Spete procedura insolventei. Decizia 1055/2008. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
Dosar nr-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ NR. 1055
Ședința publică de la 09.10.2008
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Cosmin Mihăianu
JUDECĂTOR 2: Veronica Dănăilă
JUDECĂTOR 3: Aurică Avram
GREFIER - - -
Pe rol judecarea recursurilor declarate de către recurenții, în calitate de administrator special al și C, în calitate de administrator judiciar al, împotriva sentinței comerciale nr. 1953/22.04.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații PRODUCȚIE, prin administrator judiciar General Expert și COM
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul, în calitate de administrator special al, reprezentat de avocat cu delegație la dosar, D-na, recurenta C, în calitate de administrator judiciar al, reprezentată de avocat cu delegație la dosar, Dl. și intimata PRODUCȚIE, reprezentată de avocați cu delegație la dosar, Dl. și D-na, lipsind celelalte intimate.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care apărătorul intimatei PRODUCȚIE depune la dosar copie de pe raportul întocmit la data de 12.12.2006 de către administratorul judiciar al și copie de pe sentința civilă nr. 2550/17.10.2006 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr-.
De asemenea, o copie a aceluiași raport de activitate este depusă la dosar și de către apărătoarea recurentului, în calitate de administrator special al
Întrucât nu sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul, în dezbaterea recursurilor.
Apărătoarea recurentului solicită admiterea celor două recursuri, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, primei instanțe, susținând că, fără a se intra în cercetarea fondului, cauza a fost soluționată ca efect al admiterii excepției de tardivitate, cu o greșită interpretare nu doar a dispozițiilor legale, dar și a situației de fapt. În acest sens, precizează că termenul de un an, prevăzut de art. 81 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, este legat de lege în mod expres de data la care a expirat termenul stabilit pentru întocmirea raportului la care se referă art. 20 alin. 1 lit. b), dar afirmă că un astfel de raport nu a fost depus în fața primei instanțe. În acest context, apărătoarea recurentului mai arată că judecătorul-sindic a făcut o confuzie între raportul prevăzut de art. 20 alin. 1 lit. b) și cel prevăzut de art. 54, susținând că, în speță, doar raportul prevăzut de art. 54 fost depus la dosar, dar și că acesta nu are nici o relevanță legat de momentul de la care începe să curgă termenul prevăzut de art. 81. În continuare, a mai arătat că fostul administrator judiciar s-a aflat în imposibilitate de a întocmi raportul prevăzut de art. 20 alin. 1 lit. b), având în vedere lipsa de colaborare a administratorului statutar al debitoarei și, doar în urma unei activități laborioase, actualul administrator judiciar a reușit să finalizeze acest raport, pe care l-a prezentat judecătorului-sindic în luna februarie 2008. Totodată, a mai susținut că legiuitorul, prevăzând o alternativă la termenul de 1 an, a vizat situațiile care nu permit încadrarea obiectivă într-un astfel de termen, tocmai pentru a da posibilitate administratorului judiciar să introducă acțiunile în anulare peste acest termen, dar nu mai târziu de 18 luni de la data deschiderii procedurii. În final, a susținut că în mod nelegal, cu încălcarea dispozițiilor art. 103 alin. 1.proc.civ. prima instanță a apreciat că termenul de un an este unul de decădere.
Apărătorul recurentei C solicită admiterea recursurilor, achiesând la concluziile formulate de celălalt recurent.
Apărătorul intimatei PRODUCȚIE pune concluzii de respingere a celor două recursuri, ca nefondate, precizând că recurenții ar fi trebuit să formuleze doar critici de nelegalitate, nu și de netemeinicie a sentinței atacate. Totodată, afirmă că în mod legal prima instanță a apreciat că acțiunea în anulare a fost tardiv formulată, întrucât legea leagă termenul de înregistrare a unei astfel de cereri de data la care administratorul judiciar trebuie să depună raportul prevăzut de art. 20 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 85/2006, care în speță, a fost stabilită la 17.11.2006. Cum acțiunea în anulare a fost depusă după trecerea unui an de la acest moment, intimata arată că a operat decăderea administratorului judiciar din drept, termenul de un an nefiind susceptibil de întrerupere sau suspendare, nici în situația înlocuirii administratorului judiciar.
Curtea pune în discuția părților aplicabilitatea termenului prevăzut de art. 81 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 în situația acțiunilor în anulare a unor transferuri pretins frauduloase, încheiate cu mai mult de trei ani anteriori deschiderii procedurii și, în acest context, competența instanței de drept comun sau a judecătorului-sindic în soluționarea unei astfel de cereri.
Apărătoarea recurentului afirmă că situația litigioasă este una distinctă, în care, în condițiile în care debitoarea a amânat intenționat deschiderea procedurii, devin aplicabile dispozițiile art. 85 alin. 4 din Legea nr. 85/2006.
Aceleași concluzii le formulează și apărătorul celeilalte recurente.
Apărătorul intimatei prezente apreciază că, într-adevăr, termenul prevăzut de art. 81 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 se aplică doar acțiunilor în anularea transferurilor pretins frauduloase încheiate în trei ani anteriori deschiderii procedurii și în aceste condiții, solicită în principal modificarea hotărârii, în sensul respingerii acțiunii, ca neîntemeiate, iar în subsidiar, casarea sa și trimiterea cauzei, spre rejudecare, judecătorului-sindic, nu instanței de drept comun, afirmând că împărțirea în secții a Tribunalului nu atrage aplicarea motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 3.proc.civ.
CURTEA
Asupra recursurilor de față, constată următoarele:
La data de 11.03.2008, în dosarul nr- aflat pe rolul Tribunalului București - Secția a VII-a Comercială, C, în calitate de administrator judiciar al debitoarei, a formulat o acțiune, în contradictoriu cu pârâtele PRODUCȚIE, reprezentată de administrator judiciar General Expert și COM, solicitând judecătorului-sindic, ca prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 567/09.02.2001 de, încheiat între debitoarea, în calitate de vânzătoare și PRODUCTION GRUP (actuala ), în calitate de cumpărătoare, dar și a actelor subsecvente, respectiv a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1559/30.05.2003 de, încheiat între PRODUCTION GRUP (actuala ), în calitate de vânzătoare și UNIVERSALL ROMÂNIA (actuala COM ), în calitate de cumpărătoare, a hotărârii din data de 29.08.2003 și a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2242/11.10.2007 de, încheiat între (fosta PRODUCTION GRUP ), în calitate de vânzătoare și PRODUCȚIE, în calitate de cumpărătoare.
Prin încheierea din data de 11.03.2008, judecătorul-sindic a disjuns cererea în anulare și, în vederea soluționării sale, a dispus alcătuirea unui nou dosar, stabilind primul termen de judecată la 01.04.2008.
Pe rolul Tribunalului București - Secția a VII-a Comercială s-a format astfel dosarul nr-.
Prin sentința comercială nr. 1953/22.04.2008, Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială a admis excepția tardivității formulării acțiunii și, pe cale de consecință, a respins acțiunea, ca tardiv promovată.
Pentru a pronunța această sentință, judecătorul-sindic a citat dispozițiile art. 79, 80 și 81 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 și a apreciat că termenul de un an pentru introducerea acțiunii în anulare începe să curgă de la data stabilită pentru depunerea raportului prevăzut de art. 20 alin. 1 lit. b) din lege. Totodată, a mai apreciat că acest termen nu se raportează la nici o situație excepțională, el împlinindu-se și în situația înlocuirii administratorului judiciar, fiind un termen de decădere, nesusceptibil de întrerupere ori suspendare.
În condițiile în care prin sentința comercială nr. 2550/17.10.2006 judecătorul-sindic, după ce a deschis procedura generală a insolvenței împotriva, a pus în vedere administratorului judiciar să întocmească și să depună la dosar în termen de 30 de zile raportul prevăzut de art. 54 alin. 1 și 2 din Legea nr. 85/2006 și în termen de 60 de zile raportul prevăzut de art. 59, prima instanță a apreciat că raportul administratorului judiciar trebuia depus la data de 17.11.2006, astfel încât depunerea acțiunii în anulare la data de 11.03.2008, ulterior împlinirii termenului de un an prevăzut de art. 81 alin. 1, este tardivă.
Împotriva acestei sentințe, atât administratorul special al debitoarei, cât și cel judiciar, C, au declarat recurs, solicitând casarea sa și trimiterea cauzei, spre rejudecare, primei instanțe.
În motivare, ambii recurenți au susținut că fără a intra în cercetarea fondului, judecătorul-sindic a soluționat cauza ca efect al admiterii unei excepții, vizând tardivitatea formulării acțiunii, cu o greșită interpretare nu doar a dispozițiilor legale, dar și a situației de fapt.
Astfel, au precizat că termenul de un an, prevăzut de art. 81 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, este legat de lege în mod expres de data la care a expirat termenul stabilit pentru întocmirea raportului la care se referă art. 20 alin. 1 lit. b), dar au arătat că un astfel de raport nu a fost depus în fața primei instanțe. În acest context, recurenții au arătat că judecătorul-sindic a făcut o confuzie între raportul prevăzut de art. 20 alin. 1 lit. b) și cel prevăzut de art. 54, susținând că, în speță, doar raportul prevăzut de art. 54 fost depus la dosar, dar acesta nu are nici o relevanță legat de momentul de la care începe să curgă termenul prevăzut de art. 81.
Recurenții au arătat și că fostul administrator judiciar s-a aflat în imposibilitate de a întocmi raportul prevăzut de art. 20 alin. 1 lit. b), având în vedere lipsa de colaborare a administratorului statutar al debitoarei și că, în urma unei activități laborioase, actualul administrator judiciar a reușit să finalizeze raportul, pe care l-a prezentat judecătorului-sindic în luna februarie 2008. Totodată, au mai susținut că legiuitorul, prevăzând o alternativă la termenul de 1 an, a vizat situațiile care nu permit încadrarea obiectivă într-un astfel de termen, tocmai pentru a da posibilitate administratorului judiciar să introducă acțiunile în anulare peste acest termen, dar nu mai târziu de 18 luni de la data deschiderii procedurii. În final, au susținut că în mod nelegal, cu încălcarea dispozițiilor art. 103 alin. 1.proc.civ. prima instanță a apreciat că termenul de un an este unul de decădere.
La data de 05.09.2008, intimata PRODUCȚIE a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea, ca nefondate, a celor două recursuri.
Analizând actele dosarului, precum și sentința atacată, motivele de recurs invocate, văzând și prevederile art. 3041.proc.civ. Curtea reține următoarele:
Potrivit art. 79 din Legea nr. 85/2006, administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul poate introduce la judecătorul-sindic acțiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor, în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii.
Art. 80 al legii enumeră diverse categorii de constituiri sau de transferuri de drepturi patrimoniale către terți, realizate de debitor, care pot fi anulate de către judecătorul-sindic; din examinarea acestora, rezultă că asemenea acte trebuie să se fi încheiat în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii.
Împotriva debitoarei, procedura generală a insolvenței a fost deschisă la data de 17.10.2006, prin sentința comercială nr. 2550 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială.
Prin urmare, doar actele încheiate de către debitoare, începând cu data de 17.10.2003, se circumscriu ipotezelor reglementate de art. 79 și 80 din Legea nr. 85/2006.
De asemenea, doar unor acțiuni în anularea unor asemenea acte le sunt aplicabile dispozițiile art. 81 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, potrivit cărora "acțiunea pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor, precum și pentru anularea constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale, la care se referă art. 79 și 80, poate fi introdusă de administratorul judiciar/lichidator în termen de un an de la data expirării termenului stabilit pentru întocmirea raportului prevăzut de art. 20 alin. (1) lit. b), dar nu mai târziu de 18 luni de la data deschiderii procedurii."
În această ordine de idei, Curtea mai reține că judecătorul-sindic a fost sesizat cu o acțiune în anularea unui singur transfer de drepturi patrimoniale, în care debitoarea este parte, respectiv contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 567/09.02.2001 de, în raport de care celelalte acte juridice a căror anulare se solicită, au caracter de acte subsecvente.
Așa fiind, relevanță prezintă doar data de 09.02.2001, când s-a încheiat transferul pretins fraudulos al debitoarei, nu și cele ulterioare.
În raport de considerentele expuse mai sus, Curtea constată că transferul realizat prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 567/09.02.2001 de nu s-a realizat în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii, așa încât reține că acțiunii în anularea sa (și a celor subsecvente) nu i se aplică termenul pe care art. 81 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 îl stabilește, în mod expres, unei alte situații de fapt.
Pe cale de consecință, Curtea constată că prima instanță a judecat cauza în mod greșit, fără a intra în cercetarea fondului, ceea ce face să devină incidente prevederile art. 312 alin. 1, 2, 3 și 5.proc.civ. texte de lege în temeiul cărora recursurile urmează să fie admise, iar sentința atacată să fie casată, cu trimitere.
În legătură cu instanța căreia dosarul urmează a fi trimis, Curtea ia act de susținerile intimatei PRODUCȚIE și subliniază că, într-adevăr, soluționarea litigiului de către o anume secție a tribunalului nu presupune incidența motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 3.proc.civ. - care, de altfel, nu a fost invocat ca atare, nici măcar din oficiu.
Cu toate acestea, Curtea reține că, în raport de dispozițiile evocate mai sus, respectiv art. 79, 80 și urm. din Legea nr. 85/2006, judecătorul-sindic poate soluționa exclusiv acțiunile pentru anularea actelor frauduloase, precum și pentru anularea constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale, încheiate de debitor în dauna creditorilor în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii.
Prin urmare, acțiunea în anularea unor asemenea acte, încheiate înainte de cei trei ani anteriori deschiderii procedurii, urmează să fie judecate pe calea dreptului comun, de către instanța comercială de drept comun.
În acest context, indicarea în cuprinsul cererii de chemare în judecată a unui temei de drept eronat nu leagă instanța de fond, care este datoare să soluționeze cauza prin prisma obiectului cererii și finalității urmărite de părți.
Cum Secția a VII-a Comercială a Tribunalului București este alcătuită doar din judecători-sindici, Curtea urmează să trimită dosarul, pentru competentă soluționare în fond, Secției a VI-a Comercială a aceluiași Tribunal, căreia îi revine plenitudinea de competență pentru procesele și cererile în materie comercială, al căror obiect are o valoare de peste 100.000 lei ori al căror obiect este neevaluabil în bani, potrivit art. 2 pct. 1 lit. a) proc.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de recurenții, în calitate de administrator special al și C, în calitate de administrator judiciar al, împotriva sentinței comerciale nr. 1953/22.04.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații PRODUCȚIE, prin administrator judiciar General Expert și COM și în consecință:
Casează sentința comercială nr. 1953/22.04.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr- și trimite cauza, spre competentă soluționare în primă instanță, Tribunalului București - Secția a VI-a Comercială.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 09.10.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red. Jud. /2 ex./21.10.2008
Judecător-sindic -
Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială
Președinte:Cosmin MihăianuJudecători:Cosmin Mihăianu, Veronica Dănăilă, Aurică Avram