Spete procedura insolventei. Decizia 694/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA COMERCIALĂ
Dosar nr-
DECIZIA Nr. 694/
Ședința publică din 22 2008
PREȘEDINTE: Petruța Micu
JUDECĂTOR 2: Anca Micu
JUDECĂTOR 3: Florin Moțiu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de debitoarea - SRL T, împotriva sentinței comerciale nr. 480/06.03.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații - SRL S și T, având ca obiect procedura insolvenței.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru debitoarea recurentă av., iar pentru creditoarea intimată - SRL S, lipsă fiind intimatul
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, reprezentanta recurentei depune dovada achitării taxei de timbru așa cum i s-a pus în vedere prin citație.
În ceea ce privește cererea de repunere în termen, av. învederează că solicită repunerea în termenul de recurs, având în vedere că prin concluziile scrise depuse la prima instanță, a adus la cunoștință sediul ales al debitoarei din T, P-ța - - nr.1,.13, cam.8, jud.
Reprezentanta creditoarei intimate solicită respingerea acestei cereri, având în vedere că societatea debitoare figurează în Registrul Comerțului de pe lângă T ca având sediul în T,-,.2, cam.1, jud. T, sediu unde au fost comunicate toate actele de procedură. Depune totodată un înscris prin care debitoarea intimată recunoaște și confirmă debitul, arătându-și disponibilitatea pentru soluționarea litigiului pe cale amiabilă.
În deliberare, Curtea constată că recursul a fost declarat în termen, având în vedere că pe concluziile scrise depuse la instanța de fond de către reprezentanta debitoarei există inscripționată ștampila Tribunalului Timiș cu data de 6 martie 2008, dată la care a și fost pronunțată hotărârea care a fost atacată cu recurs.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, Curtea constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta debitoarei recurente solicită în principal admiterea recursului și suspendarea soluționării prezentei cauzei, având în vedere faptul că s-a început urmărirea penală pentru o infracțiune care ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra soluției care se va da în cauză, iar în subsidiar admiterea recursului așa cum a fost formulat, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentanta intimatei solicită respingerea recursului, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin sentința comercială nr. 480/06.03.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, s-a respins contestația formulată de debitoarea - SRL T, s-a admis cererea creditoarei - SRL S în contradictoriu cu debitoarea - SRL T, în temeiul art.33 alin.6 din Legea privind procedura de insolvență s-a dispus deschiderea procedurii simplificate de insolvență împotriva - SRL T, în temeiul art.34 din Legea privind procedura insolvenței, văzând și prevederile OUG 86/2006 și a fost numit lichidator judiciar practicianul în insolvență Cabinet Individual de Insolvență din
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat că cererea formulată la 16.08.2007 de creditorul - SRL Saf ost comunicată la data de 24.08.2007, că debitorul se află în încetare de plăți, stare de fapt dovedită cu titlul executoriu Sentința civilă nr. 122/C/18.01.2007 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr-, că, creditorul are o creanță comercială certă, lichidă și exigibilă împotriva debitorului, a cărei valoare depășește 10.000 lei și de la a cărei scadență au trecut mai mult de 30 de zile, astfel că sunt întrunite condițiile prevăzute în Legea privind procedura insolvenței, astfel că a deschis procedura insolvenței față de debitoare.
Judecătorul sindic a reținut că societatea creditoare a invocat o creanță certă, lichidă și exigibilă, dovedită prin sentința civilă nr. 122/C/18.01.2007 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr-, că în apărare debitoarea a învederat că facturile fiscale depuse în probațiune de creditoare și reținute prin sentința civilă nr. 122/C/2007 a Tribunalului Sibiu, aferente perioadei 29.07.2004 - 02.06.2006 nu corespund cu originalele existente la sediul debitoarei, unele nefiind introduse în contabilitate și, mai mult, acestea fac obiectul dosarului penal 47/D/P/2006, fără a preciza instanța sau parchetul la care este înregistrat acest dosar.
În dovedirea susținerilor sale debitoarea a depus xerocopia raportului de expertiză contabilă judiciară întocmit în acel dosar, având ca obiectiv prevăzut la paragraf IV pct.A "determinarea volumului total al veniturilor realizate, generatoare de obligații fiscale datorate bugetului de stat", separat pentru fiecare din cele 5 societăți comerciale printre care figurează, la poziția 3 și debitoarea - SRL T, dar nu este înscris creditorul - SRL S, legalitatea plăților efectuate raportat la documentele justificative invocate în relațiile comerciale dintre cele 5 societăți în legătură cu încheierea unui antecontract de vânzare-cumpărare a imobilului menționat și efectuarea plăților prin avansurile de la trezorerie, precum și alte obiective, care nu au nici o legătură cu relațiile comerciale dintre - SRL S și - SRL T, astfel cum rezultă din cuprinsul raportului de expertiză contabilă judiciară depus la dosarul cauzei de apărătorul debitoarei.
S-a mai reținut că sentința civilă pronunțată în baza OG 5/2001 constituie titlu executoriu, conform art.9 alin.II, teza finală, chiar dacă, potrivit art.11 ind.1 alin.1 din același act normativ, nu are autoritate de lucru judecat în raporturile juridice dintre părți.
Debitoarea, prin contestație, nu a făcut referire la o hotărâre judecătorească pronunțată pe calea dreptului comun, potrivit căreia ar rezulta că nu are debite față de creditoarea - SRL S sau, astfel cum susține, că facturile fiscale reținute ca acte în probațiune la pronunțarea ordonanței 122/C/18.01.2007 a Tribunalului Sibiu au fost anulate ca înscrisuri falsificate de o instanță penală, motive pentru care judecătorul sindic a respins ca neîntemeiată contestația debitoarei și a admis cererea creditoarei.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs debitoarea - SRL T, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, solicitând admiterea recursului și modificarea în tot a hotărârii recurate în sensul admiterii contestației formulate.
În motivare se arată că abia la data de 23.04.2008 debitoarea recurentă a luat cunoștință de sentința de deschidere a procedurii, consultând dosarul aflat la arhiva instanței, comunicarea făcându-se în mod greșit la adresa din T, str. -, atâta timp cât rezultă fără putință de tăgadă faptul că, în concluziile scrise depuse la termenul de pronunțare din data de 06.03.2008 s-a indicat ca sediu procedural, P-ța - - nr.1,.3, cam.8, astfel că a fost în imposibilitate absolută de a lua la cunoștință de considerentele sentinței, motiv pentru care solicită repunerea în termen.
Se arată că prima instanță în mod cu totul netemeinic și nelegal a procedat la respingerea contestației formulată de debitoarea recurentă, având în vedere că există o serie de probleme cu facturile care au stat la baza titlului executoriu, această societate fiind, asemenea altor două societăți, respectiv - Farm SRL și - SRL, care au aceiași asociați, în aceeași situație, în sensul că numitul a desfășurat o serie de acte economice frauduloase în detrimentul acestor societăți.
Astfel, cum rezultă și din concluziile Raportului de expertiză efectuat în dosarul de cercetare penală facturile emise de către SRL, societatea care a formulat prezenta cerere de deschidere a procedurii insolvenței prezintă o serie de neconcordanțe care vizează următoarele aspecte:
1. la un număr de 24 de facturi apar la primitor câte două ștampile diferite și o semnătură indescifrabilă, care pe primul exemplar nu apar, fapt ce duce la concluzia că aceste documente sunt dubioase.
2. în ce condiții a fost semnat numai exemplarul sau numai cele două exemplare rămase la furnizor, când au fost semnate și de către cine, pentru că, pe toate apare o semnătură indescifrabilă fără date de identificare cerute de formular.
3. răspunsul la aceste întrebări din lipsa exemplarelor originale rămase la furnizor, nu pot fi date de expertiza contabilă, putând însă a se califica în timpul cercetărilor penale, acestea fiind emise de punctul de lucru SA
4. față de S, nu se poate da un răspuns definitiv și corect, decât după clarificarea celor de mai sus, iar răspunsurile la aceste întrebări vor putea califica dacă fenomenul de livrare a mărfurilor și primirea lor în mod efectiv a avut loc în realitate sau nu.
5. deși peste 90 % dintre facturi sunt ilegale, facturi ce fac obiectul dosarului nr- al Tribunalului Sibiu, ele au fost cuprinse în contabilitate fără a se sesiza acest fenomen.
Având în vedere cele prezentate, arată recurenta, se remarcă fără putință de tăgadă faptul că aceste facturi sunt ilegale, facturi care au stat la baza emiterii sentinței civile care ulterior a stat la baza solicitării deschiderii procedurii insolvenței prevăzută de către - SRL, ori, atâta timp cât aceste facturi sunt ilegale, în ce măsură creanța mai poate fi certă, lichidă și exigibilă și în ce măsură condițiile prevăzute de procedura insolvenței sunt îndeplinite sau nu.
Simpla motivare a instanței de fond că nu este evidențiat numărul de dosar în cadrul căruia a fost întocmit Raportul de expertiză, nu are nici o relevanță în determinarea existenței sau inexistenței caracterului cert, lichid și exigibil al creanței, atâta timp cât acest Raport a fost depus și figurează pe acesta numărul de dosar în care a fost întocmit.
Se arată că toate aspectele prezentate, știrbesc caracterul cert, lichid și exigibil al creanței și totodată creează o prezumție de nevalabilitate a înscrisurilor care stau la baza deschiderii procedurii falimentului, chiar dacă există o sentință judecătorească pronunțată de instanța de judecată. Toate aspectele reiterate mai sus, nu erau cunoscute la data pronunțării sentinței judecătorești ci au ieșit la iveală pe durata derulării litigiului de mai sus, aspecte care trebuie aduse la cunoștința instanței de judecată pentru a se putea pronunța în raport cu toate actele și dovezile existente, pentru a avea o privire de ansamblu asupra întregului dosar.
Examinând recursul declarat de debitoare prin prisma motivelor de recurs și a prevederilor art. 304/1 pr. civ. Curtea va constata că acesta este întemeiat.
Astfel, așa cum rezultă din înscrisurile de la dosarul primei instanțe, cauza a rămas în pronunțare la data de 28.06.2008, când, la solicitarea avocatei debitoarei, s-a amânat pronunțarea pentru depunerea de concluzii scrise.
Pronunțarea asupra cauzei a avut loc la data de 06.03.2008, conform hotărârii de la fila 129 din dosarul primei instanțe. Curtea reține că la aceeași dată, adică 06.03.2008, debitoarea a depus la dosar, prin registratura Tribunalului Timiș, concluzii scrise în două exemplare, aflate ambele la dosar.
Este adevărat că pe exemplarul de la fila 125 este înscrisă mențiunea "după dezbateri" și data de 10.08.2008, însă Curtea nu poate reține ca reale aceste mențiuni, dat fiind că pe de o parte ele nu sunt semnate de nici o persoană, iar pe de altă parte, acest exemplar al concluziilor scrise a fost cusut la dosarul cauzei înainte de hotărârea primei instanțe, care a fost redactată la 06.04.2008, deci concluziile scrise erau depuse la dosar cel puțin înainte de această ultimă dată.
Date fiind cele de mai sus, Curtea constată că, în principal, debitoarea a solicitat prin concluziile scrise respingerea cererii creditoarei și admiterea contestației sale, iar în subsidiar suspendarea cauzei în baza art. 244 pct. 2. pr. civ.
Prima instanță s-a pronunțat asupra cererii creditoarei și asupra contestației debitoarei, însă nu s-a pronunțat asupra cererii debitoarei de suspendare a judecării cauzei în baza art. 244 pct. 2. pr. civ. cerere motivată de faptul că s-a început urmărirea penală pentru o infracțiune care ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează a se da.
În aceste condiții, în cauză sunt incidente dispozițiile art. 312 al. 5. pr. civ. motiv pentru care Curtea va admite recursul debitoarei, va casa sentința recurată și va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Timiș, prin judecător sindic, pentru a se pronunța asupra cererii debitoarei de suspendare a judecării cauzei în baza art. 244 pct. 2. pr. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul debitoarei - SRL T declarat împotriva sentinței civile nr. 480/06.03.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
Casează sentința recurată și dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Timiș, prin judecător sindic.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 22 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - -
GREFIER
- -
RED./25.09.2008
TEHNORED./2 EX/26.09.2008
PRIMA INSTANȚĂ: TRIBUNALUL TIMIȘ
JUDECĂTOR SINDIC:
Președinte:Petruța MicuJudecători:Petruța Micu, Anca Micu, Florin Moțiu
