Pretenţii. Decizia nr. 421/2014. Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD
| Comentarii |
|
Decizia nr. 421/2014 pronunțată de Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD la data de 05-11-2014 în dosarul nr. 14246/190/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BISTRIȚA-NĂSĂUD
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
DECIZIA C I V I L Ă Nr. 421/2014
Ședința publică din 29 Octombrie 2014
Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: I. P.
JUDECĂTOR F. M. M.
JUDECĂTOR V. C.
GREFIER L. C. A.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurent . împotriva sentinței civile nr. 2736/2014 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar civil nr._ în contradictoriu cu intimatul M. G., având ca obiect pretenții .
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că prezenta cauză s-a dezbătut în ședința publică din 22 octombrie 2014, susținerile părților prezente fiind consemnate în încheierea din aceeași ședință, încheiere care face parte integrantă din hotărârea ce se va pronunța, pronunțarea acesteia fiind amânată pentru a da posibilitatea părților de a formula concluzii scrise la data de 29 octombrie 2014, când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pentru termenul de azi.
TRIBUNALUL
Deliberând constată că:
Prin sentința civilă nr. 2736/2014 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar civil nr._ , s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul M. G., împotriva pârâtei . din Bistrița și în consecință a obligat pârâta să achite reclamantului suma de 2016,93 lei cu titlu de despăgubiri, sumă care va fi actualizată cu indicele de inflație la data plății efective, a fost obligată pârâta să achite reclamantului dobândă legală penalizatoare calculată la suma mai sus arătată de la data 21.03.2012 și până la data plății efective, s-a admis în parte petitul privind obligarea pârâtei la plata daunelor morale și în consecință obligă . să achite reclamantului suma de 500 lei cu acest titlu de daune morale și a fost obligată pârâta să achite reclamantului cheltuieli de judecată în cuantum de 175,4 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond în baza probelor administrate a reținut că în data de 21.03.2012, reclamantul a achiziționat două anvelope marca Kleber, având ca dimensiuni 215/55/R16, de la firma Ionoltrans Serv SRL Bistrița, achitând suma de 950,00 lei, fără a fi inclus și montajul. Motivat de recomandarea vânzătorului s-a adresat pentru montarea lor la vulcanizarea auto independentă aflată în aceeași curte respectiv, la pârâta .. Cu ocazia manevrelor efectuare de angajații societății de demontare și montarea noilor anvelope, cele două jante au fost frezate, respectiv zgâriate în profunzime. Este de menționat că autoturismul reclamantului Ford Mondeo cu număr de înmatriculare_ la data producerii evenimentului era în garanției, reclamantul pentru prima dată de la fabricarea mașinii a schimbat anvelopele de vară de pe puntea din spate a autoturismului cu anvelope (patru anotimpuri) marca Kleber, iar starea celor două jante după intervenția făcută rezultă din nota tehnică de constatare (f.10) depusă de reclamant. Din adresa comunicată instanței de reprezentanta Ford, respectiv ., rezultă că remedierea celor două jante din aluminiu nu este posibilă, neexistând vreun procedeu tehnic de reparare și de readucere a lor în starea inițială și fără să fie afectată garanția. Intervenția făcută necesită înlocuirea lor. Din devizul de reparație întocmit de aceeași societate rezultă că valoarea pieselor, respectiv a jantelor și manopera este de 2016,93 lei.
Instanța de fond a apreciat că în speță sunt aplicabile dispozițiile 1373 din Codul civil din care rezultă că pentru angajarea răspunderii comitentului pentru fapta prepusului sunt necesare două condiții speciale care se grefează pe condițiile de drept comun, și anume raportul de prepușenie dintre autorul faptei ilicite și prejudiciabile și persoana chemată să răspundă în calitate de comitent pentru prejudiciul cauzat victimei; fapta ilicită cauzatoare de prejudiciu să fie săvârșită de prepus în legătură cu atribuțiile sau cu scopul funcțiilor ce i-au fost încredințate de comitent. Potrivit alin.1 al aceluiași articol partea finală ,,Comitentul este obligat să repare prejudiciu cauzat de prepușii săi ori de câte ori fapta săvârșită de aceștia are legătură cu atribuțiile sau scopul funcțiilor încredințate. Astfel că, răspunderea comitentului este obiectivă și se fundamentează pe ideea sau obligația de garanție, având ca suport riscul de activitate pe care comitentul îl introduce în societate. Din materialul probator administrat și din declarațiile martorilor audiați în cauză rezultă că angajații societății au efectuat manevrele de demontare și montarea noilor anvelope iar cu acea ocazie cele două jante au fost frezate, respectiv zgâriate în profunzime. Cum remedierea celor două jante din aluminiu nu este posibilă, neexistând vreun procedeu tehnic de reparare și de readucere a lor în starea inițială instanța a obligat pârâta să achite reclamantului suma 2016,93 lei cu titlu de despăgubiri, sumă care va fi actualizată cu indicele de inflație la data plății efective. Astfel, actualizarea creanței cu indicele de inflație reprezintă un calcul matematic, aplicabil în cazul unui fenomen specific economiei de piață, prin intermediul căruia se măsoară gradul de depreciere a valorii banilor aflați în circulație, aduși astfel la puterea lor de cumpărare. Scopul actualizării fiind acela de a menține valoarea reală a obligației monetare la data efectuării plății, astfel că instanța urmează a le acorda reclamantului cu titlu compensatoriu (damnum emergens).
Prima instanță a mai precizat că în ceea ce privește dobânda legală penalizatoare, reprezentând câștigul pe care reclamantul l-ar fi obținut din investirea banilor, dacă aceștia ar fi fost plătiți la data punerii în întârziere, instanța o acordă cu titlu de reparare a prejudiciului cauzat prin întârziere și acoperă beneficiul nerealizat (lucrum cessans), apreciind că acordarea dobânzii legale alături de actualizarea cu indicele de inflație nu conduce la o dublă reparare a prejudiciului, ci asigură o reparare integrală a acestuia, în acord cu dispozițiile art. 1531 din Codul civil din anul 2009. Cu privire la daunele morale atât practica judiciară cât și literatura de specialitate, le apreciază ca reprezentând o atingere adusă existenței fizice a persoanei, a integrității corporale și sănătății, cinstei, demnității, onoarei, prestigiului profesional. Potrivit regulilor de drept comun, reclamantul trebuie să facă dovada existenței prejudiciului moral încercat, a caracterului ilicit al faptei, săvârșită cu vinovăție, și a raportului de cauzalitate dintre prejudiciu și fapta pârâtului. În cazul în speță prin comportamentul său, pârâta i-a vătămat reclamantului dreptul de a bucura și folosi de un bun al său de care avea nevoie, cauzându-i și prejudicii de ordin moral prin afectarea prestigiului și demnității ocrotite de lege. Spre deosebire de celelalte despăgubiri civile, care presupun un suport probator, în privința daunelor morale, nu se poate apela la probe materiale, judecătorul fiind singurul care, în raport de consecințele suferite de partea vătămată, apreciază a anumită sumă globală care să compenseze prejudiciu moral cauzat, motiv pentru care instanța a obligat pârâta la plata de 500 lei cu titlu de daune morale,admițând astfel în parte petitul despăgubirilor morale solicitate de reclamant. In temeiul art.274 Cod pr. civ. de la 1865 a fost obligată pârâta să achite reclamantului cheltuieli de judecată în cuantum de 175,4 lei reprezentând taxă de timbru și timbru judiciar.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs în termen legal recurenta ., care a solicitat, în principal, admiterea recursului și rejudecând cauza să se dispună modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acesteia, fiind nelegală și netemeinică iar, în subsidiar, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei pentru rejudecare, dacă instanța de recurs, examinând cauza sub toate aspectele., va considera că procesul a fost soluționat fără a intra în cercetarea fondului, cu cheltuieli de judecată în fond și recurs.
In motivarea recursului s-a arătat că, Sentința civila nr. 2736/2014, pronunțata de Judecătoria Bistrița, in dosarul nr. 14._, este vădit netemeinica și dată cu încălcarea esențiala a legii, împrejurare care impune modificarea sentinței având in vedere următoarele: Hotărârea instanței de judecata pronunțata prin sentința civila nr. 2736/2014, este motivată sumar si pronunțată sub presiunea exercitată de reclamant. Acțiunea civilă în pretenții a reclamantului nu cuprinde motivele de drept, pe care se întemeiază, nefiind îndeplinite prevederile art. 112, pct. 4 cod procedura civila, cu toate ca pârâta prin întâmpinare a invocat neregularitatea, reclamantul nu a înțeles să-și motiveze în drept acțiunea, să probeze pretențiile (art.129 cod procedura civila), instanța de judecată nu poate complini demersurile si obligațiile legale ale părților si nu stabilește cadrul procesual. Cererea pentru acordare pretenții bănești, cu titlu de daune morale, în cuantum de 20.000 lei, nu a fost timbrată la valoare, reclamantul nu se încadrează în prevederile art. 15, lit."o" din Legea 146/1997;
Recurenta a mai menționat că instanța de judecata, prin adresa comunicata la data de 20.01.2014, a solicitat unității producătoare, firma Ford România, punctul de vedere cu privire la cât s-a diminuat valoarea jenților si pe ansamblu valoarea estetica a autoturismului, s-au dacă s-a influențat garanția autoturismului cu nr. de înmatriculare_, raportat la nota tehnică de constatare și consemnările din procesul verbal încheiat la cercetarea la fata locului, la care răspunde prin adresa de la fila 108 și anume:
1- în cadrul societății nu exista experți tehnici evaluatori auto care să poată determina cu cât s-a diminuat valoarea jenților si pe ansamblu valoarea estetica a autoturismului;
2- cu privire la garanția acestei mașini, din sistemul informatic al Ford România, a rezultat că mașina a fost in garanție doi ani in perioada 2009-2011, garanție acordată in temeiul Legii 449/2003, (la data de 21.03.2012 nu mai era in garanție);
3- dacă nu au fost afectate celelalte componente ale mașinii, nu pierde garanția, decât subansamblele afectate;
De asemenea, recurenta a precizat că potrivit facturii fiscale de la fila 70 din dosar, reclamantul a cumpărat autoturismul la data de 13.10.2009, care s-a aflat în garanție până la finele anului 2011, iar nota tehnica de constatare și devizul de calcul, întocmite la comanda reclamantului de o firmă SRL, exced perioadei de garanție, pe cale de consecință, concluziile prezentate în adresa de răspuns de la filele 121-122, sunt nerelevante, aceste concluzii privesc un autoturism aflat in garanție, însă autoturismul reclamatului nu se mai afla in garanție, fiind expirată la finele anului 2011. Este nereală susținerea firmei SRL că remedierea jenții nu este posibilă, neexistând procedeu tehnic, deoarece firma Ford deține tehnologie de reparare, anexam dovada, înscrisuri din anul 2014, iar valoarea unei jenți la prețul zilei este mai mic decât cel inclus in devizul de lucrări întocmit la 17.05.2012. Prin răspunsul dat de firma SRL vânzătoare, se consemnează ca la cererea reclamantului a fost eliberat un deviz de lucrări si o notă tehnică de constatare, în care nu consemnează nici o diminuare valorica a genților; doar faptul ca ele se pot înlocui 100%, înlocuirea este un punct de vedere in caz de garanție, care nu poate fi reținută ca probă in dosar, deoarece nu îndeplinește condițiile unei expertize tehnice de specialitate si nu poate fi calificată ca atare. Foarte important, nu s-au înlocuit gentile avariate, deoarece nu se impunea acest lucru, dovada că de la data de 21.03.2013, reclamantul circula cu autoturismul, folosind aceleași jenti, presupusele zgârieturi, teșituri, frezari, nu au afectat starea tehnica a autoturismului, iar siguranța circulației in trafic nu au fost pusa in pericol. Având in vedere pretențiile formulate, reclamantul se afla in culpa procesuală, întrucât nu a dovedit prejudiciul suferit, nu a solicitat ca mijloc de proba o expertiza tehnica auto, singura în măsura să lămurească diminuarea valorii jenților și pe ansamblu diminuarea valorii estetice a autoturismului. Din oficiu, instanța de judecată a pus în discuție și a încuviințat proba cercetării la fața locului, (in curtea sediului Judecătoriei Bistrița), în data de 22.08.2013, ora 10, dar reclamatul se prezintă numai la ora 10,15 minute, (este totuși așteptat), iar în procesul verbal aflat la fila 66 din dosar se consemnează ca reclamantul „învederează ca janta din partea stângă a fost frezată de către pârât", (recunoscând ca numai o geanta a fost avariata), instanța a constatat că avea o teșitura, iar la geanta din dreapta și la cele din față s-a constatat că sunt numai zgârieturi, împrejurare în care din eroare instanța de judecată obligă recurenta-pârâta la plata a doua jenți.
Totodată recurenta a arătat că martorii, O. I. si S. F. O., au declarat că reclamantul dorea doua genți noi, deși a fost schimbat cauciucul de pe o singura roata, cealaltă fiind schimbata la un alt servis, (.), iar martorii audiați M. D. si M. P. au declarat că zgârieturile erau minore, dar vizibile, erau foarte mici, de 1-2 cm. Martorul D. S. E., cel care a executat manopera, declara (fila 42 si 98) că a înlocuit o singura anvelopă, dar reclamantul in fata instanței de judecata, in momentul audierii 1-a umilit in mod nepermis de agresiv, a cerut martorului, instigîndu-1, să declare ceea ce îi spune el, încât, datorita presiunii si obrăzniciei reclamantului, martorul a izbucnit in plâns in momentul audierii, fiind cerută aplicarea măsurii de sancționare a reclamantului pentru comportamentul avut, instanța nu 1-a sancționat potrivit art. 108 cod procedura civila, dând dovada de prea multă clementa fata de reclamant, (se poate audia înregistrarea ședinței de judecata). Prin urmare, recurenta nu poate fi obligata decât, eventual, la plata unei singure jenti, nu la doua, deoarece intervenția s-a făcut doar la una. In subsidiar, s-a solicitat casarea sentinței civile nr. 2736/2014, pe motiv ca instanța de recurs, examinând cauza sub toate aspectele, va considera ca procesul a fost soluționat fără a intra în cercetarea fondului, având in vedere ca instanța de fond nu ținut cont de probele administrate, respectiv proba cercetării la fata locului, răspunsul comunicat de reprezentanta Ford Ramania SA, comunicat prin fax la data de 28.02.2014, fila 108 din dosar, probe de care nu face vorbire in motivarea hotărârii pronunțate.
În finalul cererii de recurs se arată că referitor la obligarea recurentei la repararea prejudiciului, (art. 1373 cod civil), din eroare instanța de judecată a reținut că suma de 2016,93 lei, stabilită in mod arbitrar prin devizul de reparație, prețul a doua jenti noi calculate pentru autoturism aflat in garanție, deoarece autoturismului cu nr. de înmatriculare_, nu se mai afla in garanție, iar reclamatul nu a depus nici o dovadă reprezentând prejudiciul real, cu privire la pretențiile formulate pentru a fi despăgubit, motiv pentru care s-a solicitat respingerea pretențiilor formulate ca nedovedite. Obligarea recurentei la despăgubiri indexate cu rata inflației si in același timp obligarea la plata dobânzii legale, reprezintă o dubla sancțiune, invocarea art. 1531 cod civil din 2009, este nerelevantă, având in vedere ca reclamantul nu a dovedit prejudiciul suferit. Cu privire la daunele morale acordate, solicită a se dispune respingerea lor, fiind neîntemeiate, reclamantul nu a suferit nici un prejudiciu moral, pârâta prin prepusul sau, nu a săvârșit cu vinovăție, cu intenție o fapta ilicită prejudiciabilă, a executat aceeași operațiune tehnică de înlocuire anvelopă comună și pentru alți clienții, dar până la acest incident nu au mai existat asemenea probleme, pârâta nu a urmărit să aducă reclamantului-intimat atingere sănătății, imaginii, cinstei, prestigiului, onoarei, reputației, demnității, suferință psihică, nu a urmărit restrângerea posibilităților reclamantului de a se bucura de satisfacțiile vieții folosind autoturismul, dimpotrivă, solicită a se avea în vedere conduita provocatoare a reclamantului, care la sfârșitul programului insista să-i fie schimbate anvelopele si creează starea conflictuală.
Prin întâmpinarea depusă la fila 20, petentul M. Gabril a solicitat să se respingă recursul pârâtei ca netemeinic, nelegal, chiar imoral raportat la materialul probator și proba cercetării la fata locului, din data de 22.08.2013, ora 10:00 si nu numai, și menținerea ca temeinică si legală a Sentinței Civile nr.2736/10.04.2014 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr._, cu acordarea de daune morale, în procent de 100% și nu în parte cum s-au acordat la fond, raportat la materialul probator atașat întâmpinări și care contrazice încercarea pârâtei, prin administrator si avocatul sau, prezentată la fila 9 si 10 din dosar, de a duce în eroare instanța de recurs, punând în același timp într-o situație penibilă reprezentanța Ford din municipiul Bistrița, respectiv pe reprezentantul filialei Ford din Bistrița domnul Stajerean A. care semnează și parafează documentele de la fila nr.9 si 10 din dosar, raportat la conținutul Notei Tehnice de constatare, privitoare la cele două jante din aliaj de aluminiu, jantele cu pricina, din data de 15.10.2014, făcută la reprezentanta Ford din Bistrița, semnată si parafată de același inginer Stajerean A..
Se arată că recursul promovat de pârâtă, este doar unul formal, lipsit de temeiuri juridice aplicabile speței, prevederi clare si exprese, regulamente, legi, legat de modul, siguranța si condițiile de prestare a serviciilor, fiind promovat de avocat in scopul justificării onorariului încasat de la pârâtă pentru reprezentarea în instanțe de diverse grade, având interesul ca procesul să dureze cât mai mult indiferent de rezultat. Se precizează că la data producerii evenimentului 21.03.2012, autoturismul marca Ford newe mondeo, era nou, în garanție, fiind achiziționat de la reprezentanța Ford din Târgu M. din vitrina acestui sowrom .În urma incidentului, s-a prezentat cu autoturismul la reprezentanța Ford din Târgu M. pentru evaluarea si remedierea daunelor, stricăciunilor, provocate de pârâtă la cele doua jante din aliaj, sau înlocuirea cu altele noi, autoturismul la data evenimentului nedorit aflându-se in garanție, garanția fiind pe durata de 4 ani de zile fără limita de kilometrii, așa cum rezulta din documentele depuse la dosarul de fond. S-a arătat că și în momentul de față autoturismul se afla în garanție extinsa la dilerul Ford din Târgu - M. pe încă doi ani de zile conform unui nou contract de garanție semnat intre părți.
Totodată, intimatul precizează că pârâta inițial a fost de acord să suporte toate cheltuielile necesare pentru remedierea stricăciunilor provocate la cele doua jante, în timpul procesului tehnologic de schimbare a anvelopelor vechi de pe aceste jante cu altele noi, si chiar cu înlocuirea acestora cu altele noi. La momentul prezentării către pârâtă a constatării tehnice, soluția și devizul lucrării, fiind nemulțumită de preț, pârâta s-a angajat să-i aducă în schimb două jante din aliaj noi, originale, agreate de firma Ford, în cel mult o lună de zile de la data când a prezentat devizul lucrării si soluția tehnică dată de reprezentanța Ford din Târgu - M.. După expirarea termenului, pârâta i-a adus la cunoștință că nu a găsit genți originale cu sigla Ford, cerându-i să se adreseze justiției pentru soluționarea incidentului, spunând că în final se va conforma dispozițiilor instanței judecătorești. Se arată că la momentul studierii dosarului, 15.10.2014, în vederea formulării întâmpinării la recursul declarat de pârâtă, a luat cunoștința de materialul probator depus de aceasta la fila 9 și 10 din dosarul de recurs, și care arată că ii s-au părut dubioase luând act de conținutul lor și de faptul că sunt semnate si parafate de reprezentanța Ford din Bistrița, care este tot un SRL.
De asemenea, intimatul arată că după studiul dosarului, imediat în aceeași zi, se arată că s-a prezentat cu autoturismul marca Ford new mondeo având număr de înmatriculare_, la reprezentanța Ford din Bistrița, cerându-i să-i facă o constatare tehnică la cele două jante din aliaj și să-i dea și soluția de remaniere, reparație, a acestora în condiții de siguranță, calitate si garanție a lucrării conform dispozițiilor legale în vigoare și conform datelor de identificare a autoturismului, prezentându-i domnului Stejarean A., șeful reprezentantei Ford din Bistrița, toate documentele autoturismului, inclusiv contractul de garanție si garanția extinsă dată de dilerul Ford din Târgu - M.. In urma acestei solicitări, domnul Stajerean A., după examinarea autoturismului și a celor doua jante, a eliberat Nota Tehnica de constatare nr. 466/15.10.2014, în care arată că la cele două jante fiind lipsa de substanță, material (aliaj aluminiu), acestea nu se pot remedia,numai prin înlocuire in condiții de garanție, asigurarea calității și siguranței serviciilor prestate, conform legislației in vigoare si nu numai. După ce a făcut constatarea arată că i-a spus domnului Stajerean, pentru ce-i trebuie aceasta constatare, si spunându-i de documentele aflate in dosarul de recurs de la fila 9 si 10, acesta și-a amintit că în vară (anul 2014) i s-a solicitat de cineva emiterea unei adeverințe și un preț de jeantă din aliaj pentru un ford mondeo fabricat in 2007, spunându-i că deține un autoturism de acest tip si că are niște zgârieturi pe două jante care îl deranjează, și că intenționează să le schimbe in viitor cu altele noi, solicitându-i că dacă zgârieturile se pot remedia si prin vopsire să-i prezinte și o oferta de preț în caz de remaniere, reparare prin vopsire.
Cu privire la daunele morale solicitate, intimatul solicită instanței de recurs a i se acorda în întregime, sau să le mărească substanțial, pentru ca pârâta prin prestarea de servicii de proasta calitate, i-a creat pe durata derulării procesului, suferință psihică cu implicații negative asupra stării sale generale de sănătate. Apreciază că instanța de fond a fost prea indulgentă cu pârâta referitor la acest capăt de cerere. Mai arată că din cauza indulgentei instanțelor din România, bunăoară ca și cea de la fond, si a controalelor care se fac de către organele abilitate ale statului, care manifestă nejustificat indulgență prea mare, față de agenții economici prestatori de diverse servicii, de proastă calitate și nesigure, calitatea și siguranța serviciilor de ori ce fel in România in viitorul apropiat nu v-a crește tocmai datorita acestui fapt.
Tribunalul, examinând hotărârea atacată, conform dispozițiilor art. 304 și 3041 Cod procedură civilă atât prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, constată că sentința pronunțată de instanța de fond este corectă din punct de vedere legal precum și sub aspectul temeiniciei cu privire la despăgubirile civile, inclusiv dobânzile penalizatoare, acordate pentru prejudiciul de natură materială constatat și care a fost bine evaluat, hotărârea atacată fiind pliată sub aspectul expres menționat pe dispozițiile legale incidente și susținută de o argumentație precisă și suficientă.
Prin urmare, în ceea ce privește despăgubirile civile de natură materiale acordate intimatei reclamante, Tribunalul consideră că acțiunea civilă a fost corect calificată iar cadrul procesual bine stabilit, hotărârea vizată de recurs este corespunzător motivată ( în nici un caz nu poate fi catalogată ca sumară cum susține recurenta) și este fundamentată pe un material probatoriu relevant și pe deplin edificator (devizul de lucrări, nota tehnica de constatare, întreaga corespondență purtată cu firma Ford România, declarațiile martorilor audiați și celelalte înscrisuri depuse la dosar care denotă că jențile au fost deteriorate printr-o eroare de manipulare iar remedierea lor nu era posibila).
Plecând de la aceste premise, Tribunalul consideră că motivele de recurs invocate de recurentă cu privire la daunele materiale acordate de instanța de fond nu au o bază reală iar aspectele susținute în sprijinul recursului declarat nu au fost dovedite pe parcursul prezentului proces.
Referitor la daunele morale în cuantum de 500 lei acordate de prima instanță, Tribunalul consideră că se impune înlăturarea acestora în condițiile în care nu s-a probat că prin fapta ilicită săvârșită cu vinovăție și reținută în sarcina recurentei pârâte s-ar fi adus cu certitudine o atingere semnificativă existenței fizice a persoanei, integrității corporale sau sănătății ori cinstei, demnității, onoarei, prestigiului profesional al intimatului reclamant. Contrar susținerilor primei instanțe, se constată că în cauza de față nu s-a dovedit prin nici un mijloc de probațiune existența unui prejudiciu de natură morală încercat de intimatul reclamant și care să fie într-un raport de cauzalitate cu fapta ilicită imputată autorului. Instanța de fond face referire la faptul că i-ar fi fost vătămat intimatului reclamant dreptul de a se bucura și de a se folosi de un bun al său, de care avea nevoie, cauzându-i astfel un pretins prejudiciu de ordin moral prin afectarea prestigiului și demnității ocrotite de lege, dar fără ca intimatul reclamant să probeze prin martori sau înscrisuri pretinsa jenă insuportabilă pe care o încerca când explica cunoscuților care îl întrebau ce s-a întâmplat cu jențile noului său autoturism, pretinsa suferință de ordin psihic resimțită când după spălarea mașinii își zărea jențile zgâriate ori pretinsa stare de stres datorată discuțiilor prealabile purtate cu partea adversă iar mai apoi demarării și derulării actualei acțiuni judiciare. În opinia Tribunalului și despăgubirile civile de factură morală presupun un suport probator solid cu privire la existența și întinderea prejudiciului nepatrimonial, judecătorul fiind într-adevăr singurul în măsură să stabilească suma de bani care să asigure o satisfacție adecvată păgubitului dar numai dacă s-a dovedit, pe de o parte, caracterul cert al prejudiciului adus persoanei umane și personalității sale (realitatea, intensitatea și durata trăirilor vătămătoare, gravitatea ori ireversibilitatea consecințelor) iar pe de altă parte, raportul de cauzalitate dintre pretinsa traumă și fapta care a atras antrenarea răspunderii civile delictuale.
Ca atare, prin prisma celor mai sus expuse, Tribunalul, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 3 Cod proc. civilă, va admite recursul declarat de pârâta ., împotriva sentinței civile nr. 2736 din l0.04.20l4 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr. l4246 /190/20l2 și în consecință va modifica în parte sentința atacată în sensul că se înlătură obligarea recurentei pârâte la plata către intimatul reclamant a sumei de 500 lei cu titlu de daune morale, cu menținerea în ființă a celorlalte dispoziții ale sentinței atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta ., cu sediul în Bistrița, ..2 A, jud. Bistrița-Năsăud, împotriva sentinței civile nr. 2736 din l0.04.20l4 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr. l4246 /190/20l2, în contradictoriu cu intimatul M. G., cu domiciliul în Bistrița, ., . Năsăud și în consecință:
Modifică în parte sentința recurată în sensul că;
- înlătură obligarea pârâtei la plata către reclamant a sumei de 500 lei cu titlu de daune morale;
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 05.11.2014
PREȘEDINTE, JUDECTORI, GREFIER,
I. P. F. M. M. - V. C. L. C. A.
Red/Dact MF/CR/2 Ex.
Jud.fond: L. M. T.
08.01.2015
| ← Dizolvare societate. registrul comerţului. Sentința nr.... | Pretenţii. Decizia nr. 69/2014. Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD → |
|---|
