Spete procedura insolventei. Decizia 1/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA COMERCIALĂ operator - 2928
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1.165
Ședința publică din 2 decembrie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Mircea Boar
JUDECĂTOR 2: Csaba Bela Nasz
JUDECĂTOR 3: Maria
GREFIER: -
S-a luat în examinare, la a doua strigare, recursul declarat de creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului -, cu sediul în B, Cpt. Av., nr. 50, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 77 din 10 ianuarie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Timiș, privind pe debitoarea, cu sediul în T,-,. 4, prin lichidator judiciar Cabinet Individual de Insolvență, cu sediul în T, Calea Martirilor, nr. 2.
La apelul nominal nu se prezintă părțile.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează faptul că la dosar s-a depus la data de 28 noiembrie 2008, prin registratura instanței o cererea de amânare din partea administratorului social al debitoarei, pentru angajarea unui apărător.
Considerând că administratorul social al debitoarei nu are calitate procesuală în recurs, deoarece în cauză nu s-a formulat o cerere de antrenare a răspunderii acestuia de către recurentă, respingând cererea și văzând că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsa părților, potrivit art. 242 alin. 2 din Codul d e procedură civilă,
CURTEA
Constatând că prin sentința civilă nr. 77 din 10 ianuarie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Timișs -a admis cererea formulată de administratorul judiciar Cabinet Individual de Insolvență, s‑a dispus închiderea procedurii față de debitoarea și radierea acesteia din T, descărcarea administratorului judiciar de orice îndatoriri și responsabilități cu privire la procedura, debitor si averea lui, creditori, titulari de garanții, acționari sau asociați și notificarea sentinței debitoarei, creditorilor, administratorilor și la. T, precum și că s-a respins cererea creditoarei T de antrenare a răspunderii administratorului,
Că pentru a hotărî astfel prima instanță a stabilit că debitorul nu deține bunuri care să poată fi valorificate, că nu se propune de către administratorul judiciar antrenarea răspunderii organelor de conducere întrucât nu există probe din care să rezulte că sunt îndeplinite condițiile necesare și că, în ce privește cererea creditorului T întrucât nu s‑a constat existența unei împrejurări concrete care să permită încadrarea activității administratorului debitoarei în sfera ținerii unei contabilități fictive iar constatarea că nu există bunuri în patrimoniul debitoarei fără alte argumente sau motivări nu poate determina ajungerea la certitudinea că administratorul urmează să răspundă în condițiile expres prevăzute de art. 138 lit. d din Legea nr. 85/2006,
Având în vedere că creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului -, declarând recurs, a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, cu motivarea că:
Fiind îndreptat împotriva unei hotărâri care potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel, recursul AVAS nu este limitat la motivele de casare prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă, instanța de recurs având posibilitatea să examineze în cauza sub toate aspectele, conform art. 3041Cod procedură civilă;
Când prin hotărârea dată, instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității prevăzute de art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă (art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă);
Când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii (art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă);
Judecătorul sindic a pronunțat o hotărâre cu aplicarea greșită a legii (art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă);
Lichidatorul judiciar nu a respectat termenul legal de 5 zile înainte de închiderea procedurii, pentru comunicarea raportului final astfel că întrucât potrivit art. 129 din Legea nr. 85/2006 creditorii pot formula obiecții la raportul final cu cel puțin 5 zile înainte de data convocării, pentru ca părțile să poată să își îndeplinească obligațiile în termen, raportul final trebuia comunicat acestora cu cel puțin 5 zile înainte de data convocării adunării creditorilor;
Judecătorul sindic nu a analizat cererea prin care a solicitat lichidatorului judiciar să convoace comitetul creditorilor în vederea punerii în discuție a cererii de autorizare, cerere perfect legală în cazul în care lichidatorul judiciar nu formulează cererea prevăzută de art. 138 din Legea nr. 85/2006 care dă posibilitatea comitetului creditorilor să formuleze această cerere premergătoare cererii de angajare a răspunderii patrimoniale, care este cerută de cursul procedural și care nu are nici o legătură cu fondul dreptului;
În prezenta cauză sunt în mod evident incidente dispozițiile art. 138 alin. 3, teza finală, respectiv "dacă lichidatorul judiciar a omis să formuleze acțiunea prevăzută de art. 138 și răspunderea persoanelor la care se referea alin. 1 amenința să se prescrie";
Este evident că răspunderea persoanelor la care se referea alin.1 amenința să se prescrie, având în vedere că prin închiderea procedurii falimentului debitoarei, nu mai exista nici o posibilitatea reală de angajare a răspunderii patrimoniale, astfel încât răspunderea persoanelor nu numai că amenința să se prescrie, dar se va prescrie cu siguranță.
Văzând că nu s‑a formulat întâmpinare cu privire la motivele de recurs,
Reținând, sub un prim aspect, că potrivit art. 129 din Legea nr. 85/2006, după ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, lichidatorul va supune judecătorului‑sindic un raport final însoțit de situațiile financiare finale, copii de pe acestea trebuind să fie comunicate tuturor creditorilor și debitorului și afișate la ușa tribunalului, judecătorul‑sindic având sarcina de a convoca adunarea creditorilor în termen de maximum 30 de zile de la afișarea raportului final, ocazie cu care creditorii pot formula obiecții la raportul final cu cel puțin 5 zile înainte de data convocării, obiecții care se soluționează de către judecătorul‑sindic cu ocazia ședinței iar după aprobarea raportului final al lichidatorului, acesta trebuie să facă distribuirea finală a tuturor fondurilor din averea debitorului, conform art. 130 din lege,
Că însă, în mod evident, nu aceasta este situația în speță, închiderea procedurii intervenind deoarece în patrimoniul debitorului nu au fost identificate bunuri valorificabile în vederea procurării fondurilor care să poată fi distribuite, propunerea respectivă fiind transmisă spre luare la cunoștință creditoarei recurente, la data de 7.01.2008, astfel că aceasta avea posibilitatea și obligația de a se prezenta la termenul de judecată spre a invoca eventuale neregularități în condițiile art. 108 alin. 2 și 3 Cod procedură civilă și a formula eventuale cereri în susținerea intereselor sale, lucru pe care însă nu l‑a făcut,
Considerând că în aceste condiții, dispozițiile art. 129 referitoare la convocarea adunării generale a creditorilor în vederea formulării de obiecțiuni la raportul final nu sunt incidente,
Reținând, pe de altă parte, că la dosar nu se află nici o cerere prin care creditoarea recurentă să fi solicitat ca în cazul în care lichidatorul judiciar nu apelează la prerogativa conferită de art. 138 alin. 1 să fie autorizați creditorii să formuleze acțiune față de persoanele din cadrul societății debitoare care au cauzat starea de insolvență pentru atragerea răspunderii personale patrimoniale,
Considerând că de altfel, posibilitatea de a formula o atare cerere nici nu exista în condițiile în care lichidatorul judiciar nu a omis să formuleze acțiunea ci s‑a pronunțat în mod expres, prin raportul în care propune închiderea procedurii, în sensul că aceasta trebuie făcută fără atragerea răspunderii administratorului societății, situație în care nu exista premisa prevăzută de alin. 3 al articolului de lege menționat care instituie în beneficiul comitetului creditorilor posibilitatea de a solicita autorizarea formulării cererii, în cazul când lichidatorul judiciar a omis să formuleze acțiunea prevăzută de art. 138 și răspunderea persoanelor responsabile amenință să se prescrie,
Că, în consecință, recursul fiind neîntemeiat sub aspectul tuturor motivelor invocate, prin aplicarea dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cod civil, trebuie respins,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului -, cu sediul în B, Cpt. Av., nr. 50, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 77 din 10 ianuarie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Timiș, privind pe debitoarea, cu sediul în T,-,. 4, prin lichidator judiciar Cabinet Individual de Insolvență, cu sediul în T, Calea Martirilor, nr. 2.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 2 decembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red. /Dact.
2 ex./22.12.2008
Primă instanță: Tribunalul Timiș
Judecător
Președinte:Mircea BoarJudecători:Mircea Boar, Csaba Bela Nasz, Maria
