Spete pretentii comerciale. Decizia 39/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- Secția comercială și de
contencios administrativ și fiscal -
DOSAR Nr.-
DECIZIA NR.39/C/2008-
Ședința publică din 7 februarie 2008
PREȘEDINTE: Blaga Gabriela JUDECĂTOR 2: Rițiu Roxana
- - - JUDECĂTOR 3: Boța Marilena
- - - judecător
- - - grefier
&&&&&&&&&&&&
Pe rol fiind judecarea recursului comercial d eclarat de reclamanta- "" SRL,cu sediul în O, str. -, nr.102, jud.S M în contradictoriu cu intimatul pârâtMINISTERUL TRANSPORTURILOR CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI - SOCIETATEA DE ADMINISTRARE ACTIVE FEROVIARE,cu sediul în B,- împotriva sentinței nr.1485/LC din 17 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Satu Mare, în dosarul nr-, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi se prezintă pentru recurenta reclamantă - "" SRL - avocat în baza împuternicirii avocațiale nr.301 din 21 septembrie 2007, emisă de Baroul Satu Mare - Cabinete Asociate de avocați " și asociații", lipsă fiind intimatul pârât Ministerul Transporturilor Construcțiilor și Turismului - Societatea de Administrare Active Feroviare.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că, recursul este legal timbrat cu suma de 4 lei, achitată prin chitanța nr.17 - 1 - 9 din 17 ianuarie 2008, plus timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, că intimatul pârât a depus la dosar întâmpinare, precum și faptul că, cauza se află la primul termen de judecată în recurs, după care:
Reprezentantul recurentei reclamante arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nefiind alte cereri de formulat și excepții de ridicat, instanța acordă părților cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul recurentei reclamante solicită admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Satu Mare. În speță, arată că, competența este alternativă. Învederează că, conform contractului încheiat, locul plății este O, sucursală care este în competența teritorială a Tribunalului Satu Mare. Fiind în materie comercială, arată că, competența aparține atât instanței de la domiciliul pârâtului, cât și instanței de la locul plății. Precizează că locul de executare se întinde pe raza a trei tribunale, respectiv C, M și
CURTEA D APEL
deliberând:
Asupra recursului comercial d e față, constată următoarele:
Prin sentința nr.1485 din 17 septembrie 2007, Tribunalul Satu Marea admis excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Satu Mare și în consecință a declinat competența de soluționare a acțiunii comerciale formulate de reclamanta - SRL O cu sediul în O,str.-, nr.102, jud.S M având CUI -, cont 2511-1.1701ROL - BCR - Sucursala O, înmatriculată în RC sub nr.J -, reprezentată prin administrator și av., împotriva pârâtei Ministerul Transporturilor Construcțiilor și Turismului - Societatea de Administrare Active Feroviare cu sediul în B,-, înregistrată în RC nr.J -, având CUI R -, reprezentată prin pentru pretenții de 149.165 RON și penalizări de 0,05 pe fiecare zi de întârziere în favoarea Tribunalului București.
Pentru a pronunța această sentință, instanță de fond a reținut următoarele:
Pârâta în întâmpinarea depusă, a ridicat mai multe apărări și excepții, printre care și timbrarea, această excepție fiind respinsă întrucât s-a anexat timbrajul corespunzător, precum și excepția necompetenței generale ale instanțelor judecătorești, întrucât s-a invocat o convenție arbitrară care exclude instanțele judecătorești.
Instanța a respins această excepție de necompetență a instanțelor judecătorești, conform art.343 ind.1 și 2 Cod procedură civilă întrucât părțile nu au indicat numele arbitrilor și nici modalitatea de numire a acestora, fapt ce atrage nulitatea convenției, neexistând nici o modalitate ulterioară de interpretare a acestui text legal.
Cu privire la invocarea celeilalte excepții a competenței teritoriale instanța a apreciat că această excepție formulată de pârâtă este întemeiată, conform art.5 Cod procedură civilă. Instanța de la sediul pârâtului este Tribunalul București, de asemenea instanța locului unde a luat naștere obligația sau a locului plății este tot Tribunalul București, motiv pentru care în baza art.158 și următoarele Cod procedură civilă a fost admisă excepția formulată de pârâtă și s-a declinat competența în favoarea Tribunalului București.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal și corespunzător timbrat, a declarat recurs reclamanta - "" SRL O, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Satu Mare.
În dezvoltarea motivelor de recurs, întemeiat pe dispozițiile art.312 alin.5 și 6, raportat la art.304 pct.3 și 304 pct.9 Cod procedură civilă, precum și art.10 pct.4 Cod procedură civilă, recurenta critică sentința pentru motive de nelegalitate, arătând că prima instanță și-a declinat competența la al șaselea termen de judecată, după ce anterior a respins această excepție.
Astfel, arată recurenta că, în materie comercială, competența instanțelor judecătorești după sediul domiciliului pârâtului, prevăzută de art.5 Cod procedură civilă, nu este de ordine publică.
Alături de această competență, susține recurenta că, mai este competentă, conform art.10 pct.4 Cod procedură civilă și instanța locului unde a luat naștere obligația sau aceea a locului plății. Conform contractului încheiat, locul plății este - Sucursala O, sucursală care este în competența teritorială a Tribunalului Satu Mare.
Intimata Societatea de Administrare Active Feroviare SA a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Arată intimata că, în mod temeinic a stabilit instanța de fond, atât raportat la prevederile art.5, cât și la prevederile art.10 pct.4 Cod procedură civilă, faptul că, competența de soluționare a litigiului aparține Tribunalului București, având în vedere că sediul debitoarei, locul încheierii contractului și locul plății sunt în
Susținerea recurentei, că ar avea un cont la O în care ajung banii din contractele în derulare, cont ce ar atrage competența de soluționare a litigiilor, arată intimata că este eronată, întrucât acest loc al plății nu a fost indicat în contract, așa cum se susține. Nici aspectul că acolo ar ajunge banii din derularea contractelor nu este de natură a determina respectiva locație ca loc al plății, întrucât plata se face prin ordin de plată la banca debitoarei. Locul plății este sediul băncii unde se dă ordinul de plată de către debitoare și în nici un caz locul unde ajung banii la destinatarul final.
În concluzie, arată că Tribunalul București este instanța competentă a soluționa litigiul, că nu există nici un temei de orice natură care să determine competența Tribunalului Satu Mare pentru judecarea litigiului, altul decât prejudicierea intimatei, o eventuală soluționare a litigiului de instanța din SMc ontravenind tocmai rațiunii legii în materie de competență teritorială.
Analizând recursul declarat, prin prisma motivelor de recurs mai sus arătate și ținând seama de prevederile art.304/1 Cod procedură civilă, a fost apreciat ca nefondat, astfel că a fost respins.
Criticile recurentei, referitoare la modul de soluționare a excepției de necompetență teritorială a Tribunalului Satu Mare, întemeiată pe prevederile art.5 Cod procedură civilă, sunt nefondate.
Invocarea de către recurentă a prevederilor art.10 pct.4 Cod procedură civilă, potrivit căruia alături de competența conferită de prevederile art.5 Cod procedură civilă, în materie comercială, în afară de instanța domiciliului pârâtului mai sunt competente, "instanța locului unde obligația a luat naștere sau aceea a locului plății", nu justifică admiterea recursului și casarea sentinței, câtă vreme din probele dosarului nu rezultă nici locul unde a luat naștere obligația, și nici locul plății.
În această situație, cu respectarea dispozițiilor art.5 Cod procedură civilă, instanța a apreciat ca fiind competentă în soluționarea pricinii instanța de la domiciliul pârâtului, respectiv Tribunalul București.
Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul declarat de - "" SRL O împotriva sentinței nr.1485 din 17 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică, azi 7 februarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red. dec. -
- jud. fond. -
- dact. - 2 ex.
- 18.02.2008
Președinte:Blaga GabrielaJudecători:Blaga Gabriela, Rițiu Roxana, Boța Marilena
