Spete pretentii comerciale. Decizia 7/2009. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR-DECIZIENR. 7/A-

Ședința publică din 28 Ianuarie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Ioana Miriță judecător

JUDECĂTOR 2: Gina Achim

Grefier: - -

S-a luat în examinare, pentru soluționare, apelul declarat de pârâta- SA - SUCURSALA MUNTENIA- cu sediul în Pitești,-, județul A, împotriva sentinței nr.677/C/24 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Comercial Argeș în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - reclamanta - INTERNATIONAL SRL - cu sediul în,-, județul

La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns consilier - juridic G pentru apelanta - pârâtă, în baza delegației de reprezentare de la dosar și consilier - juridic pentru intimata - reclamantă, în baza împuternicirii de la dosar.

Procedura, legal îndeplinită.

Apelul este legal timbrat, prin anularea chitanței fiscale Seria - nr. - emisă de Trezoreria Municipiului Pitești, în sumă de 2.075,00 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru și prin anularea timbrului judiciar în sumă de 1,5 lei.

S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care:

Consilier - juridic, având cuvântul pentru intimata - reclamantă, depune la dosar întâmpinare cu exemplar care se comunică părții adverse. Precizează că nu are alte cereri de formulat în cauză.

Reprezentantul apelantei - pârâte nu solicită termen pentru a lua cunoștință de conținutul întâmpinării, ce i-a fost comunicată la acest termen. Arată că nu are alte cereri de formulat în cauză.

Curtea califică întâmpinarea, drept concluzii scrise, având în vedere momentul depunerii acesteia, constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia pe fond.

Consilier - juridic G, având cuvântul pentru apelanta - pârâtă, solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, schimbarea în tot a hotărârii atacate și pe fond, respingerea acțiunii reclamantei ca neîntemeiată.

Consilier - juridic, având cuvântul pentru intimata - reclamantă, solicită respingerea apelului ca nefondat, pentru motivele expuse în concluziile scrise depuse la dosar și pe care le susține oral în ședință publică.

CURTEA

Asupra apelului de față;

Constată că prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Comercial Argeș, la data de 21.03.2008, reclamanta INTERNAȚIONAL, cu sediul în com. jud.A, a chemat în judecată pe pârâta - Sucursala Muntenia, cu sediul în Pitești, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată pârâta, în calitate de asigurător, la plata sumei de 145.443 lei, reprezentând contravaloare marfă asigurată conform poliței de asigurare nr.30657/11.10.2005.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, în calitate de subcontractant al & ROMANIA, a efectuat în data de 22.03.2006, o cursă de transport marfă cu autocamionul având număr de înmatriculare - 3285-- 3274, pe ruta Spania - România (), beneficiarul transportului fiind AUTOMOBILE

La momentul prezentării mărfii, destinatarului transportului, s-a constatat lipsa efectivă a unor repere importante aparținând mărfii transportate (respectiv, motoare fără pompe injecții și injectoare), ceea ce l-a determinat pe beneficiarul transportului să oblige pe contractantul principal, titular al contractului de transport - & ROMANIA, la plata contravalorii prejudiciului produs, emițând în acest sens factura nr.-PJ/19.12.2006.

La rândul său, & ROMANIA i-a refacturat contravaloarea prejudiciului reclamantei, cu factura nr.-/21.12.2006, întrucât transportul a fost realizat, în fapt, de către aceasta, s-a mai arătat în motivarea cererii.

Reclamanta a mai arătat, însă, în motivarea cererii sale că marfa supusă transportului a fost asigurată prin polița de asigurare globală nr.30657/11.10.2005, iar potrivit Condițiilor generale de asigurare privind răspunderea transportatorului în calitate de pentru mărfurile transportate, încheiate cu pârâta asigurător, a anunțat societatea de asigurare cu privire la producerea evenimentului asigurat și a deschis dosar de daună cu privire la acesta, la data de 27.03.2006.

Reclamanta a concluzionat, arătând că după trecerea a doi ani de la data deschiderii dosarului de daună, pârâta nu a data nici un răspuns solicitării sale de a-i plăti dauna suferită, nici în sensul admiterii, dar nici în sensul respingerii cererii, astfel că la această dată ea înregistrează un prejudiciu de 145.442,78 lei, întrucât a achitat factura nr.-/21.12.2006.

În fine, reclamanta a apreciat că nu-i sunt aplicabile cauzele de excludere prevăzute de art.5 și 6 din Condițiile generale de asigurare, astfel că refuzul pârâtei asigurător de aod esdăuna cu contravaloarea prejudiciului suferit nu este în nici un fel justificat.

Pârâta, prin Sucursala Muntenia, a formulat întâmpinare solicitând să se respingă acțiunea reclamantei ca fiind netemeinică și nelegală, motivat de faptul că se află în situația prevăzută de art.20 lit.g) din Condițiile de asigurare, potrivit căruia "Asiguratul și/sau prepusul acestuia are obligația ca în caz de staționare a autovehiculului încărcat să ia măsuri de securitate a autovehiculului și a mărfurilor", aspect ce cade sub incidența prevederilor art.6 lit.c) din aceleași condiții, care înlătură răspunderea asigurătorului și exclude de la plata despăgubirilor, pagubele produse cu intenție de către un prepus al asiguratului.

Astfel, a arătat pârâta, șoferul reclamantei, a efectuat transportul de motoare echipate pentru, pe ruta Spania - România, iar în seara zilei de 22.03.2006 a ajuns în Pitești la ora 2130. În loc să parcheze mașina în garaj, a parcat-o pe strada - -, în parcarea Hotelului, de unde a ridicat-o a doua zi - 23.03.2006 - la ora 500și a dus-o mai întâi în curtea reclamantei, iar mai apoi la Renault, pentru aod escărca.

După descărcare, marfa a fost desfăcută și s-a constatat faptul că de la un număr de 64 de motoare, lipseau pompele de injecție, astfel că a fost sesizat și Inspectoratul de Poliție al județului A, care a efectuat cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art.208 - 209 Cod penal, cercetări ce formează obiectul dosarului nr.15332/29.03.2006 (număr dosar Parchet 2306/P/2006), iar în cursul urmăririi penale au fost identificate și recuperate o parte din reperele furate.

În fine, în apărare, pârâta a mai arătat că dispozițiile art.35 din Condițiile generale de asigurare îi dau permisiunea să amâne plata, "dacă împotriva asiguratului s-a început o procedură administrativă și/sau dacă împotriva unui prepus al acestuia s-a declanșat procesul penal în legătură cu evenimentul asigurat, din motive care sunt edificatoare din punct de vedere al dreptului la despăgubire, până la încheierea definitivă a acestuia."

Prin sentința comercială nr.677/C din 24 septembrie 2008, Tribunalul Comercial Argeșa admis cererea formulată de reclamantă și a obligat pârâta la plata sumei de 145.443 lei, cu titlu de contravaloare marfă asigurată, luându-se act că reclamanta nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut următoarele:

Între reclamantă, societate de transport și pârâtă, societate de asigurare, a fost încheiat Contractul de asigurare seria - nr.- (fila 37), având ca obiect asigurarea complexă pentru: avarii și furt a autovehiculelor (Casco), răspundere civilă auto în afara României (), răspundere a transportatorului pentru mărfurile transportate () și asigurarea de accidente a persoanelor din autovehicule.

Contractul a cuprins ca perioadă asigurată, intervalul 13.10.2005 - 12.10.2006.

În noaptea de 22/23.03.2006, din autocamionul având numărul de înmatriculare - 3285-- 3274 și care aparținea reclamantei, vehicul aflat sub incidența poliței de asigurare, au fost sustrase pompele de injecție de la un număr de 64 de motoare ce fuseseră transportate din Spania, în România.

Furtul s-a produs în timp ce autocamionul se afla parcat în parcarea Hotelului din Pitești și a fost descoperit în dimineața zilei de 23.03.2006, cu ocazia predării transportului la destinație - Renault, asigurătorul fiind înștiințat de îndată, așa cum s-a prevăzut în condițiile generale din contractul de asigurare.

Pârâta a întocmit dosar de daună, însă nu a achitat reclamantei contravaloarea mărfii asigurate, apărarea sa în litigiul de față (fila 48 verso) bazându-se, în principal, pe invocarea nerespectării de către asigurat a obligației ca, în caz de staționare a autovehiculului, să ia măsuri de securitate a acestuia (art.20 lit.g și art.6 lit.c din Condițiile de asigurare).

În al doilea rând, apărarea pârâtei invocă dispozițiile art.35 din Condițiile generale de asigurare, care dau posibilitatea asigurătorului să amâne plata "dacă împotriva asiguratului s-a început o procedură administrativă și/sau dacă împotriva unui prepus al acestuia s-a declanșat procesul penal în legătură cu evenimentul asigurat, din motive ce sunt edificatoare din punct de vedere al dreptului la despăgubire, până la încheierea definitivă a acestuia".

În drept, potrivit dispozițiilor art.969-970 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante și trebuie executate cu bună credință.

Potrivit dispozițiilor art.20 lit.g) din Condițiile de asigurare privind răspunderea transportatorului în calitate de pentru mărfurile transportate, anexă la contractul încheiat între părți (fila 34), asiguratului, în speță reclamantei, sau prepusului acestuia îi revenea obligația, în caz de staționare a autovehiculului încărcat, să ia măsuri de securitate a autovehiculului și a mărfurilor.

Instanța de fond a stabilit că, în speță, nu se poate reține în sarcina prepusului reclamantei - șoferul - vreo culpă în ceea ce privește staționarea autocamionului în parcarea Hotelului, locație publică, aflată într-un loc iluminat, nici nu i se poate imputa că ar fi putut să-și asigure marfa în vreun mod de care nu a făcut uz, în condițiile în care pe tot traseul de transport, între (Spania) și România, aceleași au fost condițiile în care s-a efectuat parcarea autocamionului, respectiv în parcări publice.

Mai mult decât atât, marfa transportată nu prezenta nici o urmă vizibilă a faptului că transportul fusese violat, de vreme ce inițial ea a fost luată în primire și descărcată la destinație, -ul fiind confirmat cu marfa integral și, abia la o oră după descărcare, la o examinare amănunțită, s-a descoperit că dintr-un număr de 64 de motoare lipsesc foarte multe piese.

Așadar, nici sub acest aspect, prepusului reclamantei nu i s-a reținut vreo formă a culpei, după cum a fost înlăturată și susținerea pârâtei, în sensul că șoferul prepus putea să transporte marfa la garaj, de vreme ce sosirea în Pitești s-a produs în noaptea de 22/23.03.2006, la o oră la care unitatea al cărei salariat era își încetase activitatea.

Instanța de fond a mai reținut că, soluția parcării autocamionului într-o locație publică (parcarea unui hotel din zona limitrofă centrului orașului Pitești) iluminată și tranzitată nu echivalează cu abandonul și lăsarea mărfii neasigurată, pentru a deveni incidentă clauza de excludere de plată stipulată în contract, iar furtul ca și risc asigurabil nu poate fi exclus la modul absolut, indiferent care ar fi măsurile de securitate ce s-ar lua de către conducătorul auto.

De asemenea, s-a reținut că nici al doilea motiv invocat de pârâtă nu este întemeiat.

Este adevărat că dispozițiile art.35 din Condițiile generale de asigurare, dau posibilitatea asigurătorului să amâne plata, dar numai "dacă împotriva asiguratului s-a început o procedură administrativă și/sau dacă împotriva unui prepus al acestuia s-a declanșat procesul penal în legătură cu evenimentul asigurat, din motive ce sunt edificatoare din punct de vedere al dreptului la despăgubire, până la încheierea definitivă a acestuia"

Or, în speță, așa cum rezultă din conținutul adresei aflată la fila 68 din dosar, adresă emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Pitești ca răspuns la solicitarea instanței, au fost identificați și reținuți autorii sustragerii componentelor auto din camionul aparținând INTERNAȚIONAL, iar între ei nu se numără și șoferul, prepusul reclamantei, față de care nici nu s-au efectuat cercetări și, cu atât mai mult, nu s-a început nici procesul penal pentru ca să devină incidente dispozițiile art.35 din Condițiile generale de asigurare anexă la contractul încheiat între părți.

Cât privește solicitarea pârâtei (formulată prin notele scrise după luarea cauzei în pronunțare), aceea de a se dispune suspendarea judecății litigiului de față până la soluționarea definitivă a dosarului penal nr.2306/P/2006, ea nu a putut constitui temei al unei repuneri pe rol, nefiind demonstrat în ce măsură ar putea influența soluția din penal, rezolvarea prezentului litigiu, de vreme ce ea nu se referă la prepusul reclamantei.

Concluzionând, instanța a reținut că cererea formulată de reclamantă este întemeiată, iar pârâtei societate de asigurare i-a fost angajată răspunderea contractuală, cu obligația să plătească în calitate de asigurător suma de 145.443 lei, cu titlu de contravaloare marfă asigurată, conform poliței de asigurare nr.30657/11.10.2005, cu atât mai mult cu cât, potrivit dispozițiilor art.22 din Legea nr.136/1995 privind asigurările și reasigurările, pârâta își poate, la rândul său, recupera paguba prin subrogare, în limitele indemnizației plătite, în toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurării, contra celor răspunzători de producerea pagubei.

Împotriva sentinței tribunalului, în termen legal, a formulat apel pârâta - Sucursala Muntenia, cu sediul în Pitești, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, pentru următoarele motive:

1. instanța de fond acceptă cu multă ușurință susținerea reclamantei, potrivit căreia furtul s-a produs în timp ce autocamionul se afla parcat în Parcarea Hotelului din Pitești, str.- -, locație publică, aflată într-un loc luminat, considerând că nu sunt incidente prevederile art.20 lit.g din Condițiile de asigurare privind răspunderea transportatorului, în calitate de, pentru mărfurile transportate (), or reclamanta, prin prepusul său a parcat autocamionul, în zona Hotelului, care nu are parcare pentru asemenea autovehicule și nici pază asigurată, conform legii;

2. instanța de fond face o gravă eroare, în motivarea sentinței, susținând că nu i se poate reține vreo culpă prepusului reclamantei, deși șoferul aduce autocamionul în dimineața zilei de 23.03.2006, în jurul orelor 500, în curtea INTERNATIONAL, după care îl părăsește, revenind la orele 830și mergând apoi la pentru descărcare, fiind așadar incidente prevederile art.20 lit.g din Condițiile de asigurare;

3. este adevărat că nu s-a început urmărirea penală împotriva prepusului reclamantei, ci numai împotriva a trei infractori identificați și reținuți, de la care au fost ridicate o parte din reperele furate, dar se pune întrebarea cu complicitatea cui au furat aceste repere, instanța de fond nedând eficiența prevederilor art.35 din Condițiile de asigurare;

4. instanța de fond nu a prezentat documentele cerute de art.39 lit.k, lit.s și lit.t din Condițiile de asigurare.

Pentru aceste motive, solicită admiterea apelului și schimbarea în tot a hotărârii atacate, iar pe fond, respingerea acțiunii formulată de reclamantă, ca neîntemeiată.

Apelul formulat de pârâtă nu este fondat.

În mod legal, prin hotărârea atacată, prima instanță a admis acțiunea reclamantei și a obligat pârâta la plata sumei de 145.443 lei, cu titlu de contravaloare marfă asigurată.

Susținerile apelantei-pârâte din apel nu pot fi primite, pentru următoarele considerente:

1. instanța de fond a reținut în mod corect că în speță nu sunt incidente prevederile art.20 lit.g din Condițiile de asigurare, privind excluderea de la plata despăgubirii, având în vedere că textul de lege menționat nu definește și nu identifică măsurile de securitate pe care trebuie să le ia asiguratul/prepusul acestuia, în caz de staționare a autovehiculului încărcat cu marfă; de asemenea, instanța a stabilit că nu se poate reține în sarcina prepusului reclamantei vreo culpă în ceea ce privește staționarea autocamionului într-o locație publică, într-un loc iluminat și nici nu i se poate imputa acestuia că ar fi putut să asigure marfa în vreun mod de care nu a făcut uz, în condițiile în care pe tot traseul de transport, Spania-România, aceleași au fost condițiile în care s-a efectuat parcarea autocamionului, respectiv în locuri publice; prepusul reclamantei, a parcat autocamionul într-o locație publică, parcarea Hotelului, bine iluminată și foarte circulată;

2. așa cum a reținut prima instanță, otrivit p. dispozițiilor art.20 lit.g) din Condițiile de asigurare privind răspunderea transportatorului în calitate de pentru mărfurile transportate, anexă la contractul încheiat între părți (fila 34), asiguratului, în speță reclamantei, sau prepusului acestuia îi revenea obligația, în caz de staționare a autovehiculului încărcat, să ia măsuri de securitate a autovehiculului și a mărfurilor. Soluția parcării autocamionului într-o locație publică, iluminată și tranzitată, nu echivalează cu abandonul și lăsarea mărfii neasigurată, pentru a deveni incidentă clauza de excludere de plată stipulată în contract, iar furtul ca și risc asigurabil nu poate fi exclus la modul absolut, indiferent care ar fi măsurile de securitate ce s-ar lua de către conducătorul auto;

3. dispozițiile art.35 din Condițiile generale de asigurare, dau posibilitatea asigurătorului să amâne plata, dar numai "dacă împotriva asiguratului s-a început o procedură administrativă și/sau dacă împotriva unui prepus al acestuia s-a declanșat procesul penal în legătură cu evenimentul asigurat, din motive ce sunt edificatoare din punct de vedere al dreptului la despăgubire, până la încheierea definitivă a acestuia", dar în speță, au fost identificați și reținuți autorii sustragerii componentelor auto din camionul aparținând INTERNAȚIONAL, iar între ei nu se numără și șoferul, prepusul reclamantei, față de care nici nu s-au efectuat cercetări și nu s-a început nici procesul penal, pentru ca să devină incidente dispozițiile art.35 din Condițiile generale de asigurare anexă la contractul încheiat între părți;

4. instanța de fond a admis acțiunea reclamantei și a obligat pe pârâtă la plata sumei de 145.443 lei, cu titlu contravaloare marfă asigurată, având în vedere valoarea despăgubirii ce rezultă din facturile emise de & ROMANIA, precum și de către destinatarul AUTOMOBILE, cu titlu de contravaloare debit suferit în urma furtului mărfii.

Față de aceste considerente, instanța urmează ca în baza art.296 Cod procedură civilă, să se respingă ca nefondat apelul formulat de pârâtă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de pârâta - SUCURSALA MUNTENIA - cu sediul în Pitești, - - nr.3, Județul A, împotriva sentinței nr.677/C/24 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Comercial Argeș în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - reclamanta INTERNATIONAL - cu sediul în,-, județul

Definitivă.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 28 ianuarie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

,

Grefier,

Red./9.02.2009

GM/4 ex.

Jud.fond:

Președinte:Ioana Miriță
Judecători:Ioana Miriță, Gina Achim

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Spete pretentii comerciale. Decizia 7/2009. Curtea de Apel Pitesti