Spete pretentii comerciale. Decizia 498/2008. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA COMERCIALĂ NR.498
Sedința publică din 19 noiembrie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Minodora Condoiu
JUDECĂTOR 2: Ana Maria State Ungureanu
GREFIER - - -
****************
Pe rol pronunțarea asupra cererilor de apel, formulate de apelanta pârâtă B și apelanta reclamantă - B - împotriva sentinței comerciale nr.4319/25.03.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică de la 05.11.2008.2008, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta și când, Curtea având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la 12.11.2008 și apoi la 19.11.2008, când a pronunțat prezenta decizie.
CURTEA:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a VI-a Comercială la data de 03.01.2006, sub nr-, reclamanta - B - a chemat în judecată pe pârâta REGIA AUTONOMĂ DE DISTRIBUTIE A ENERGIEI () solicitând obligarea pârâtei la plata sumei de 12.044.224,32 RON, reprezentând penalități de întârziere calculate pe perioada 01.01.2003 - 31.03.2004, pentru neplata la scadență a facturilor emise în perioada 30.11.2002 -05.03.2003, pentru vânzarea de energie termică în baza contractului nr.1/2001; actualizarea sumei solicitate ca penalități de la momentul introducerii cererii până la data executării efective a obligației, cu indicele de inflație pentru mărfuri nealimentare comunicat de; plata cheltuielilor de judecată.
La data de 31.01.2006, reclamanta a depus o cerere precizatoare prin care solicita modificarea părții introductive a cererii de chemare în judecată în privința reclamantei, în sensul că - B - a formulat acțiunea prin Sucursala B în baza delegărilor de competență transmise prin hotărârea nr.1/2003 a Consiliului de Administrație (fila 159, vol.I).
Tot la termenul din 31.01.2006, pârâta a depus întâmpinare solicitând respingerea cererii pe excepția lipsei capacității procesuale de folosință iar pe fond, respingerea cererii ca neîntemeiată.
La data de 28.02.2006, reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare, cerere în cuprinsul căreia se precizează perioada de calcul al penalităților ca fiind 01.01.2003 - 31.03.2003 (fila 172, vol.I). Această precizare este reiterată și verbal în ședința publică din data de 30.05.2006, astfel cum rezultă din practicaua încheierii de la acea dată (fila 216, vol. I).
La data de 03.04.2007, pârâta a formulat precizări la întâmpinare prin care a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune în sens material pentru penalitățile de întârziere aferente facturilor emise în perioada 30.11.2002 -01.01.2003 (fila 190, voL.II). În motivarea excepției, pârâta a invocat principiul "accesoriul urmează principalul" arătând că sunt prescrise penalitățile menționate întrucât a intervenit prescripția extinctivă și pentru debitul principal.
Prin sentința comercială nr.4319/25.03.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr- s-a respins excepția prescripției pentru penalitățile aferente facturilor emise anterior datei de 01.01.2003. S-a admis în parte acțiunea precizată formulată de reclamanta - B -, în contradictoriu cu pârâta REGIA AUTONOMĂ DE DISTRIBUȚIE A ENERGIEI (). Pârâta a fost obligată să plătească reclamantei suma de 13.918.208,38 lei, reprezentând penalități de întârziere, calculate pentru perioada 01.01.2003-31.03.2003, aferente facturilor emise în perioada februarie 2002 - martie 2003. A fost respinsă cererea de reactualizare a penalităților, ca neîntemeiată. Pârâta a fost obligată să plătească reclamantei suma de 147.373,6 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel instanța a avut în vedere dispozițiile legale în materie.
Împotriva sentinței comerciale nr.4319 din 25.03.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială a declarat apel atât cât și - B -.
În motivarea cererii de apel B arată că soluția este neîntemeiată deoarece: 1.nu sunt îndeplinite condițiile angajării răspunderii civile contractuale; 2.prima instanță nu a avut în vedere dispozițiile articolului 1082 Cod civil; 3. la data formulării cererii de chemare în judecată 03.01.2006 - contractul nr.1/2001 încheiat între cele două părți nu își mai producea efecte încetând prin ajungerea sa la termen.
În motivarea cererii de apel - B - critică soluția instanței de fond deoarece a fost dată cu ignorarea articolului 3712alin.3 Cod procedură civilă, în care se prevede că valoarea obligației stabilite prin titlul executoriu se poate actualiza "indiferent de natura ei". Apelanta mai arată că fără să pună în discuție natura juridică a penalităților de întârziere apreciază că textul de lege invocat permite actualizarea atât a sumelor stabilite cu titlu de obligație principală cât și a celor accesorii.
- B - a formulat întâmpinare la apelul formulat de B, solicitând respingerea acestuia.
La 24 septembrie 2008 - B - a depus la dosarul cauzei o completare a motivelor de apel arătând că recunoscând dreptul creditoarei la plata penalităților de întârziere instanța trebuia să admită și actualizarea acestui debit cu rata inflației invocând ca dispoziții legale incidența articolului 1087 Cod civil.
Au fost depuse la dosar în copie înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului Curtea reține că apelurile sunt nefondate pentru următoarele considerente:
Între - - - SUCURSALA B - și REGIA AUTONOMĂ DE DISTRIBUȚIE A ENERGIEI () s-a încheiat contractul nr.1/2001 de vânzare-cumpărare a energiei termice din sisteme de alimentare centralizată.
Prin nr.HG1524/2002 privind reorganizarea " -" și funcționarea unor societăți comerciale în domeniul energiei a fost înființată - B - aceasta preluând toate drepturile și obligațiile din contractul de vânzare-cumpărare energie termică nr. 1/2001 (articolul 1 și 5 din actul normativ menționat).
La 20.09.2001 a intrat în vigoare OUG nr.115/2001 privind reglementarea unor măsuri de asigurare a fondurilor necesare în vederea furnizării energiei termice și a gazelor naturale pentru populație.
Scopul OUG nr.115/2001 și al contractului de cont escrow încheiat în baza ordonanței nu modifică răspunderea contractuală a părților. Astfel, cu rea credință invocă dispozițiile OUG nr.115/2001 pretinzând că nu putea să efectueze într-un alt cuantum sau într-o altă manieră plățile către reclamantă, constrânsă fiind de prevederile OUG nr.115/2001 și ale contractului de cont escrow.
Actul normativ menționat conține numai măsuri pentru îmbunătățirea performanțelor încasărilor privind contravaloarea energiei termice livrate și achitarea acestor sume pentru furnizori, scopul său fiind de a facilita colectarea și plata sumelor încasate de la consumatorii direcți, iar nu de a modifica răspunderea contractuală a părților.
Din înscrisurile existente la dosarul cauzei și din raportul de expertiză efectuat în urma administrării probei cu expertiză rezultă că B nu a respectat obligația de plată la scadență a energiei termice vândută în anul 2002 în conformitate cu prevederile articolului 13 din contractul nr.1/2001 și prin urmare în temeiul articolului 23 în mod corect instanța de fond a obligat pârâta să plătească reclamantei - B - penalități de întârziere în cuantum de 13.918.208,38 lei calculate pentru perioada 01.01.2003-31.03.2003, aferente facturilor emise în perioada februarie 2002 - martie 2003.
Față de dispozițiile articolului 4 din contractul nr.1 în care se menționează că acesta s-a încheiat până la 31 decembrie 2005 precum și față de faptul că reclamanta a solicitat penalități de întârziere calculate pentru perioada 01.01.2003 - 31.03.2003 aferente facturilor emise pentru perioada februarie 2002 -martie 2003 Curtea va înlătura și motivul invocat de apelanta pârâtă în sensul că la data formulării cererii de chemare în judecată contractul nr.1/2004 nu își mai producea efectele.
În ceea ce privește apelul declarat de - B - cu privire la critica hotărârii instanței de fond în sensul că a respins capătul de cerere privind actualizarea sumei de la momentul introducerii cererii de chemare în judecată până la data executării efective în raport cu indicele de inflație Curtea reține că este nefondat pentru următoarele considerente:
Penalitatea este osancțiune prestabilităprin acordul de voință al părților contractante care hotărăsc anticipat asupra daunelor - interese în cazul neexecutării sau executării cu întârziere a obligațiilor contractuale asumate.
Este de reținut că clauza penală a fost menționată potrivit articolelor 1066-1069 cod civil expres în contract și cuantificată.
Este adevărat că apelanta pârâtă B și-a achitat cu întârziere debitul principal, însă pentru îndeplinirea cu întârziere a obligațiilor asumate prin contract este sancționată prin obligarea la plata penalităților de întârziere.
Clauza penală prevăzută în contract pentru neîndeplinirea de către părțile contractuale a obligațiilor asumate are o natură juridică diferită de cea a despăgubirilor prin actualizarea sumei în raport de indicele de inflație. Astfel, obligarea unei părți la penalități are rol sancționator iar obligarea unei părți la actualizarea sumei în raport de indicele de inflație are rol de despăgubire a creditorului.
Cu alte cuvinte, în măsura în care penalitățile astfel calculate nu acoperă prejudiciul creat creditorului este permis cumulul penalităților cu eventuale daune pretinse de creditor, dar numai în măsura în care aceasta și-a probat prejudiciul produs în patrimoniul său din perspectiva restabilirii echilibrului prestațiilor.
Astfel, deși este posibilă actualizarea sumei privind plata penalităților de întârziere nu se poate dispune actualizarea în lipsa probelor privind dovedirea prejudiciului în patrimoniul creditorului.
Invocarea de către apelanta-reclamantă a dispozițiilor articolului 3712alin.3 Cod procedură civilă este lipsită de relevanță deoarece dispozițiile menționate sunt aplicabile în ceea cea de-a doua fază procesului civil, respectiv în faza executării silite care nu se confundă cu faza judecății.
Având în vedere considerentele arătate Curtea în baza articolului 296 Cod procedură civilă va respinge apelurile ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate apelurile formulate de apelanta pârâtă B cu sediul în B, sector 3,- și apelanta reclamantă - B - cu sediul în B, sector 6, nr.227, împotriva sentinței comerciale nr.4319/25.03.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-.
Definitivă. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 19 noiembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red.Jud.
Tehnored.
Ex. 4
16.12.2008
Președinte:Minodora CondoiuJudecători:Minodora Condoiu, Ana Maria State Ungureanu