Procedura insolvenţei. Sentința nr. 774/2014. Tribunalul DÂMBOVIŢA

Sentința nr. 774/2014 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 25-11-2014 în dosarul nr. 6032/120/2013/a6

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA

SECȚIA A II A CIVILĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINTA NR. 774

Ședința publică din data de 25.11.2014

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE – A. L. B.

GREFIER - D. D.

Pe rol fiind soluționarea contestațiilor formulată de contestatorii Administrația Națională de Administrare Fiscală, cu sediul în București, ., sector 5 și A. C. SA, cu sediul în C., ., județ Dâmbovița, prin administrator special, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la SPARL M. și Asociații, din București, .. 9, ., împotriva tabelul preliminar al creanțelor debitoarei A. C. SA, cu sediul în ., număr de ordine în Registrul Comerțului J_, Cod unic de înregistrare_, întocmit de administratorul judiciar C. de Insolvență Transilvania-Filiala București SPRL, cu sediul în București, .,., intimat fiind și ECOPCK SA, cu sediul în Ghimbav, ., județ B., precum și soluționarea cererii de intervenție principală formulată de debitoarea ., cu sediul în C., ., județ Dâmbovița, cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură la adresa reprezentantului ales SPARL M. și Asociații din București, .. 9, ..

Prezența și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din data de 11.11.2014, care face parte integrantă din prezenta, când judecătorul sindic, a amânat pronunțarea inițial la 18.11.2014 pentru a se depune concluzii scrise și ulterior la data de 25.11.2014, dată la care a hotărât următoarele:

JUDECĂTORUL SINDIC

Asupra contestațiilor de față:

1.La data de 22.05.2014 a fost înregistrat ca dosar asociat sub nr._, contestația formulată de ANAF București, împotriva tabelului preliminar al creanțelor debitoarei A. C. SA, întocmit de administratorul judiciar C. de Insolvență Transilvania - Filiala București SPRL.

Creditoarea ANAF solicită să se constate nulitatea măsurii administratorului judiciar de înscriere a sa în tabelul preliminar cu suma de_ lei, în loc de_ lei, din care suma de 95.253.902 lei sub condiție și, pe cale de consecință, să se dispună rectificarea corespunzătoare a tabelului preliminar al obligațiilor debitoarei.

Contestatoarea susține că, ulterior deschiderii procedurii de insolvență, ANAF, în calitate de organ fiscal, în a carui administrare se afla debitoarea, a comunicat cererea de admitere a creanței, prin a solicitat înscrierea în tabelul preliminar al obligațiilor debitoarei, cu suma totală de 142,644.986 lei, reprezentând obligații restante la bugetul general consolidat al statului, cu ordinea de preferință prevăzută de dispozițiile art. 121 alin.1 pct.2 din Legea nr. 85/2006.

Conform tabelului preliminar, publicat în B.P.I. nr. 9306/15.05.2014, creditoarea a fost înscrisă dosar cu suma de_ lei.

Se susține că, administratorul judiciar a invocat, înscrierea creanței ANAF în tabel cu suma diminuată, faptul că au fost depuse titluri executorii doar pentru suma de_ lei, astel că au fost ignorate dispozițiile legale potrivit cărora creditorul trebuie să dovedească solicitarea de înscriere în tabel cu documente justificative, nu cu titluri executorii. Cu alte cuvinte, dacă sumele neînscrise nu se regăseau în executare silită la serviciul de resort, nu înseamnă că nu sunt datorate de societatea debitoare.

În raportul de verificare al creanțelor (pag. 18), administratorul judiciar menționează existența titlurilor executorii și a somațiilor, în valoare de_ lei și respinge înscrierea diferenței, concluzionând că dacă pentru o parte din creanță nu s-a demarat executarea silita anterior insolventei, creanța nu exista.

Creditoarea susține că, diferența de 3.019.632 lei, rezultată din suma solicitată a fi înscrisă în tabel, respectiv de_ lei. Suma de_ lei care a fost acceptată la masa credală, nu reprezintă altceva decât accesoriile creanțelor bugetare, calculate până la data deschideriiprocedurii, respectiv 21.01.2014.

În acest sens sunt dispozițiile art. 3 pct. 11 din Legea nr. 85/2006, “creanțele bugetare reprezintă creanțele constând în impozite, taxe, contribuții, amenzi și alte venituri bugetare, precum și accesoriile acestora”.

Contestatoarea apreciază că administratorul judiciar nu a efectuat o veritabilă analiză a declarației de creanță, mulțumindu-se doar să parcurgă înscrisul recapitulativ atașat acestei declarații, prin care organul de executare din cadrul ANAF - Direcția generală de administrare fiscală a enumerat titlurile executorii emise pentru societatea debitoare, fără însă ca aceasta să însemne că, aferent obligațiilor bugetare nu există și accesorii, ce trebuie calculate până la data deschiderii procedurii.

Astfel, în ceea ce privește sumele reprezentând accesorii ale creanțelor fiscale au fost generate deciziile de calcul accesorii nr.:_/20.01.2014, în cuantum de 2.702.324 lei și nr._/17.02.2014 în cuantum de 467.868 lei, rectificată prin deciziile de impunere nr._.1-_.14, în sensul diminuării cu valoarea totală de 116.966 lei.

Creditoarea mai arată că, deciziile de calcul accesorii au fost comunicate societății debitoare după data deschiderii procedurii insolvenței, fiind practic imposibilă comunicarea lor în chiar ziua deschiderii procedurii, având în vedere că, soluția cu privire la deschiderea procedurii poate fi cunoscută de creditori prin publicarea în Buletinul proceudurilor de insolvență, deci ulterior pronunțării soluției.

Totodată, împrejurarea că debitoarea nu a prezentat administratorului judiciar toate documentele contabile, nu poate fi reținut în defavoarea creditorului bugetar și nu poate afecta dreptul acestuia de a solicita înscrierea la masa credală, cu toate sumele datorate, reprezentând atât obligații fiscale principale, cât și accesorii, calculate până la data de 21.01.2014.

Contestatoarea mai arată, în legătură cu mențiunile din raportul de verificare al creanțelor, conform căruia nu s-ar fi răspuns solicitării administratorului judiciar de clarificare a situației sumelor din declarația de creanță, faptul că mesajul electronic i-a fost comunicat în seara zilei de 8.05.2014, iar în ziua următoare a fost întocmit tabelul preliminar.

Contestația formulată de ANAF vizează și un al doilea motiv de nelegalitate și netemeinicie, în raport de înscrierea creanței în cuantum de 95.253.902 lei, sub condiție.

Se arată că, administratorul judiciar a reținut, în legătură cu această sumă, faptul că există pe rolul organului administrativ de soluționare competent, o contestație a cărei soluționare a fost suspendată, motiv pentru care „creanța nu poate fi înscrisă pur și simplu în tabelul preliminar de creanțe”.

Creditoarea susține că, în urma controlului fiscal efectuat la debitoare, organele de inspecție fiscală din cadrul Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili – Actrivitatea de Inspecție Fiscală, au întocmit raportul de inspecței fiscală nr. F-MC 129/27.06.2013, în baza căruia a fost emisă decizia de impunere nr. F-MC 534/27.06.2013.

Împotriva acestui act administrativ a formulat contestație debitoarea, iar prin decizia nr. 20/31.01.2014, s-a dispus suspendarea soluționării contestației în ce privește suma de 95.253.902 lei, însă decizia nu a fost nici desființată, nici suspendată executarea ei.

Totodată, debitoarea nu a făcut dovada că până la declanșarea procedurii insolvenței ar fi solicitat instanței de contencios administrativ, suspendarea executării deciziei, în condițiile art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004, astfel că, decizia nr. 534/27.06.2013 este executorie, beneficiind de prezumția de legalitate.

Chiar dacă administratorul judiciar menționează în raportul de verificare practica ICCJ referitoare la suspendare, creditoarea susține că, aceasta se referă la suspendarea procedurii administrative de soluționare a contestației, în condițile existenței unei sesizări penale, nefiind un argument pentru neînscrierea creanței, în tabel.

Prin înscrierea creanței sub condiție, este afectat dreptul la vot al creditoarei, în adunarea creditorilor, întrucât potrivit art. 64 alin. 5 din Legea nr. 85/2006, titularii creanțelor, sub condiție suspensivă, la data deschiderii procedurii sunt îndreptățiți să voteze și să participe la distribuiri numai după îndeplinirea condiției respective.

Or, procesul penal, include etapele de urmărire, cercetare judecătorească care se pot derula pe o durată mare, existând posibilitatea ca procedura insolvenței să fie închisă înaintea finalizării procesului penal.

Un alt argument invocat de contestatoarea este și acela că, administratorul judiciar nu a calificat expres condiția, ca fiind una suspensivă, iar această ambiguitate este de natură să inducă în eorare creditoarea, care poate considera că este vorba cel mult de o condiție rezolutorie.

Față de cele menționate, se solicită admiterea contestației, cu consecința înscrierii creditoarei în tabel cu suma de_ lei, conform art. 121 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 85/2006.

A fost atașată contestației declarația de creanță depusă de creditoare, în dosarul de fond.

La data de 3.06.2014, administratorul judiciar C. de Insolvență Transilvania a depus la dosar poziție procesuală, solicitând admiterea, în parte a contestației, în sensul respingerea înscrierii creanței, în cuantum de 3.019.632 lei, ca urmare a nedepunerii documentelor justificative și, admiterea în mod provizoriu, sub condiție, a sumei de 95.253.902 lei ( 72.063.601 lei TVA suplimentar și 23.190.301 lei accesorii aferente TVA).

Pentru creanța de 3.019.632 lei, administratorul judiciar susține că nu au fost depuse documente justificative, în conformitate cu prevederile art. 65 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, astfel că, solicită respingerea contestației, cu privire la această sumă, ca neîntemeiată.

În legătură cu suma de 95.253.902 lei, administratorul judiciar a înscris-o, în tabel provizoriu, sub condiția soluționării laturii penale, întrucât prin decizia nr. 20/31.01.2014 de soluționare a contestației formulată de debitoare a fost suspendată, ca urmare a faptului că Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili a înaintat Direcției Naționale Anticorupție Serviciul Teritorial Ploiești, Sesizarea Penală nr._/5.07.2013, iar soluția, pe latură penală are o înrâurire hotărâtoare asupra dezlegării pricinii.

Administratorul judiciar susține că, la momentul analizării creanței ANAF s-a avut în vedere și decizia Curții Constituționale nr. 95/2011 conform căreia, „procedura administrativă privind soluționarea contestației formulate împotriva actelor administrative fiscale să fie suspendată fie până la încetarea motivului care a determinat suspendarea, fie la un termen stabilit de organul fiscal competent prin decizia de suspendare”, or, soluționarea contestației depinde de soluția dată în cauza penală, acesta fiind și motivul pentru care organul fiscal a suspendat soluționarea contestației.

Administratorul judiciar apreciază că se impune ca judecătorul sindic să se pronunțe, în sensul de a califica condiția, ca fiind una suspensivă sau rezolutorie pentru partea creanței ANAF admisă sub condiție, iar această soluție se impune, dat fiind implicațiile calificării creanței.

Astfel, calificarea creanței ca fiind una suspensivă, duce la tratarea creanței conform art. 64 alin. 5 din Legea nr. 85/2006, creditorul fiind îndreptățit să voteze și să participe la distribuiri de sume, doar după îndeplinirea condiției respective, (soluționarea cauzei penale).

Administratorul judiciar susține că, în acest caz, prin calificarea condiției ca fiind sub condiție suspensivă, legea creează un mecanism de protecție, în sensul că, art. 127 din Legea nr. 85/2006 prevede faptul că, „cu ocazia distribuirilor parțiale, următoarele sume vor fi provizionate: 1. sumele proporționale datorate creditorilor ale căror creanțe sunt supuse unei condiții suspensive care nu s-a realizat încă”.

Calificarea condiției, ca fiind una rezolutorie, duce la implicații asupra procedurii, în sensul că, în cazul în care, în procedură vor fi distribuite sume în contul creanței respective, iar ulterior cauza penală va fi soluționată în sensul constatării inexistenței sumei respective, aceste sume vor trebui restituite de creditoare.

Față de aspectele invocate, creanța a fost înscrisă, sub condiția soluționării cauzei penale, votul creaditoarei în adunarea creditorilor fiind considerat în totalitatea creanței, urmând ca judecătorul sindic să califice natura condiției.

În drept, administratorul judiicar a invocat dispozițiile art. 67 și 73 din Legea nr. 85/2006.

Administratorul judiciar a depus la dosar practică judiciară, respectiv decizia nr. 105/15.01.2013 a Curții de Apel București; sentința nr. 3431/20.03.2012 a Tribunalului București;

La data de 24.09.2014, debitoarea prin administrator special a depus la dosar cerere de intervenție principală, solicitând, pe de o parte, respingerea contestației ANAF, prin care s-a solicitat înscrierea creanței de_ lei și pe de altă parte, neînscrierea sumei de 3.185.233 lei și, înscrierea sumei de 469.199 lei, sub condiție, ambele făcând parte din suma de 44.371.452 lei înscrisă cu titlu de creanță garantată provizoriu.

Intervenienta a solicitat, în contradictoriu, cu administratorul judiciar, pe de o parte respingerea poziției procesuale de admitere în parte a contestației privind creanța în cuantum de_ lei și, pe de altă parte, neînscrierea sumei de 3.185.233 lei și înscriserea sumei de 469.199 lei cu titlu de creanță sub condiței, ambele parte din suma de 44.371.452 lei înscrisă cu titlu de creanță garantată provizoriu.

În motivarea cererii, intervenienta a susținut că, ANAF a fost înscrisă în tabelul preliminar cu suma de_ lei, în categoria creanțelor garantate, cu ordinea de preferință prev. de art. 121 alin. 1 pct. 2 din lege, în mod eronat, întrucât în legătură cu această sumă s-a dispus admiterea contestației debitoarei împotriva deciziei ANAF nr. F-MC 534/27.06.2013.

Astfel, se impune neînscrierea sumei de 3.185.233 lei, în conformitate cu cele dispuse chiar de creditoare prin decizia nr. 20/31.01.2014, la punctul nr. 3.

În susținerea înscrierii, sub condiție a sumei de 469.199 lei se menționează că, prin aceeași decizie emisă de ANAF, nr. 20/31.01.2014, se face referire la această sumă, la punctele 2 (459.666 lei) și 4 (9.533 lei).

Astfel, deși contestația debitoarei a fost respinsă, în privința acestor sume, decizia nr. 20 a fost contestată la instanța competentă în ce privește punctele 2 și 4, astfel încât sumele pretinse de creditoare fac obiectul unui litigiu.

Față de cele menționate, se solicită admitere cererii, modificarea tabelului preliminar, cu consecința neînscrierii sumei de 3.185.233 lei și înscrierea sumei de 469.199 lei cu titlu de creanță, sub condiție.

Cererea de intervenție a fost întemeiată pe dispozițiile art. 61 și următoarele din Codul de procedură civilă.

A fost atașată din partea intervenientei, decizia nr. 30/31.01.2014 emisă de ANAF.

La data de 11.10.2014, contestatoarea ANAF a depus la dosar concluzii scrise, atașând totodată, înscrisurile doveditoare ale sumei de 3.019.632 lei, reprezentând accesorii, respectiv decizia nr._/20.01.2014 referitoare la obligațiile de plată accesorii, anexele la decizia nr._ și dovada comunicării deciziei; decizia nr._/17.02.2014 referitoare la obligațiile de plată accesorii, anexele la decizia nr._/17.02.2014 și dovada comunicării deciziei; adresa nr._/3.04.2014 și dovada de comunicare; deciziile nr._.1/2.04.2014- nr._.14/2.04.2014.

În ce privește suma de 95.253.902 lei, reprezentând creanță sub condiție, se reiterează susținerile conform căreia suspendarea soluționării contestației administrative nu trebuie confundată cu suspendarea executării deciziei de impunere, care în limitele stabilite prin decizia nr. 20/31.01.2014 emisă de Direcția Generală de Soluționare a contestațiilor, rămâne executorie.

Totodată, contestatoarea solicită respingerea cererii de intervenție a debitoarei, ca inadmisibilă, având în vedere că singura posibilitate pentru debitoare era formularea unei contestații.

La termenul de judecată din data de 14.10.2014, judecătorul sindic a admis, în principiu, cererea de intervenție principală, formulată de debitoare, prin administrator special.

La data de 17.11.2014, intervenienta a depus la dosar note scrise, în susținerea cererii de intervenție formulată.

Intervenienta a susținut că, ANAF a fost înscrisă în tabel cu suma de_ lei, în categoria creanțelor garantate, cu ordinea de preferință prev. de art. 121 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 85/2006, din care suma de 95.253.902 lei a fost înscrisă cu titlu de creanță garantată, sub condiția soluționării cauzei penale și suma de 44.371.452 lei, cu titlu de creanță garantată pur și simplă.

Legat de solicitarea ANAF de a fi înscrisă suma de 95.253.902 lei cu titlu de creanță garantată pur și simplă, intervenienta achiesează la poziția administratorului judiciar, în sensul că nu poate fi înscrisă pur și simplu în tabelul preliminar de creanțe.

Astfel, potrivit deciziei nr. 20/31.01.2014, privind soluționarea contestației debitoarei, s-a suspendat soluționarea contestației cu privire la suma de 95.253.902 lei, ca urmare a faptului că ANAF a înaintat către DNA sesizarea penală nr._/5.07.2013, ce formează obiectul dosarului penal nr. 146/P/2012 PICCJ DNA Serviciul Teritorial Ploiești, iar acest dosar nu a fost soluționat.

S-a considerat, în mod corect, că prioritate de soluționare o au organele de urmărire penală, aspect confirmat și prin Decizia Curții Constituționale nr. 95/2011 și nr. 1173/2008.

Prin soluția adoptată de ANAF a fost îngrădit dreptul debitoarei la o instanță de judecată, susținându-se însă, în cadrul dosarului de insolvență, că nu s-ar impune pronunțarea unei hotărâri pe latură penală prin care să se stabilească existența sau inexistența prejudiciului, ceea ce atrage o poziție contradictorie/duplicitară a contestatoarei.

Referitor la solicitarea ANAF cu privire la înscrierea sumei de 3.019.632 lei în tabel, acesta a fost solicitată de ANAF cu titlu de accesorii ale creanțelor bugetare, calculate până la data deschiderii procedurii, pentru care nu s-au atașat documente justificative.

Intervenienta mai arată în legătură cu solicitarea sa, privind neînscrierea sumei de 3.185.233 lei, faptul că, pentru această sumă a fost admisă contestația debitoarei împotriva deciziei ANAF nr. F-MC 534/27.06.2013, astfel că se impune neînscrierea sumei, conform celor dispuse la punctul nr. 3 din decizia nr. 20.

Totodată, în susținerea înscrierii sub condiție a sumei de sumei de 469.199 lei, aceeași decizie ANAF nr. 20/31.01.2014 face referire la punctele nr. 2 (459.666 lei) și 4 (9.533 lei) și, deși contestația debitoarei a fost respinsă împotriva acestor sume, decizia nr. 20 a fost contestată la instanța competentă, astfel încât, sumele pretinse fac obiectul unui litigiu.

Față de cele menționate, se solicită respingerea contestației ANAF, ca neîntemeiată.

2. La data de 22 mai 2014, s-a înregistrat la acest tribunal, ca dosar asociat, sub nr._ 13/a15, contestația formulată de A. C., în temeiul disp. art. 73 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, modificată, împotriva înscrierii, în tabelul preliminar a creanței solicitate de creditoarea . cuantum de 352.086,23 lei, înscrisă în categoria creanțelor chirografare.

Se solicită admiterea contestației, cu consecința înscrierii în mod parțial a creanței solicitate de către E. SA.

Se arată că, administratorul judiciar, în mod eronat, a admis creanța solicitată, întrucât valoarea reală a creanței datorate de debitoare către aceasta societate este de 302.050,82 lei, astfel cum rezulta din evidența contabilă.

Contestatoarea arată că, luând în considerare termenul scurt (5 zile) în care pot fi formulate contestațiile împotriva tabelului preliminar o să completeze motivele contestației, ulterior momentului la care vor intra în posesia declarației de creanță formulate de .>

In drept, au fost invocate dispozițiile art. 73 si urm. din Legea nr. 85/2006.

La data de 03.06.2014, contestatoarea a completat motivele contestației.

La data de 04.09.2014, administratorul judiciar C. de Insolvență Transilvania – Filiala București SPRL, a formulat un punct de vedere față de contestația debitoarei, solicitând, pe cale de excepție, respingerea contestației ca fiind tardiv introdusă, iar pe fondul cauzei, admiterea contestației ca urmare a achitării parțiale a debitului prin decontarea biletelor la ordin.

În susținerea excepției, administratorul judiciar arată că, potrivit art. 73 alin. 1 și 2 din Legea nr. 85/2006:

1. Debitorul, creditorii și orice altă parte interesată vor putea să formuleze contestații cu privire la creanțele și drepturile de preferință trecute de administratorul judiciar în tabelul preliminar de creanțe.

2. Contestațiile trebuie depuse la tribunal în termen de 5 zile de la publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență a tabelului preliminar.

In consecință, creditoarea era obligată să depună, atât contestația, cât și motivele contestației în termen de 5 zile de la publicarea tabelului preliminar în BPI. Având în vedere faptul că respectiva completare a motivelor contestației a fost depusă la dosarul cauzei ulterior datei de 21.05.2014 (ultima zi de depunere a contestațiilor) administratorul judiciar consideră contestația tardiv introdusă, operând sancțiunea decăderii din acest drept pentru debitoarea ..

Pe fondul cauzei, se solicită admiterea contestației, întrucât debitoarea a transmis intimatei biletele la ordin emise în favoarea sa de Agroli Distribution SRL, iar conform documentelor eliberate de Banca Transilvania a fost achitată către E. suma de 99.192 lei, astfel că, cuantumul creanței care se impune a fi înscris în tabel, este de 252.921,33 lei.

În drept, au fost invocate prevederile art. 73 din Legea nr. 85/2006.

Judecătorul sindic, analizând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Cu privire la contestația formulată de ANAF București o apreciază ca fiind întemeiată, pentru motivele ce vor fi expuse în continuare:

Creditoarea a solicitat înscrierea, în tabelul preliminar cu suma de_ lei, iar administratorul judiciar a înscris-o doar cu suma de_ lei, arătând că pentru diferența de 3.019.632 lei nu există documente justificative.

Judecătorul sindic reține că potrivit înscrisurilor depuse la dosar, suma de 3.019.632 lei reprezintă accesoriile creanțelor bugetare, calculate până la data deschiderii procedurii, respectiv 21 ianuarie 2014, iar potrivit art. 3 pct. 11 din Legea nr. 85/2006 „ creanțele bugetare reprezintă creanțele constând în impozite, taxe, contribuții, amenzi și alte venituri bugetare, precum și accesoriile acestora”.

În raport de aceste dispoziții legale, rezultă că, debitoarea trebuia înscrisă în tabelul preliminar și cu suma de 3.019.632 lei, reprezentând accesorii.

Contrar susținerilor administratorului judiciar, se reține că pentru aceste accesorii au fost depuse documente justificative, respectiv: decizia de calcul accesorii nr._/20.01.2014 în valoare de 2.702.324 lei, precum și decizia de calcul accesorii nr._/17.02.2014 în valoare de 467.868 lei, rectificată prin deciziile de impunere nr._.1 –_.14, în sensul diminuării cu valoarea totală de 116.966 lei.

Față de data emiterii acestor decizii, rezultă că a fost imposibilă comunicarea lor către debitoare, înainte de deschiderea procedurii insolvenței, însă au fost comunicate ulterior ( înscrisuri – filele 95 și 101 ), astfel că debitoarea trebuia să le prezinte administratorului judiciar, iar evidența contabilă a acesteia trebuia să fie în concordanță cu respectivele decizii.

Împrejurarea că debitoarea nu a prezentat administratorului judiciar toate documentele contabile, nu poate fi reținută în defavoarea creditoarei și nu poate afecta dreptul acesteia de a solicita înscrierea la masa credală cu toate sumele solicitate care reprezintă atât obligații fiscale principale, cât și accesorii, calculate până la data de 211 ianuarie 2014, data deschiderii procedurii.

La dosarul cauzei au fost depuse, de către creditoare, documentele justificative din care rezultă cuantumul obligațiilor de plată accesorii, susținându-se, totodată că în seara zilei de 08 mai 2014, prin mesaj electronic, administratorul judiciar i-a solicitat aceste documente, iar a doua zi, s-a întocmit tabelul preliminar, astfel încât nu au existat nici 24 de ore, pentru a-i da posibilitatea creditoarei pentru întocmirea unui răspuns.

Având în vedere că administratorul judiciar, la momentul întocmirii tabelului preliminar nu a avut respectivele documente justificative pentru suma de 3.019.632 lei ( filele 60 – 87 ), judecătorul sindic apreciază justificată poziția acestuia, în sensul neînscrierii în tabelul preliminar cu suma respectivă, însă ulterior prin depunerea documentelor justificative și față de dispozițiile art. 3 pct. 11 din Legea nr. 85/2006, se apreciază că, creditoarea este îndreptățită să fie înscrisă în tabelul preliminar și cu suma reprezentând accesoriile debitului principal.

Referitor la cel de-al doilea motiv al contestației, în sensul că o parte din creanța solicitată, respectiv suma de 95.253.902 lei a fost înscrisă sub condiție, judecătorul sindic îl apreciază, ca întemeiat.

Suma arătată rezultă din decizia de impunere fiscală nr. F-MC-534/27.06.2013.

Chiar dacă această decizie de impunere a fost contestată, iar organul de soluționare a contestației, prin decizia nr. 20/31 ianuarie 2014 a dispus suspendarea soluționării contestației, acest aspect nu are nicio relevanță în ceea ce privește înscrierea creditoarei în tabelul preliminar cu suma menționată în titlul executoriu, fără a fi afectată de vreo condiție ( suspensivă sau rezolutorie).

Decizia de impunere nr. 534/27.06.2013, este executorie de drept și beneficiază de prezumția de legalitate, câtă vreme debitoarea nu a făcut dovada că până la data deschiderii procedurii a solicitat instanței de contencios administrativ suspendarea executării acestei decizii, în condițiile art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004, iar în cauză să se fi pronunțat o hotărâre de admitere a acestei solicitări.

Suspendarea soluționării contestației administrative împotriva deciziei nr. 534/27.06.2013, nu echivalează cu suspendarea executării titlului de creanță cu care creditoarea se înscrie la masa credală. Respectiva decizie rămâne, în continuare un titlu executoriu, asupra căruia s-ar fi putut solicita executarea, în condițiile în care debitoarea nu era în insolvență, dar întrucât față de debitoare s-a deschis procedura insolvenței, creditoarea poate fi înscrisă cu suma respectivă, la masa credală, pur și simplu, fără să fie afectată de vreo condiție creanța sa .

În raport de aceste considerente, contestația ANAF București va fi admisă, urmând a fi înscrisă la masa credală cu suma de_ lei, ca și creanță bugetară, fără a fi afectată de vreo condiție.

Referitor la cererea de intervenție formulată de intervenienta debitoare A. C. SA, judecătorul sindic reține că aceasta nu a făcut dovada că a formulat, cerere de suspendare a deciziei nr. 534/27.06.2013, astfel că la acest moment respectiva deciziei reprezintă un titlu executoriu, cu care creditoarea ANAF se poate înscrie la masa credală, fără a fi afectată de vreo condiție.

Decizia nr. 20/31.01.2014, prin care debitoarei i-a fost suspendată contestația administrativă ca urmare a existenței unui dosar penal împotriva debitoarei, nu suspendă și executarea titlului executoriu reprezentat de decizia nr. 534/27.06.2013.

În raport de aceste considerente, cererea de intervenție urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

Referitor la contestația formulată de . împotriva înscrierii în tabelul preliminar a creditoarei . suma de 352.086,23 lei, judecătorul sindic a constatat că, din eroare, a omis să se pronunțe asupra acestei contestații, motiv pentru care părțile, în baza art. 444 alin. 1 Cod procedură civilă, urmează să solicite completarea hotărârii, iar judecătorul sindic se va pronunța și asupra acestui capăt de cerere.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite contestația formulată de creditoarea Administrația Națională de Administrare Fiscală, cu sediul în București, ., sector 5.

Dispune înscrierea contestatoarei Administrația Națională de Administrare Fiscală în tabelul definitiv cu suma de_ lei, ca și creanță bugetară.

Respinge cererea de intervenție formulată de A. C. SA, cu sediul în C., ., județul Dâmbovița, prin administrator special, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la SPARL M. și Asociații, din București, .. 9, ..

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare; cererea de apel se depune la Tribunalul Dâmbovița.

Pronunțată în ședința publică azi 25.11.2014.

PREȘEDINTE GREFIER

A. L. B. D. D.

RED- ALB/DD/ȘEM

7ex. /14.01.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Procedura insolvenţei. Sentința nr. 774/2014. Tribunalul DÂMBOVIŢA