Suspendare hotarare aga Spete. Decizia 408/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 408/COM
Ședința publică de la 24 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ecaterina Grigore
JUDECĂTOR 2: Adriana Pintea
JUDECĂTOR 3: Eufrosina Chirica
Grefier - -
S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de contestatorii SC & SRL și, cu sediul și reședința în C,-, județ C, împotriva încheierii nr.25/28.01.2008, pronunțată de Curtea de APEL CONSTANȚA în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații, cu sediul ales la av., cu sediul în B, sector 3,-, -. 2,.34 și prin mandatar, cu domiciliul în C,- B, județ
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat, pentru contestatoarea recurentă SC & SRL, contestatorul și intimatul, în baza împuternicirii avocațiale nr. - și avocat, pentru intimatul, în baza împuternicirii avocațiale nr.-.
Procedura de citare este legal îndeplinită, potrivit art.87 și urm. Cod pr.civilă.
Avocat, pentru intimatul, precizează că nu insistă în cererea de amânare a cauzei. Învederează instanței că a invocat excepția lipsei de interes a promovării contestației în anulare de către SC and SRL, care nu are decât calitatea de a executa hotărârile asociaților și nicidecum de a le contesta, firma fiind terț în conflictul dintre asociați.
Avocat, pentru contestatoarea recurentă SC & SRL, contestatorul și intimatul, solicită respingerea excepției ca nefondată. Precizează că nu are alte cereri de formulat.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra contestației în anulare.
Avocat, pentru contestatoarea recurentă SC & SRL, contestatorul și intimatul, arată că, împotriva încheierii pronunțate de Tribunalul Constanța, prin care s-a dispus suspendarea hotărârii până la soluționarea irevocabilă a acțiunii având ca obiect anularea hotărârii, s-a formulat recurs atât de SC & SRL prin administrator, cât și de către, în nume propriu. Prin încheierea nr.25/28.01.2008, Curtea de APEL CONSTANȚAa luat act de renunțarea la judecata recursului, renunțare formulată de intimatul reclamant. În fapt, este vorba de o eroare materială evidentă, în sensul că instanța a fost dusă în eroare de cererea de renunțare la judecată. Consideră că, pentru ca instanța să ia act de renunțarea la recursul promovat de către SC and SRL, ar fi trebuit ca aceste părți să facă renunțarea la calea de atac promovată. Solicită, în temeiul art.318 Cod pr.civilă, admiterea contestației în anulare a încheierii contestate.
Avocat, pentru intimatul, precizează că avocatul nu reprezintă societatea, întrucât nu are mandat pentru aceasta. Din dovezile obținute de la Registrul Comerțului rezultă că administratorul societății este, iar acesta a renunțat la judecata recursului. Din formularea recursului rezultă că această cale de atac a fost promovată de către societate.
Avocat, pentru contestatoarea recurentă SC & SRL, contestatorul și intimatul, în replică, precizează că recursul a fost formulat atât de societate, cât și de.
CURTEA:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța sub nr-, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții SC & SRL, și, solicitând instanței să dispună suspendarea efectelor hotărârii a SC & SRL din data de 28.09.2007 până la soluționarea irevocabila a acțiunii de fond ce vizează anularea acestei hotărâri și suspendarea efectelor procesului verbal al a SC & SRL din data de 27.09.2007 până la soluționarea irevocabila a acțiunii de fond ce vizează anularea acestui proces verbal.
In motivarea acțiunii reclamantul a susținut că este asociat al SC & SRL și că ceilalți acționari, cu încălcarea dispozițiilor privind convocarea adunărilor generale extraordinare a asociaților și cu încălcarea dreptului său de a participa și de a vota în cadrul acestei adunări, au hotărât înstrăinarea bunurilor imobile ale societății la preturi derizorii.
In drept s-au invocat dispozițiile art.133 din Legea 31/1990.
Pârâții au depus întâmpinare prin care au invocat excepția lipsei dovezii calității de reprezentant a avocatului reclamantului. In motivarea acestei excepții s-a susținut că dl. avocat a înțeles să-și dovedească calitatea prin procura specială autentificată sub nr.1993/13.07.2007, procură care este dată însă de către dl., personal și în calitate de mandatar al lui, fără să se facă o trimitere la mandatul în baza căruia lucrează în numele și pentru dl. și fără a se face dovada că a fost mandatat de către acesta pentru a-l reprezenta în raporturile cu.
Se mai susține că procura specială autentificată sub nr.1993/13.07.2007 este lovită de nulitate relativă, fiind încălcate dispozițiile art.47 din Legea Notarilor Publici, în sensul că traducerea ar fi trebuit să fie asigurată de către un interpret.
Pe fondul cauzei s-a susținut că reclamantul nu justifica urgența, ca și condiție de admisibilitate a ordonatei președințiale, nefăcând dovada că s-a încercat vânzarea bunurilor la un preț "infim".
In cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
Prin sentința civilă nr. 167/20.11.2007 a fost respinsă excepția lipsei dovezii calității de reprezentant și a fost admisă în parte acțiunea, în sensul că s-a dispus suspendarea hotărârii din 28.09.2007 și s-a respins cererea de suspendare a efectelor procesului verbal al din 27.09.2007.
În motivarea acestei soluții s-a arătat că, prin procura generală autentificată la data de 11.07.2007, reclamantul a dat o procură generală d-lui Vinad pentru administrarea și conducerea tuturor afacerilor sale. In cuprinsul acestei procuri se prevede la punctul nr.4. posibilitatea mandatarului de a introduce acțiuni judiciare pentru recuperarea oricăror datorii către mandant, iar la punctul 8, posibilitatea de a angaja avocați.
In temeiul acestei procuri generale, completate cu dispozițiile art. 67 alin.3 din pr.civ. mandatarul Vinad a împuternicit pe dl., prin procura autentificata nr.1993/13.07.2007, să reprezinte interesele sale și ale mandantului sau - - în legătură cu orice litigiu în contradictoriu cu SC & SRL.
S-a mai arătat că nulitatea relativă a procurii autentificata sub nr. 1993/13.07.2007, pentru încălcarea dispozițiilor art.47 din Legea Notarilor Publici, ar putea fi invocată de părțile contractului de mandat, și nu de către un terț.
Pe fondul cauzei s- constatat că suspendarea executării hotărârilor AGA este lăsată la aprecierea instanței care va analiza, la soluționarea cererii de suspendare, atât motivele de nelegalitate invocate cu privire la anularea hotărârii, măsura suspendării executării hotărârii fiind o măsură care se fundamentează pe specificul speței, cât și consecințele pe care punerea în practică a hotărârii a cărei legalitate este pusă sub semnul întrebării le poate avea asupra societății și asupra terților, cu analiza incidenței condițiilor de admisibilitate a ordonanței președințiale: urgența, vremelnicia măsurii, neprejudecarea fondului.
S-a apreciat în consecință că punerea în executarea a hotărârii atacate ar avea drept efect scoaterea definitivă din patrimoniul societății a unor bunuri importante, o eventuala întoarcere a acestor bunuri în patrimoniul societății fiind greu de realizat în condițiile garantării drepturilor terților de bună credință.
Câtă vreme hotărârea a fost înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului și a dobândit caracter executoriu, iar reclamantul justifică condiția urgenței, dat fiind măsura importantă dispusă prin hotărârea atacată, prejudiciul este unul iminent.
Măsura este și, ea urmând să subziste doar până la soluționarea cauzei ce are ca obiect anularea acestei hotărâri.
In ceea ce privește suspendarea efectelor procesului-verbal din data de 27.09.2007, cererea a fost apreciată ca nefondată, întrucât procesul-verbal din această data este un înscris care constată doar amânarea ședinței adunării generale pentru data din 28.09.2007, nefiind susceptibil de executare.
Soluția a fost atacată cu recurs de către SC & SRL precum și de către pârâtul (potrivit cererii, recursul a fost formulat de în calitate de administrator al societății, dar și în nume propriu).
Prin motivele de recurs se arată că nu este mandatarul pârâtului, așa cum a arătat reclamantul, caz în care cererea a fost soluționată cu încălcarea formelor de procedură prevăzute de art. 105 alin. 2.pr.civ.
Se mai solicită verificarea legalității și temeiniciei hotărârii atacate sub toate aspectele, conform art. 3041pr.civ.
În drept se invocă art. 299, art. 304 pct. 5, art. 3041și art. 105 alin. 2.pr.civ.
În apărare reclamantul depune întâmpinare prin care se arată că mandatul invocat la fond este unul real. Reclamantul intimat mai arată că administrarea societății revine atât lui cât și recurentului, motiv pentru care nu este de acord cu reprezentarea societății de către avocat pentru angajarea căruia nu și-a dat acordul. În acest sens depune cerere de renunțare la recurs prin care invocă și excepția lipsei de interes a societății, motivând că aceasta este terț în conflictul dintre asociați.
Prin încheierea din 28.01.2008, Curtea de APEL CONSTANȚAa luat act de renunțarea la recurs de către SC & SRL.
Împotriva soluției Curții de Apel formulează contestație în anulare SC & SRL prin administrator și.
În drept se invocă prevederile art. 318.pr.civ. respectiv existența unei erori materiale, în condițiile în care instanța a luat act de renunțarea la judecata recursului formulată de către intimatul reclamant în numele societății pârâte care avea calitatea de recurent. În consecință, nici unul dintre recurenți nu a formulat o cerere de renunțare la judecată.
Intimatul depune întâmpinare prin care invocă excepția lipsei de interes a societății în promovarea contestației. În motivarea acestei excepții se arată că societatea este administrată atât de către reclamant cât și de către pârâtul, SC & SRL fiind un terț în conflictul dintre asociați. Se mai arată că nu a fost de acord ca societatea să fie reprezentată de către avocat. În sensul celor arătate, se depune cerere de renunțare la contestația în anulare, cerere formulată în calitate de administrator al societății.
Contestația în anulare a fost admisă pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 318.pr.civ.:" Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare".
Cererea de chemare în judecată adresată Tribunalului Constanța este formulată de către în contradictoriu cu SC & SRL, și.
Potrivit art. 132 din legea nr. 31/1990:
(2) Hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiție, în termen de 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, de oricare dintre acționarii care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat contra și au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal al ședinței.
(5) Cererea se va soluționa în contradictoriu cu societatea, reprezentată prin consiliul de administrație, respectiv prin directorat.
(6) Dacă hotărârea este atacată de toți membrii consiliului de administrație, societatea va fi reprezentată în justiție de către persoana desemnată de președintele instanței dintre acționarii ei, care va îndeplini mandatul cu care a fost însărcinată, până ce adunarea generală, convocată în acest scop, va numi un reprezentant.
(7) Dacă hotărârea este atacată de toți membrii directoratului, societatea va fi reprezentată în justiție de către consiliul de supraveghere.
Conform art. 133: "O dată cu intentarea acțiunii în anulare, reclamantul poate cere instanței, pe cale de ordonanță președințială, suspendarea executării hotărârii atacate.
(2) Președintele, încuviințând suspendarea, poate obliga pe reclamant la o cauțiune.
(3) Împotriva ordonanței de suspendare se poate face recurs în termen de 5 zile de la pronunțare".
Textul este prevăzut la cap. 4 din legea nr. 31/1990, capitol ce reglementează societățile pe acțiuni.
Societatea cu răspundere limitată, cum este cea din speța de față, este reglementată la capitolul 6, capitol care prevede la art. 196 că "dispozițiile prevăzute pentru societățile pe acțiuni, în ce privește dreptul de a ataca hotărârile adunării generale, se aplică și societăților cu răspundere limitată, termenul de 15 zile prevăzut laart. 132alin. (2) urmând să curgă de la data la care asociatul a luat cunoștință de hotărârea adunării generale pe care o atacă".
O societate comercială, indiferent de forma ei juridică, este administrată de un administrator sau mai mulți administratori.În cazul societăților pe acțiuni, atunci când sunt mai mulți administratori, ei constituie un consiliu de administrație. În ceea ce privește societățile cu răspundere limitată, potrivit art. 197 alin. 1 și 3 din legea nr. 31/1990 "societatea este administrată de unul sau mai mulți administratori, asociați sau neasociați, numiți prin actul constitutiv sau de adunarea generală.
Dispozițiileart. 75,76,77alin. (1) și79se aplică și societăților cu răspundere limitată".
Conform art. 75, 76 și 77 alin. 1 din lege:
"Dreptul de a reprezenta societatea aparține fiecărui administrator, afară de stipulație contrară în actul constitutiv".
"Dacă actul constitutiv dispune ca administratorii să lucreze împreună, decizia trebuie luată în unanimitate; în caz de divergență între administratori, vor decide asociații care reprezintă majoritatea absolută a capitalului social.
"Pentru actele urgente, a căror neîndeplinire ar cauza o pagubă mare societății, poate decide un singur administrator în lipsa celorlalți, care se găsesc în imposibilitate, chiar momentană, de a lua parte la administrație".
"Asociații care reprezintă majoritatea absolută a capitalului social pot alege unul sau mai mulți administratori dintre ei, fixându-le puterile, durata însărcinării și eventuala lor remunerație, afară numai dacă prin actul constitutiv nu se dispune altfel".
În temeiul art. 13 din actul constitutiv al societății & SRL, "asociații sunt și administratori ai societății. Asociații vor lua de comun acord toate deciziile referitoare la activitatea societății. Semnătura fiecăruia dă valabilitate oricărui act emis de societate". După mai multe cooptări în cadrul societății, evidențiate prin acte adiționale, asociați și administratori cu drept de reprezentare pentru societate sunt, și, potrivit certificatului constatator al Oficiului Registrului Comerțului nr. 13078/05.10.2007. Întrucât textul art. 13 din actul adițional face referire la acordul comun numai pentru deciziile referitoare la activitatea societății, în temeiul art. 13 teza ultimă din actul adițional, art. 196 raportat la art. 132 alin. 5 și art. 133, art. 197 alin. 3 raportat la art. 75 din legea nr. 31/1990, în cazul acțiunilor ce vizează anularea unei hotărâri a adunării generale și implicit suspendarea executării acestei hotărâri, acțiune ce a fost introdusă de către unul din administratori, societatea cu răspundere limitată va fi reprezentată în instanță de ceilalți administratori, acestia având dreptul să angajeze persoane cu pregătire de specialitate, cum este un avocat.
Potrivit principiului disponibilității, reclamantul este cel care fixează cadrul procesual, astfel că, având în vedere susținerile exprimate atât în faza recursului cât și în cadrul contestației în anulare cu privire la lipsa interesului SC & SRL și cu privire la calitatea de terț a societății în litigiul dintre asociați, singura acțiune pe care o putea întreprinde intimatul era aceea de a-și preciza cadrul procesual ori de a renunța la acțiunea de suspendare a efectelor actelor indicate în contradictoriu cu societatea al cărei acționar este. Întrucât o astfel de renunțare nu a fost înregistrată în speță, intimatul reclamant nu putea renunța la recursul declarat de către societatea pârâtă (având această calitate chiar ca urmare a voinței sale) prin celălalt administrator, interesele lor fiind contrare.
Față de cele mai sus exprimate, având calitatea de pârâtă în speță, societatea prin unul din administratorii ei ce nu a atacat hotărârea adunării generale, avea interes să formuleze recurs. Pentru aceste motive, excepția lipsei de interes a fost respinsă.
Pentru aceleași considerente, dar și pentru că în speță recursul a fost promovat și de către pârâtul, în nume propriu, aplicarea de către Curtea de Apel a prevederilor art. 246.pr.civ. reprezintă rezultatul unei greșeli materiale.
Instanța nu a luat act de renunțarea la contestația în anulare formulată de către SC & SRL prin administratorul, acesta fiind persoana ce a atacat hotărârea adunării generale și care, potrivit textelor mai sus citate, se va judeca cu societatea reprezentată de ceilalți administratori. În plus, cererea de renunțare este formulată de avocat fără mandat expres de renunțare la judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge excepția.
Admite contestația în anulare formulată de contestatorii SC & SRL și, cu sediul și reședința în C,-, județ C, împotriva încheierii nr.25/28.01.2008, pronunțată de Curtea de APEL CONSTANȚA în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații, cu sediul ales la av., cu sediul în B, sector 3,-, -. 2,.34 și prin mandatar, cu domiciliul în C,- B, județ
Anulează încheierea nr.25/28.01.2008 a Curții de APEL CONSTANȚA.
Fixează termen la 29 mai 2008, ora 9,00, pentru judecata recursului, cu citarea părților.
Pronunțată în ședința publică de la 24 Aprilie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Tehnored.-jud.-/29.04.2008
25 Aprilie 2008
Președinte:Ecaterina GrigoreJudecători:Ecaterina Grigore, Adriana Pintea, Eufrosina Chirica
