Spete procedura insolventei. Decizia 978/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A VI A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ NR.978
Ședința Publică de la 22.06.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Alina Pănescu
JUDECĂTOR 2: Cristina Scheaua
JUDECĂTOR 3: Cosmin Mihăianu
GREFIER - - -
.
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, împotriva sentinței comerciale nr.424 din 5.11.2008, pronunțată de Tribunalul Giurgiu, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații, - - prin lichidator judiciar, - SRL, - ASA SRL, - MUNTENIA SUD -, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G, - SRL, - SRL, - -, - -, - -, ROMTELECOM - G, - -, - -.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefier, după care se învederează procedura neîndeplinită cu intimata - - întrucât, dovada privind îndeplinirea procedurii de citare a fost restituită cu mențiunea "imobil demolat".
S-a mai învederat de asemenea, că intimatul pârât a depus la dosar, prin Serviciul Registratură, cerere de amânare a cauzei în vederea angajării unui apărător.
Curtea cu privire la procedura de citare cu intimata - - constată că sunt aplicabile dispozițiile art.98 proc.civ. potrivit cărora partea avea obligația să aducă la cunoștința instanței prin petiție la dosar schimbarea sediului social, sub pedeapsa neluării ei în seamă. Constată procedura de citare legal îndeplinită cu această parte.
Având în vedere data primirii citației respectiv, 30.04.2009, Curtea respinge cererea de amânare a cauzei formulată de intimatul, apreciind că partea a avut suficient timp pentru a-și angaja apărător în cauză.
Curtea constatând că recurenta a solicitat judecarea recursului și în lipsă potrivit art.242 alin.2 proc.civ. apreciind cauza în stare de judecată, o reține spre soluționare.
CURTEA:
Asupra recursului de față, deliberând, constată:
Prin sentința comercială nr. 424/05.11.2008 pronunțată de Tribunalul Giurgius -a dispus, în baza art. 129 din Legea nr. 85/2006, închiderea procedurii falimentului G, precum și radierea debitoarei din registrul comerțului. A fost respinsă cererea creditorului pentru angajarea răspunderii patrimoniale a fostului administrator al falitei, și a fost descărcat de îndatoriri ș iresponsabilități lichidatorul judiciar.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a arătat că, prin sentința comercială nr. 354/2002, Tribunalul Giurgiua dispus deschiderea procedurii insolvenței debitorului județul G, la cererea creditorului județul S-au înregistrat declarații de creanță, debitorul a depus actele contabile cerute de lege, la data de 03.07.2003 s-a întocmit tabelul creanțelor, valoarea pasivului fiind de 2.843.943 lei. Prin încheierea pronunțată în ședința din 05.12.2003 s-a dispus trecerea debitorului la faliment, iar la data de 28.05.2007 s-a depus raportul cu propuneri de lichidare a activelor mobile și imobile din averea debitoarei. S-a aprobat vânzarea bunurilor prim licitație publică, s-au afișat planurile de distribuire a fondurilor obținute din vânzări, iar la 08.05.2008 s-a depus raportul final cu propunere de închidere a procedurii.
În raportul final s-a învederat că societatea a desfășurat activitate de înființare și recoltare culturi agricole pe terenuri deținute în arendă, în condiții climatice nefavorabile, a înregistrat scăderi importante ale producției iar pe fondul importurilor masive de cereale, scăderi ale încasărilor din valorificări. Lipsa de resurse financiare nu a făcut posibilă achiziția de îngrășăminte și insecticide, toate acestea ducând la incapacitate de plată a furnizorilor și la întârzieri la plata datoriilor bugetare. La data deschiderii procedurii erau înființate culturi agricole pe o suprafață de 245 ha, cu o stare relativ bună, s-au valorificat în procedura de lichidare utilajele agricole, clădirile și terenul aferent, asigurându-se acoperirea creanțelor în procent de 87,24%. Urmare a examinării activității, nu s-au identificat elemente de răspundere potrivit art. 138 din Legea nr. 85/2006, deoarece s-a întocmit corespunzător evidența contabilă, s-au evidențiat bunurile din avere, nu s-au constatat situații de folosire a fondurilor în contra intereselor creditorilor.
Prin cererea depusă la data de 04.08.2008 creditorul a solicitat angajarea răspunderii fostului administrator în conformitate cu dispozițiile art. 138 alin. 1 lit. c și f din Legea nr. 85/2006. În motivarea cererii, a arătat că fostul administrator a dispus efectuarea unor operațiuni care au determinat încetarea plăților, nu a solicitat deschiderea procedurii, nu a achitat datoriile reprezentând contribuții la fondul unic de asigurări de sănătate, folosind sumele respective pentru susținerea activității curente a debitorului.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, judecătorul sindic a reținut că debitoarea a înregistrat în anul 2001 întârzieri la plata contravalorii lucrărilor agricole și a materialului săditor, că a întocmit corespunzător situațiile financiare, că la data deschiderii procedurii deținea în arendă teren, având culturi înființate și contracte de prestări de servicii, fiind înregistrată ca societate agricolă înființată în condițiile Legii nr. 36/1990.
S-a reținut că potrivit procesului verbal încheiat la 20.05.2003 nu s-au înregistrat datorii anterioare anului 2001, că din procesul-verbal de control încheiat la 25.05.2003 reiese că nu s-au efectuat plăți reprezentând contribuții de asigurare în perioada anului 2001, iar din cuprinsul înscrisurilor anexate declarațiilor de creanță reiese că este vorba de neonorarea de plăți în baza contractelor încheiate în perioada 2001-2002.
Judecătorul sindic a precizat că planul de reorganizare propus de debitor a fost respins de creditori în considerarea faptului că nu sunt condiții climatice care să permită obținerea de recolte suficient de bune pentru a asigura capacitatea de plată în termenul propus. De asemenea, a reținut că din raportul lichidatorului judiciar a reieșit că încetarea plăților a survenit în condiții independente de voința administratorului, condiții climatice defavorabile ce au generat producții scăzute, impozitul masiv practicat în ce privește produsele cerealiere, că nu s-au înregistrat deficiențe în evidența contabilă și nici procurări de fonduri ilicite.
S-a considerat că simpla împrejurare a nevirării contribuțiilor la fondul unic de asigurări de sănătate nu întemeiază cererea creditorului, pentru că întârzierea a fost înregistrată în anul 200, anterior deschiderii procedurii, concomitent cu pierderile înregistrate din cauze obiective, că administratorul a încheiat contracte de achiziție material săditor și prestări servicii conforme cu obiectul de activitate al societății, încetarea plăților nefiindu-i în mod direct imputabilă.
Constatând că nu se evidențiază elemente constitutive ale faptelor prevăzute de lege, tribunalul a respins ca nefondată cererea formulată de creditor.
Împotriva sentinței comerciale nr. 424/05.11.2008 pronunțată de Tribunalul Giurgiua declarat recurs în termen legal recurenta Aceasta a susținut că din rapoartele lichidatorului judiciar a rezultat că intimatul-pârât se face vinovat de ajungerea societății în încetare de plăți, săvârșind faptele prevăzute de art. 138 lit. c și f din Legea nr. 85/2006. Astfel, indiferent de faptul că intimatul-pârât, în calitate de administrator, a încălcat din culpă (neglijență) sau cu intenție normele de drept care îi impuneau să solicite tribunalului stabilirea stării de insolvență în termen de 30 de zile de la data apariției acesteia, sub sancțiunea răspunderii patrimoniale, acesta se face vinovat de încălcarea art. 32 din Legea nr. 64/1995 și a art. 27 alin. 1 și alin. 2 din Legea nr. 85/2006. S-au invocat prevederile art. 1080.civ. potrivit cărora "diligența ce trebuie să se pună în îndeplinirea unei obligații este întotdeauna aceea a unui bun proprietar", cele ale art. 72 din Legea nr. 31/1990 și cele ale art. 1540.civ. privind contractul de mandat, precum și prevederile art. 374.com. privind contractul de mandat comercial.
S-a mai invocat faptul că, potrivit art. 1082.civ. culpa administratorilor debitoarei este prezumată, iar în cauză, răspunderea trebuie apreciată cu mai multă rigurozitate, având în vedere că administratorul a acționat în temeiul unui mandat comercial, cu titlu oneros.
Referitor la aplicarea răspunderii în baza art. 138 alin. l lit. f din Legea nr. 85/2006, s-a arătat că suma pe care debitoarea o datora cu titlu de contribuție la fondul de asigurări sociale de sănătate nu aparținea falitei și a fost utilizată în alte scopuri, determinând majorarea datoriilor societății și contribuind la intrarea sa în incapacitate de plată.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 3041.pr.civ.
Analizând recursul prin prisma motivelor de recurs expuse, se constată că nu este fondat.
Cu privire la fapta prevăzută de art. 138 al. 1 lit. c din Legea nr. 85/2006, s-a invocat nerespectarea dispozițiilor art. 27 alin. 1 din legea insolvenței. Aceste texte de lege dispun că "debitorul aflat în stare de insolvență este obligat să adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozițiilor prezentei legi, în termen de maximum 30 de zile de la apariția stării de insolvență".
Nerespectarea acestei obligații legale nu constituie fapta prevăzută de art. 138 lit. c din Legea nr. 85/2006, respectiv cea constând în dispunerea, în interes personal, a unei activități care ducea, în mod vădit, persoana juridică la încetarea de plăți.
Chiar dacă intimatul-pârât nu și-a îndeplinit obligațiile de administrare în bune condiții a societății debitoare, nu s-a dovedit în cauză că aceasta s-a desfășurat în interesul personal al acestuia, așa cum cer dispozițiile legale menționate.
Nu au relevanță în speță prevederile invocate ale art. 1080.civ. referitoare la diligența care trebuie manifestată în ceea ce privește îndeplinirea unei obligații contractuale, și nici cele ale art. 1540.civ. și ale art. 374.com. referitoare la contractul de mandat comercial.
Răspunderea întemeiată pe prevederile art. 138 din Legea nr. 85/2006 este o răspundere delictuală specială și nu îi sunt aplicabile regulile de la răspunderea contractuală referitoare la prezumția de culpă prevăzută de art. 1082.civ. sau cele de la contractul de mandat.
În ceea ce privește invocarea dispozițiilor art. 138 lit. f din Legea nr. 85/2006, care se referă la folosirea de mijloace ruinătoare pentru a procura persoanei juridice fonduri în scopul întârzierii încetării de plăți, se constată că nu sunt întrunite condițiile acestui text de lege.
Astfel, nu s-a făcut dovada că sumele datorate cu titlu de contribuții la. s-au folosit de către debitoare în scopul de a întârzia încetarea de plăți, susținerea recurentei fiind deci nedovedită.
Având în vedere aceste considerente, se apreciază că recursul nu este fondat și, în consecință, în temeiul art. 312 alin. 1.pr.civ. va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECI D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, împotriva sentinței comerciale nr.424 din 5.11.2008, pronunțată de Tribunalul Giurgiu, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații, - - prin lichidator judiciar, - SRL, - ASA SRL, - MUNTENIA SUD -, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G, - SRL, - SRL, - -, - -, - -, ROMTELECOM - G, - -, - -.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 22.06.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red. /2 ex/22.07.2009
Președinte:Alina PănescuJudecători:Alina Pănescu, Cristina Scheaua, Cosmin Mihăianu
