Spete pretentii comerciale. Decizia 91/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR. 91
Ședința publică din data de 6 mai 2008
PREȘEDINTE: Tănăsică Elena
JUDECĂTOR 2: Giurgiu Afrodita G -
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de reclamanta B, cu sediul în B,--11, sector 1 împotriva sentinței nr. 4 din data de 7 ianuarie 2008 pronunțate de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu pârâta Asociația Salariaților Scăieni, cu sediul în Scăieni,-, jud.
Apelul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit apelanta-reclamantă B și intimata-pârâtă Asociația Salariaților Scăieni.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței că apelul se află la primul termen de judecată, este motivat și scutit de plata taxei judiciare de timbru, iar apelanta, în cuprinsul motivelor de apel, a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care,
Curtea, luând act de solicitarea apelantei de judecare a cauzei în lipsă, constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA
Asupra apelului de față, reține următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr.5080/2005, reclamanta Bas olicitat ca în contradictoriu cu Asociația Salariaților Scăieni, prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la plata daunelor interese datorate ca urmare a desființării contractului de vânzare-cumpărare de acțiuni nr. 1119/30.07.1997, daune constând în suma de 11.177.638.571 lei.
Prin aceeași acțiune, reclamanta a mai solicitat ca pârâta să fie obligată și la plata dividendelor încasare pe perioada de derulare a contractului de vânzare-cumpărare, precum și la plata celorlalte daune interese reprezentând valoarea prejudiciilor aduse -ului, altele decât cele precizate în capătul de acțiune sus-enunțat a căror valoare va fi stabilită printr-o expertiză.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că a încheiat cu pârâta contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni nr. 1119/1997 având ca obiect vânzarea unui număr de 178.066 acțiuni reprezentând 33% din valoarea capitalului social subscris al SC SA Scăieni, urmând ca pârâta să achite un avans de 30% din preț, restul de 70% s-a convenit a fi achitat eșalonat, în rate, pe perioada 31.07.1998-31.07.2002.
Ulterior, părțile au încheiat 2 acte adiționale, prin care au convenit ca suma reprezentând 70% din prețul contractului să fie achitat de cumpărător în perioada 31.12.1999-31.07.2002, în caz contrar, contractul va fi desființat fără somație, în situația în care cumpărătorul nu achită 2 rate succesive.
A mai susținut reclamanta că pârâta nu și-a respectat obligațiile contractuale motiv pentru care a fost notificată asupra desființării de drept a contractului, ca urmare a incidenței pactului comisoriu de gradul IV.
Prin sentința nr. 1985 din data de 18.11.2006 Tribunalul Prahovaa admis excepția lipsei capacității procesuale a pârâtei și a respins acțiunea formulată de reclamantă ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără capacitate de exercițiu.
Împotriva sentinței instanței de fond a declarat apel reclamanta B, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând desființarea acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Curtea de APEL PLOIEȘTI, prin decizia nr. 153/3.09.2007 a reținut că din adresa Judecătoriei Ploiești nr. 7167/2005 rezultă că nu s-au efectuat modificări ale statutului pârâtei în sensul dizolvării sau radierii acesteia. Pentru acest motiv s-a dispus desființarea sentinței pronunțate de Tribunalul Prahova și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Fiind primită spre rejudecare, cauza a fost înregistrată sub nr-, reclamanta înțelegând să administreze probatorii cu înscrisuri.
Prin sentința nr. 4 din data de 7 ianuarie 2008 pronunțate de Tribunalul Prahovaa fost admisă în parte acțiunea reclamantei B, a fost obligată pârâta Asociația Salariaților Scăieni să plătească reclamantei suma de 1.117.763,85 lei, reprezentând dobânzi și penalități aferente ratelor 1-12, fiind respinsă în rest acțiunea.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că în baza contractului, reclamanta a transmis notificarea nr. P/13756/9.11.2004 prin care a comunicat pârâtei desființarea acestuia, iar ulterior, reclamanta a fost reînscrisă în calitate de acționar al SC SA.
Cum părțile au stabilit valoarea daunelor interese în cazul încetării efectelor contractului, în chiar cuprinsul acestuia, tribunalul a constatat că este întemeiat primul capăt de cerere al acțiunii, astfel că a dispus obligarea pârâtei la plata sumei de 1.117.763,85 lei, reprezentând dobânzi și penalități aferente ratelor 1-12 achitate cu întârziere în timpul derulării contractului.
Cu privire la cel de al doilea capăt de cerere, privind achitarea contravalorii dividendelor încasate pe perioada de derulare a contractului, instanța a reținut că din expertiza tehnică efectuată în cauză a rezultat că pârâta nu a încasat dividende în calitate de acționar la SC SA, astfel că această cerere este neîntemeiată. De asemenea,a considerat că este neîntemeiat și cel de al treilea capăt de cerere, prin care reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata celorlalte daune-interese reprezentând contravaloarea prejudiciilor produse, întrucât potrivit art. 1169 Cod civil, reclamanta, care are sarcina probei, nu a dovedit existența unor alte prejudicii produse prin desființarea de drept a contractului din culpa pârâtei.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta B, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie susținând că instanța nu a stabilit corect situația de fapt, a interpretat și aplicat greșit dispozițiile nr.OG 25/2002,
a respins fără motivare corespunzătoare cererea de completare a raportului de expertiză efectuat și a interpretat incorect probele administrate în cauză.
Astfel, cât privește necesitatea administrării corecte a probei constând în expertiza contabilă, în raport de prevederile art. 201 alin.1 raportat la art. 212 alin.1 Cod pr.civilă, recurenta a precizat că la termenul de judecată din data de 22.05.2006 a formulat obiecțiuni la expertiza contabilă efectuată în cauză, obiecțiuni de care instanța de fond nu a ținut seama, deși față de aceste obiecțiuni era necesară refacerea raportului de expertiză.
La termenul din data de 4.09.2006, reclamanta a solicitat refacerea raportului de expertiză în vederea unei dezlegări corecte a pricinii,dar susține recurenta că în pofida acestor cereri, nu s-a dispus refacerea probatoriului, ajungându-se la situația în care instanța a validat concluziile unui raport de expertiză, cu motivarea incorectă, fiind astfel încălcate exigențele art. 261 Cod pr.civilă.
A mai susținut apelanta că instanța de fond a conchis fără temei că este neîntemeiat și al treilea capăt de cerere având în vedere art. 1169 Cod civil.
În realitate, în condițiile prevăzute de legislația specială (art. 21 din nr.OG25/2002), în cazul desființării contractului pe cale judiciară sau convențională, prejudiciile cauzate reclamantei sunt legal determinate, iar stabilirea prejudiciilor și a întinderii daunelor interese se va face pe baza unei expertize întocmite de persoane abilitate de lege pentru astfel de operațiuni.
Prima instanță a ignorat total aceste dispoziții normative a căror aplicare impune efectuarea unei expertize contabile corecte.
Se solicită, în principal, admiterea apelului, desființarea sentinței atacate cu trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Prahova, în vederea refacerii probatoriului administrat și a determinării tuturor daunelor interese datorate de intimată urmare a desființării contractului; în subsidiar, admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței atacate, refacerea în apel a probei cu expertiza contabilă (art.295 Cod pr.civilă), în vederea determinării tuturor daunelor interese datorate de intimată urmare a desființării contractului.
Examinând sentința apelată prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului și a dispozițiilor legale incidente în soluționarea cauzei, Curtea reține că apelul este nefondat, potrivit considerentelor ce urmează:
Instanța de fond a reținut corect situația de fapt și a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale incidente în cauză, criticile apelantei referitoare la nelegalitatea și netemeinicia sentinței fiind nefondate.
Astfel, la data de 25.09.1998, între părțile contractante s-a încheiat Actul adițional nr. 1 prin care plata ratei scadente la data de 31.07.1998 se decalează pentru data de 31.10.1998, iar art. 4 s-a modificat astfel: "Desființarea de drept a contractului, fără nicio somație, dacă cumpărătorul nu achită 2 rate succesive, cu reținerea de către vânzător a tuturor sumelor plătite până la momentul desființării contractului".
La data de 10.12.1999 între părțile contractante se încheie un act adițional privind reeșalonarea sumei de 3.711.963.836 ROL precum și plata penalităților pentru întârziere la plata ratelor 1, 2 și 3, în sumă de 648.291.800 ROL, calculate până la data de referință 31.10.1999.
Conform prevederilor contractuale și ale actelor adiționale la acesta, prin neachitarea a 2 rate consecutive din graficul de eșalonare a plăților, începând cu data de 30.03.2000 contractul era desființat de drept, fără nicio somație.
La data de 9.11.2004, Bat rimis pârâtei notificarea nr. P/13756, cu mențiunea desființării de drept a contractului prin operarea pactului comisoriu.
Prin actul adițional la contractul de societate al SC SA B din data de 9.02.2005, a aprobat reînscrierea B ca acționar al societății pentru 74.953 acțiuni, respectiv 33% din totalul de acțiuni.
Rezultă că părțile au prevăzut în contract atât un pact comisoriu de gradul IV, privind desființarea de drept a contractului pentru neexecutare, care a înlăturat rolul instanței, cât și o clauză penală prin care au determinat anticipat echivalentul prejudiciului suferit de creditor, ca urmare a neexecutării obligațiilor contractuale.
. prejudiciului suferit de B în cazul desființării contractului de privatizare este prevăzut și de nr.OG 25/2002 art.21 alin.1 și de Legea nr. 506/2002 art. 21 alin.1, potrivit cărora "Autoritatea va reține de la cumpărător toate sumele achitate de acesta în contul contractului reprezentând, după caz, avans, rate, dobânzi, penalități achitate cu orice titlu, până la desființarea acestuia".
Prin art. 21 alin.11din același act normativ s-au adăugat și sumele reprezentând dividende încasate de cumpărător în perioada de valabilitate a contractului precum și sumele prevăzute de nr.HG1045/2001, privind recuperarea onorariilor de succes plătite consultanților de către S și
Față de prevederile contractului de vânzare-cumpărare și față de dispozițiile legale mai sus-menționate, în mod corect expertul desemnat în cauză a stabilit cuantumul dobânzilor și penalităților aferente ratelor 1-12.
Același raport de expertiză a stabilit că dividendele aferente anului 1997, repartizate acționarului nu au fost achitate acestuia, ci au fost folosite în scopul desfășurării activității SC SA Scăieni, reducându-se cheltuielile societății cu această sumă.
Obiecțiunile reclamantei la raportul de expertiză au fost corect calificate de judecătorul din primul ciclu procesual ca fiind apărări de fond, avându-se în vedere faptul că expertul a reținut la efectuarea expertizei situațiile financiare ale SC SA Scăieni pentru exercițiile financiare 1997-2004.
Apelanta face referire la suma ce ar fi trebuit să fie încasată de SA și restituită către B, recunoscând indirect reținerile expertului constând în aceea că nu a încasat dividende.
Dispoziția legală invocată de recurentă face trimitere la sumele reprezentând dividende încasate de cumpărător în perioada de valabilitate a contractului și nu la sumele pe care ar fi trebuit să le încaseze cumpărătorul cu acest titlu. Faptul că întinderea prejudiciului se stabilește pe baza unei expertize, așa cum de altfel s-a procedat și în cauză, nu conduce la concluzia că reclamantei i se cuveneau și alte daune-interese decât cele stabilite corect de către expert.
Instanța de judecată nu avea dreptul să reducă sau să mărească cuantumul clauzei penale și nici să acorde reclamantei alte despăgubiri decât cele prevăzute prin dispozițiile legale menționate de apelantă.
Apelanta nu contestă situațiile financiare ce au stat la baza efectuării epxertizei, ci numai faptul că expertul nu a calculat prejudiciul potrivit solicitărilor sale. Daunele-interese solicitate în completare de către apelantă nu au fost dovedite de aceasta, instanța de fond reținând corect incidența dispozițiile art. 1169 Cod civil.
Expertul a calculat corect daunele-interese prevăzute de lege, alte daune-interese nefiind dovedite, astfel că instanța de fond, aplicând dispozițiile legale incidente in cauză a respins cele 2 capete de cerere ca neîntemeiate, interpretând corect probele administrate în cauză.
Reținând că sentința apelată este temeinică și legală sub aspectul tuturor criticilor formulate, Curtea, în baza dispozițiilor art. 296 Cod pr.civilă, va respinge apelul ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanta B, cu sediul în B,--11, sector 1 împotriva sentinței nr. 4 din data de 7 ianuarie 2008 pronunțate de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu pârâta Asociația Salariaților Scăieni, cu sediul în Scăieni,-, jud.
Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 mai 2008.
Președinte Judecător
- - G -
Grefier
- -
Operator date cu caracter personal
Număr notificare 3120
Red. / - 4ex./28.05.2008
Dosar fond -- Tribunalul Prahova
Jud. fond -
Președinte:Tănăsică ElenaJudecători:Tănăsică Elena, Giurgiu Afrodita
