Spete procedura insolventei. Decizia 106/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA nr. 106/C/2009-
Ședința publică din 19 martie 2009
PREȘEDINTE: Filimon Marcela JUDECĂTOR 2: Blaga Gabriela
JUDECĂTOR 3: Boța Marilena
Judecător: - -
Grefier: - -
Pe rol fiind soluționarea contestației în anulare formulată de - " ITALIA", cu sediul în S M,-/2, jud.S M în contradictoriu cu intimații:- "- DI " SRL,cu sediul în S M, B-dul -, -.5/13, jud.S M,- "" SRL,S M, nr.6, J-, CUI - -prin lichidator EXPERT,cu sediul în S M,-/A, jud.S M, domiciliat în Italia, localitatea, di, nr.100, BANCA COMERCIALĂ SA - Sucursala S M, cu sediul în S M, Romană, -.8, parter,,din S M,-./3,DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE Scu sediul în S M, Romană, nr.3-5,PRIMĂRIA,jud.S M, - "-. MA." SRL - cu sediul în Italia,,din P N,-, jud.N șiOFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL SATU MARE,cu sediul în S M,-, jud.S M,- - MA. L SRL ITALIAcu sediul în al, (TV), nr. 14, împotriva deciziei nr.347/C/ din 25 septembrie 2008, pronunțată de Curtea de APEL ORADEA în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, se prezintă pentru contestatoare - avocat în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar, iar pentru intimata - SRL SMp rin lichidator EXPERT se prezintă consilier juridic în baza delegației de reprezentare depusă la dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că, contestația este legal timbrată cu suma de 10 lei achitată cu chitanța nr. - din 26.11.2008 plus timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, după care:
Reprezentanta contestatoarea solicită admiterea contestației astfel, cum a fost formulată, desființarea deciziei atacate și fixarea unui nou termen pentru soluționarea recursului. Cu cheltuieli de judecată conform chitanței pe care o va depune la dosar. Precizează că hotărârea dată de instanța de recurs este rezultatul unor grave și esențiale erori materiale, nu a observat că facturile F nr. 04/31.01.2005, F nr. 07/28.02.2005 și F nr. 11/31.03.2005 nu sunt proforme ci definitive. A reținut în mod eronat că aceste facturi nu au fost înregistrate în contabilitate, atâta vreme cât din copia registrului jurnal al debitoarei( registru obligatoriu ) pentru lunile ianuarie, februarie și martie 2005 rezultă contrariul.
Reprezentantul intimatei solicită respingerea contestației în anulare, ca nefondată. Susține că facturile despre care -a făcut vorbire nu au fost și nu sunt definitive. Reprezentantul contestatoarei a fost prezent la Adunarea Generală a Creditorilor, precizând că nu au existat acele raporturi juridice între părți. Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Constată că prin Decizia nr. 347/C/2008 s-a anulat ca insuficient timbrat recursul declarat de- "- DI " SRL.
A fost respinsca nefondat recursul declarat de recurenta - " ITALIA", împotriva sentinței nr.1537 din 20 septembrie 2007, pronunțată de TRIBUNALUL SATU MARE.
Pentru a pronunța astfel, instanța de recurs a reținut următoarele:
Față de prevederile art.137 Cod procedură civilă, celelalte critici formulate de creditoarea recurentă - "- DI " SRL, nu se mai justifică a fi analizate.
Cu privire la recursul declarat de recurenta - " ITALIA", instanța urmează să rețină că acesta este nefondat, și va fi respins în temeiul dispozițiilor art.312 pct.1 Cod procedură civilă, din următoarele considerente:
Excepția tardivității formulării contestației la tabelul definitiv al creanțelor, privind pe debitoarea - "" SRL, este nefondată raportat la dispozițiile art.73 și 75 din Legea nr.85/2006.
Conform art.75 din actul normativ mai sus arătat, după expirarea termenului prevăzut de art.73 "orice parte interesată poate înregistra o contestație ulterioară împotriva înscrierii unei creanțe sau a unui drept de preferință în tabelul definitiv de creanțe, în cazul descoperirii existenței unui fals, dol sau unei erori esențiale, care au determinat admiterea creanței"
Înscrierea unei creanțe în tabelul definitiv ca urmare a unei erori săvârșită de lichidatorului judiciar, constând în aceea că a apreciat ca fiind certe creanțele înscrise în facturile proforma, justifică admisibilitatea contestației formulate, ce formează obiectul prezentei căi de atac.
Pe fondul recursului, instanța a reținut că, factura nr. 04/31.01.2005, în cuantum de 20.200 EURO, care are la bază factura proformă IT 03Z din 18.01.2003, prin care se stabilește un cost estimativ de 21.000 EURO; factura nr.07/28.02.2005, în cuantum de 12.350 EURO, care are la bază factura proformă IT 16A din 19.02.2004, prin care se stabilește un cost estimativ de 13.200 EURO; factura nr.11/31.03.2005, în cuantum de 20.050 EURO, care are la bază factura proformă IT 41A din 2.09.2004, prin care se stabilește un cost estimativ de 21.000 EURO, sunt facturi proforma, ceea ce înseamnă, așa cum a reținut judecătorul sindic prin sentința ce formează obiectul prezentului recurs, că ele nu dovedesc existența unor creanțe certe, lichide și exigibile, ci atestă doar o intenție pentru livrarea unor produse ori prestarea unor servicii.
Totodată, este nefondată și critica recurentei conform căreia judecătorul sindic nu și-ar fi motivat soluția de admitere a contestației formulate de lichidatorul judiciar EXPERT, câtă vreme din considerentele sentinței rezultă că s-a avut în vedere împrejurarea că, la reanalizarea tabelului definitiv consolidat al creanțelor, ca urmare a schimbării lichidatorului, noul lichidator a cerut creditoarei să facă dovada existenței unei creanțe certe, cu facturi definitive și care să fi fost înregistrate în contabilitatea debitoarei.
Această reținere a judecătorului sindic este confirmată de adresa nr.173/9.02.2007, din cuprinsul căreia rezultă că noul lichidator a solicitat recurentei creditoare - " ITALIA" acte justificative care să certifice înscrierea pe tabelul definitiv cu suma trecută inițial.
Între părți s-au stabilit raporturi comerciale, ceea ce înseamnă că pentru a face dovada executării prestațiilor invocate, recurenta avea obligația să depună la dosar sau să prezinte lichidatorului facturi acceptate, așa cum prevăd dispozițiile art.46 alin.3 Cod comercial.
Factura ca și mijloc de probă a raporturilor juridice ce i-au naștere între comercianți trebuie să îndeplinească două condiții, respectiv să fie redactată în două exemplare din care unul să rămână la emitent, să cuprindă toate elementele de identificare - cantitate, calitate, preț - și să fie acceptată de beneficiar.
Temeiul contestației formulate de lichidator l-a constituit anexarea la declarația de creanță a facturilor proforma indicate în contestație, situație în care această creditoare avea obligația să facă dovada existenței unei creanțe certe, întrucât factura proforma nu este document de plată.
Trebuie remarcat că, în timp ce factura comercială este o cerere de plată pentru mărfurile livrate, factura proforma este o invitație la cumpărare sau în cazul în speță oferta de prestări servicii trimisă unui beneficiar potențial.
Împrejurarea că, în recurs s-ar fi depus facturi definitive, nu poate fi reținută, câtă vreme facturile nr.4, 7 și 11, depuse în copie nu sunt semnate de debitoarea - "" SRL, ceea ce înseamnă că nu sunt acceptate.
În ce privește contractul încheiat între părți la 18 ianuarie 2003, care de asemenea nu a fost prezentat lichidatorului judiciar, acesta este formulat generic, astfel că nu poate constitui temei al înscrierii creditoarei în tabelul definitiv al creanțelor.
Declarațiile fostului contabil sau a administratorului societății recurente nu sunt de natură să confirme certitudinea creanței, câtă vreme proba în materie comercială este aceea cu facturile acceptate.
În acest context, nu poate fi reținută critica recurentei potrivit căreia, judecătorul sindic ar fi reținut aspecte neconforme cu realitatea, câtă vreme nu s-a făcut dovada înregistrării acestor facturi în contabilitatea debitoarei - "" SRL.
Împrejurarea că, din procesul verbal de predare primire din 29.04.2005 rezultă că toate actele contabile ale debitoarei au fost predate lichidatorului judiciar a debitoarei - "" SRL, la acea dată - " LJ 2000" SRL, nu naște prezumția relativă conform căreia și registrul jurnal, cartea M ori facturile definitive ar fi fost predate.
În lipsa unor dovezi certe în acest sens, instanța nu poate reține că recurenta a făcut dovada existenței și certitudinii creanței.
La pronunțarea acestei decizii, instanța nu a ținut seama de expertiza extrajudiciară depusă în recurs, care încalcă principiul contradictorialității și dispozițiile art.305 Cod procedură civilă.
Față de cele reținute mai sus, sunt întemeiate susținerile lichidatorului judiciar EXPERT, care arată în întâmpinare că la solicitarea sa creditoarea nu s-a conformat cererii de a depune facturi fiscale definitive și nu proforme, care să poată fi luate în considerare la definitivarea tabelului creanțelor debitoarei.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, corespunzător timbrat a formulat contestație în anulare, recurenta contestatoare - " ", solicitând admiterea contestației în anulare și rejudecând să fie admis recursul, modificată sentința Tribunalului Satu Mare, în sensul respingerii contestației formulate de - " EXPERT " și a înlăturării dispozițiilor de radiere a recurentei din tabelul definitiv consolidat.
În motivarea contestației în anulare, întemeiată pe prevederile art.318 Cod procedură civilă, contestatoarea solicită anularea deciziei nr.347/C/2008 a Curții de APEL ORADEA, ca fiind rezultatul unor grave și esențiale erori materiale săvârșite de către instanța de recurs.
Astfel, arată contestatoarea, prin săvârșirea unei erori materiale la pronunțarea deciziei, instanța de recurs a reținut că, facturile F nr.04/31.01.2005, F nr.07/28.02.2005 și F nr.11/31.03.2005, sunt proforma, deși acestea erau facturi definitive, astfel cum au fost depuse la dosar și prezentate spre vedere instanței de recurs și reprezentantului lichidatorului judiciar, în original, împreună cu traducerile legalizate, tot în original, aspect consemnat în încheierea de ședință din 29 mai 2008.
O altă eroare materială, în care s-a aflat instanța de recurs a fost și aceea că, a reținut că, creanța recurentei nu este certă, lichidă și exigibilă, întrucât facturile nr.04/31.01.2005; nr.07/28.02.2005 și nr.11/31.03.2005, nu au fost înregistrate în contabilitatea debitoarei - "" SRL, deși recurenta a depus la dosar în copie semnată pentru conformitate cu originalul, Registrul jurnal al debitoarei din lunile ianuarie, februarie și martie 2005, din cuprinsul căruia rezultă că aceste facturi au fost înregistrate în contabilitate.
Prin înregistrarea acestora, în condițiile art.20 din Legea nr.82/1991, rezultă că, au fost acceptate la plată, aceasta cu atât mai mult cu cât documentele contabile au fost depuse în copie la dosar, atât la ultimul termen de judecată, cât și odată cu declarația autentică a fostei contabile a debitoarei, anexată concluziilor scrise.
Întreaga literatură de specialitate, cât și practica judiciară, admit că este admisibilă contestația în anulare atunci când greșeala materială a fost săvârșită de instanță ca urmare a omiterii sau confundării unor elemente sau date materiale importante, determinante și să vizeze numai greșeli de fapt involuntare ale instanței.
Fiind dovedite în cauză existența unor asemenea erori materiale, este justificată admiterea contestației în anulare și rejudecarea recursului.
Intimatul EXPERT, în calitate de lichidator judiciar al - "" SRL S M, prin întâmpinarea depusă la dosar a solicitat respingerea contestației în anulare.
Astfel, arată intimatul că, - " " formulând această contestație în anulare, nu dorește altceva decât prelungirea procedurii de insolvență a debitoarei - "" SRL. Așa cum a arătat și în contestația inițială împotriva tabelului definitiv consolidat al creanțelor, precum și în precizările formulate și depuse în dosarul de recurs, dar după cum în mod corect au reținut și instanțele de judecată, facturile proforme nu pot fi confundate cu facturile definitive.
Pe de altă parte, administratorul de fapt și de drept al debitoarei a negat categoric că și-ar fi însușit la plată aceste facturi, prin afirmația sa făcută în adunarea creditorilor din 8.11.2007, astfel că prezenta cale de atac este nefondată.
Analizând prezenta cale de atac extraordinară, în temeiul dispozițiilor art.318 pct.1 Cod procedură civilă, a fost apreciată ca nefondată, astfel că a fost respinsă.
Potrivit textului legal mai sus arătat, hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu contestație, când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale.
Contrar susținerilor contestatoarei, decizia nr.347/25.09.2008, nu poate fi reținută ca fiind rezultatul unor greșeli materiale, constând în aceea că instanța ar fi reținut din eroare că facturile F nr.04/31.01.2005, F nr.07/28.02.2005 și F nr.11/31.03.2005, nu sunt definitive, ci proforme, câtă vreme din conținutul acestora rezultă că, factura se emite ca deviz estimativ pentru cheltuiala generată de factura proforma.
Chiar dacă facturile proforma ar fi devenit facturi definitive, cum susține contestatoarea, câtă vreme acestea nu au fost acceptate la plată, este evident că nu putea fi reținută nici certitudinea creanței creditoarei, astfel că, nici motivul din contestație, potrivit căruia instanța s-ar fi aflat în eroare și sub acest aspect, nu este fondat.
Eroarea gravă constând în neobservarea de către instanță a documentelor contabile, respectiv a Registrului jurnal, care face parte din categoria registrelor de contabilitate obligatorii, nu poate fi reținută ca fiind dovedită prin depunerea la dosar a copiilor conforme aferente lunilor ianuarie, februarie și martie 2005, câtă vreme lichidatorul judiciar le-a contestat regularitatea, iar originalul acestora nu s-a dovedit că ar fi fost predat odată cu celelalte acte contabile primului lichidator numit în cauză.
Nu este lipsit de importanță a fi relevată valoarea juridică a unei astfel de probe, în condițiile în care chiar dovedită existența originalelor, refuzul părții de a le prezenta instanței, are valoarea de început de dovadă.
Prevederile art.318 Cod procedură civilă, sunt interpretate în jurisprudență, în sensul că nu orice greșeală materială poate fi primită ca motiv de contestație în anulare, ci num ai acele greșeli care au fost esențiale, determinând soluția eronată a instanței.
Din aceasta rezultă că, dacă instanța ar fi trebuit să dea aceeași soluție, deși s-a săvârșit o greșeală materială, aceasta este irelevantă și în consecință, contestația în anulare trebuie respinsă. La această concluzie se ajunge din interpretarea textului legal care condiționează admisibilitatea contestației în anulare de faptul că, dezlegarea dată este "rezultatul acelei greșeli materiale".
În condițiile în care instanța de recurs a reținut că facturile 4, 7 și 11 nu sunt semnate de debitoarea - "" SRL și că aceasta înseamnă că nu sunt acceptate la plată, chiar dacă în cauză s-ar fi săvârșit erori materiale, creanța debitoarei rămânând incertă, nu putea fi înscrisă în tabelul definitiv al creanțelor.
Raportat la cele de mai sus, în temeiul dispozițiilor art.318 teza I Cod procedură civilă, urmează a fi respinsă ca nefondată prezenta contestație în anulare.
Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondată contestația în anulare declarată de - " ITALIA", cu sediul în S M,-/2, jud.S M în contradictoriu cu intimații:- "- DI " SRL,cu sediul în S M, B-dul -, -.5/13, jud.S M,- "" SRL,S M, nr.6, J-, CUI - -prin lichidator EXPERT,cu sediul în S M,-/A, jud.S M, domiciliat în Italia, localitatea, di, nr.100, BANCA COMERCIALĂ SA - Sucursala S M, cu sediul în S M, Romană, -.8, parter,,din S M,-./3,DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE Scu sediul în S M, Romană, nr.3-5,PRIMĂRIA,jud.S M, - "-. MA." SRL - cu sediul în Italia,,din P N,-, jud.N șiOFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL SATU MARE,cu sediul în S M,-, jud.S M,- - MA. L SRL ITALIAcu sediul în al, (TV), nr. 14, împotriva deciziei nr.347/C/ din 25 septembrie 2008, pronunțată de Curtea de APEL ORADEA în dosarul nr-, pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică azi, 19 martie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECATOR GREFIER
- - - - - - - -
Red.dec.M/26.03.2009
Jud.recurs --
Dact./26.03.2009
Președinte:Filimon MarcelaJudecători:Filimon Marcela, Blaga Gabriela, Boța Marilena
