favoarea Tribunalului Satu Mare care ulterior a pronunțat sentința apelată.

Motivele de apel invocate de apelantă sub aspectul încălcării normelor imperative privitoare la competența materială de soluționare a cauzelor sunt fondate.

Astfel potrivit prev.art.2 pct.1 lit.a Cod procedură civilă tribunalul judecă în primă instanță procesele și cererile în materie comercială al căror obiect are o valoare de peste 100.000 RON precum și procesele și cererile al căror obiect este neevaluabil în bani, competența de soluționare a cererilor evaluabile în bani cu o valoare de până la 100.000 RON în materie comercială aparținând potrivit prev.art.1 pct.1 Cod procedură civilă judecătoriei.

Potrivit prev.art.181Cod procedură civilă instanța investită potrivit dispozițiilor referitoare la competența supă valoarea obiectului cererii rămâne competentă să judece chiar dacă ulterior investirii intervin modificări în ceea ce privește cuantumul valorii aceluiași obiect.

Competența materială a instanței se determină după valoarea bunurilor menționată în cererea introductivă, reactualizarea ulterioară a valorilor inițiale pe baza unei expertize nu atrage competența materială a altei instanțe.

În speță, cuantumul pretențiilor solicitate de reclamantă prin cererea introductivă a fost de 285.000.000 lei ROL respectiv 28.500 RON, valoare potrivit căreia competența materială de soluționare a cauzei aparținea Judecătoriei Satu Mare.

Faptul că ulterior după depunerea la dosar a expertizei contabile prin care s-a calculat reactualizarea sumei solicitate inițial și dobânda aferentă acesteia reclamanta și-a majorat pretențiile solicitate inițial la suma de 110.000 RON dividende necuvenite nu duce la modificarea competenței materiale de soluționare a cauzei.

Nici faptul că hotărârea de declinare a competenței în favoarea tribunalului nu a fost desființată nu duce la concluzia că instanța investită în urma declinării competenței nu are îndatorirea de a proceda înainte de soluționarea fondului cauzei la verificarea propriei competențe de soluționare a cauzei, iar în caz de constatare a propriei necompetențe materiale să procedeze conform normelor procedurale ce reglementează această situație.

În consecință, constatându-se soluționarea cauzei de către prima instanță cu încălcarea competenței materiale a altei instanțe, instanța de apel reține că motivele de apel invocate de apelantă sub acest aspect sunt fondate.

Având în vedere că instanța a găsit fondat primul motiv de apel invocat în cauză nu va proceda la analizarea motivelor de apel privitoare la fondul cauzei deduse judecății.

Prin urmare, pentru aceste considerente instanța de apel va dispune admiterea apelului, anularea sentinței atacate cu trimiterea cauzei spre competentă soluționare la Judecătoria Satu Mare.

Eventualele cheltuieli de judecată solicitate de părți vor fi avute în vedere la rejudecarea cauzei.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

DECIDE:

ADMITEca fondateapelul declarat de apelanta pârâtă domiciliată în S M,-/13, Județ S M, în contradictoriu cu intimata reclamantă- - SRLcu sediul în S M, str.-, nr.5, Județ S M, împotriva sentinței nr.1354 din 25 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare,pe care o anulează și trimite cauza la Judecătoria Satu Mare, pentru o nouă judecare.

Cheltuielile de judecată vor fi avute în vedere la rejudecarea cauzei.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi 3 martie 2009.

PREȘEDINTE: JUDECĂTOR: GREFIER:

- - - - - - -

Red.dec.jud. în concept: 5 martie 2009

Jud.fond

Dact.

4 exemplare/ 12 martie 2009

-2 comunicăriefectuate și predate la expediție în data de:12 martie 2009.

-- S M,-/13, Județ S

- - - SRL - S M, str.-, nr.5, Județ S

Președinte:Ioana Dina Tătar
Judecători:Ioana Dina Tătar, Florica Vîrtop

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Spete pretentii comerciale. Decizia 25/2009. Curtea de Apel Oradea