Constatare nulitate act. Sentința nr. 214/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 214/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 21-02-2013 în dosarul nr. 22750/63/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA A II-A CIVILĂ
Sentința Nr. 214/2013
Ședința publică de la 21 Februarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. G. M.
Grefier L. M. G.
Pe rol judecarea cauzei privind pe reclamantul SC G. TRAN. prin lichidator judiciar BDO RESTRUCTURING SPRL, în contradictoriu cu pârâții ., R. I. BANK - SUCURSALA C., P. C. M., S. O. C. și cu intervenienta D. D. C., având ca obiect constatare nulitate act.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pârâta . reprezentată de av. C. A., pârâtul R. I. Bank – Sucursala C. reprezentat de c.j. C. R., pârâta P. C. M. reprezentată de av. M. L. și pârâta S. O. C. reprezentată de av. C. M., lipsind reclamantul și intervenienta..
Procedura de citare nu este legal îndeplinită cu intervenienta, întrucât s-a restituit la dosar citația în întregime cu mențiunea "destinatar mutat, noul locatar nu permite afișarea".
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța pune în discuție competența de soluționare a cauzei față de dispozițiile art. 11 din Legea 85/2006, conform cărora toate cererile da natură judiciară aferente procedurii insolvenței unui debitor sunt de competența judecătorului sindic.
Av. C. A., pentru pârâtul ., arată că competența de soluționare a cauzei este instanța de drept comun și nu cea a judecătorului sindic, de asemenea arată că nu se pot judeca împreună toate cererile, ci trebuie disjunse primele 3 contracte care au legătură între ele de ultimele două care de asemenea au legătură între ele. Primele 3 privesc imobile din C., iar celelalte două, imobile din B.. De altfel Tribunalul D. este competent cu soluționarea având în vedere că toți pârâții sunt din C..
Reprezentații celorlalți pârâți apreciază că în cauză competența aparține instanței de drept comun, iar față de disjungere lasă la aprecierea instanței.
INSTANȚA
Deliberând asupra prezentei cereri,
Constată că prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului O. – Secția a II-a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal sub nr._ /a1, lichidatorul judiciar BDO BUSINESS RESTRUCTURING SPRL desemnat să administreze procedura insolvenței debitoarei SC G. TRAN. a solicitat să se constate nulitatea absolută a următoarelor contracte: de vânzare-cumpărare încheiat între L. D. SRL și P. C. M. autentificat sub nr. 113 din 4.08.2009; de fidejusiune și garanții imobiliare nr. 13 /6.06.2006 prin care . a constituit în favoarea R. Internțional Bank SA – Sucursala C., o ipotecă de rangul I; a actului adițional nr. 1 din 4.05.2010 la acest contract prin care ipoteca asupra imobilului a fost preluată de către P. C. M.; a contractelor de vânzare-cumpărare autentificate sub nr. 2371 din 3.10.2008 și 2704 din 10.11.2010 de către BNP I. G. .
În motivare a arătat că în calitate de lichidator judiciar al debitoarei, potrivit dispozițiilor art. 79 și 80 din legea 85/2006 a procedat la analizarea tranzacțiilor efectuate de către societatea debitoare în cei trei ani anterior deschideri procedurii de insolvență, identificând o . tranzacții frauduloase pentru care a promovat acțiuni în anularea acestora.
Una din aceste acțiuni a avut ca obiect anularea contractelor de vânzare-cumpărare încheiate între debitoare și L. D. SRL, ce a format obiectul dosarului nr._ /1/2008, soluționat de judecătorul sindic prin sentința nr. 801 din 16.06.2009, sentință menținută parțial de către Curtea de Apel C. în recurs, dispunându-se întoarcerea în patrimoniul debitoarei a următoarelor imobile: spațiu comercial situat în C. . . suprafață de 128,97 mp, intabulat în cartea funciară; un număr de șase imobile situate în C. . jud. B., de asemenea, intabulate în cartea funciară; alte opt imobile intabulate în cartea funciară și situate în municipiul C. ., precum și două imobile situate în . din aceiași localitate.
Procedând la inventarierea imobilelor, în exercitarea atribuțiilor prevăzute de art. 114 din legea insolvenței, lichidatorul judiciar a constatat că pe parcursul soluționării acțiunii în anularea actelor frauduloase menționate anterior și care se judeca în contradictoriu cu pârâta L. D. SRL, aceasta a înstrăinat o parte din imobile și anume: cel din C. . . contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 813 din 4.08.2009 către numita P. C. M. și care era grevat la momentul înstrăinării de o ipotecă de rang I constituită de către pârîta L. D. SRL în favoarea R. I. Bank – Sucursala C., ce a fost preluată de către ultima cumpărătoare prin actul adițional nr. 1 din 4.05.2010 la contractul de garanție imobiliară nr. 13 din 6.06.2006; imobilele situate în municipiul C. . înstrăinate de aceeași pârâtă L. D. SRL pârâtei S. O. C. prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 2371 din 3.10.2008 încheiat de BNP I. G. (în cotă de 1 /2), iar ulterior s-a încheiat contractul nr. 2704 din 10.11.2010 pentru diferența de cotă de 1 /2.
A susținut că încheierea acestor contracte a avut loc în perioada în care pe rolul instanței se aflau în curs de soluționare litigii ce aveau ca obiect anularea titlului de proprietate asupra acestor imobile, astfel că, contractele încheiate de pârâta din acea cauză L. D. SRL, sunt lovite de nulitate absolută.
In drept au fost invocate dispozițiile art. 966, 968, 1303 și 1864 cod civil.
În scop probatoriu reclamantul a depus în copie contractul de vânzare-cumpărare nr. 813 din 4 august 2009, contractul de fidejusiune și garanție imobiliară nr. 13 din 6.06.2006 și actul adițional nr. 1 din 4.05.2010 încheiat la acesta, precum și extrasele de carte funciară pentru imobilele menționate .
La cererea reclamantei instanța a solicitat copiile contractelor de vânzare-cumpărare nr. 2371 din 3.10.2008 și nr. 2704 din 29.10.2010 încheiate de BNP I. G..
Pârâta R. I. Bank SA a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantei ca neîntemeiată, arătând că obiectul contractului de garanție imobiliară îl reprezenta garantarea obligației de rambursare a unui credit în sumă de 450.000 lei acordat ., în baza unui contract de împrumut cu nr. 40/6.06.2006, pârâta . având calitatea de girant fidejusor, iar la data constituirii garanției, imobilul se afla în proprietatea acesteia, conform contractului nr. 6247/25.07.2005.
Ulterior, garantul ipotecar a înstrăinat imobilul cu preluarea ipotecii de către cumpărător, respectiv P. C. M., contract de vânzare-cumpărare ce a fost autentificat sub nr. 813 din 4.08.2009, iar ulterior s-a încheiat actul adițional nr. 1 din 4.05.2010 la contractul de fidejusiune și garanție imobiliară nr. 13 din 6.06.2006.
Chiar dacă actul principal ar fi anulabil, actul subsecvent se menține în situația în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege și anume buna credință a subdobânditorului și titlul oneros al actului, invocând dispozițiile art. 967, 1899, 1746 și 1800 cod civil.
Pe de altă parte, pârâta a invocat și dispozițiile art. 84 din Legea nr. 85/2006, potrivit cărora lichidatorul judiciar poate să introducă acțiune pentru a recupera de la subdobânditor bunul ori valoarea bunului transferat de către debitor, numai dacă subdobânditorul nu a plătit valoarea corespunzătoare a bunului și cunoștea faptul că transferul inițial este susceptibil de a fi anulat.
Contractul de fidejusiune și garanție imobiliară este un drept accesoriu al dreptului de creanță, drept care nu s-a stins, fiind aplicabile dispozițiile art. 1746 și 1800 Cod civil.
Pârâta a depus în copie contractele menționate în cuprinsul întâmpinării.
La data de 17.09.2012, au formulat întâmpinare și pârâții S. O. C., . și P. C. M., invocând excepțiile de necompetență funcțională a judecătorului sindic în soluționarea cauzei, arătând că în cauză competența aparține instanței de drept comun care este tribunalul – secția civilă; a invocat excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată, raportat la dispozițiile art. 79 – 80 din Legea nr. 85/2006 și excepția prescripției dreptului la acțiune, raportat la dispozițiile art.81 din legea nr. 85/2006.
Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Prin sentința nr. 1039/2012 pronunțată la data de 05.11.2012 Tribunalul O. a constatat necompetența funcțională a judecătorului sindic desemnat în procedura insolvenței privind pe debitoarea SC G. TRAN. și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului D. – Secția Civilă.
Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut că în prezenta cauză, lichidatorul judiciar, a solicitat a se constata nulitatea absolută a unor acte juridice reprezentate de contracte de vânzare-cumpărare și de garanții imobiliare, încheiate de alte persoane, contracte în care debitoarea SC G. TRAN. nu este parte. A apreciat că aceste acte nu se încadrează în categoria celor prevăzute de art. 79 și 80 din Legea nr. 85/2006 pentru a putea fi aplicabile aceste dispoziții, chiar lichidatorul judiciar întemeindu-și cererea de chemare în judecată pe dispozițiile art. 966 – 968, art. 1303 și 1864 din Codul civil, invocând cauza ilicită ca motiv de nulitate absolută a acestor acte.
Având în vedere atribuțiile exprese și limitate ale judecătorului sindic acordate de legea insolvenței prin dispozițiile art. 11 cu referire în speță la litera „h”, coroborat cu art. 79 și 80 din legea nr. 85/2006, a constat că judecătorul sindic nu este sesizat cu o acțiune a lichidatorului judiciar, referitoare la anularea unor acte frauduloase încheiate de debitor, astfel că aparține instanței de drept comun competența materială .
S-au avut în vedere și dispozițiile art. 12 și 13 C. pr. Civilă, respectiv că mai mulți pârâți își au domiciliul în raza de competență a acestei instanțe, iar o parte din imobile sunt situate în circumscripția aceleiași instanțe.
După declinare cauza a fost înregistrată la Tribunalul D. – Secția a II-a Civilă sub nr._, dispunându-se citarea părților.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța constată că lichidatorul judiciar al debitorului SC G. TRAN. a solicitat constatarea nulității contractelor încheiate după ce s-a dispus întoarcerea bunurilor în patrimoniul debitorului.
În conformitate cu dispozițiile art. 11 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, care enumeră principalele atribuții ale judecătorului sindic și cu cele ale alin. (2) din același text de lege, atribuțiile judecătorului sindic sunt limitate la controlul judecătoresc al activității administratorului judiciar și/sau al lichidatorului și la procesele și cererile de natură judiciară aferente procedurii insolvenței.
Enumerarea reglementată de prevederile art. 11 din lege, nu este însă o enumerare limitativă, ci una exemplificativă, judecătorul sindic având și alte atribuții pe parcursul derulării procesului.
Principalul argument al caracterului enunțiativ al articolului menționat îl reprezintă alin.1 care folosește sintagma” principalele atribuții „ de unde rezultă că judecătorul sindic poate avea și alte competențe decât cele astfel enumerate.
Pe de altă parte, potrivit art. 12 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, dispozițiile art.24 din codul de procedură civilă privind incompatibilitatea nu sunt aplicabile judecătorului sindic care pronunță succesiv hotărâri în același dosar, cu excepția situației rejudecării, după casarea hotărârii în recurs, iar conform art.6 din lege, toate procedurile prevăzute de prezenta lege cu excepția recursului prevăzut la art.8, sunt de competența secției de insolvență a tribunalului în a cărui rază teritorială își are sediul debitorul, astfel cum figurează acesta în registrul comerțului…și sunt exercitate de judecătorul sindic.
Din interpretarea coroborată a normelor legale invocate, rezultă că toate procesele și cererile care au legătură cu procedura, prin care se urmărește conservarea și maximizarea averii debitorului sau luarea unor măsuri în legătură cu procedura, sunt în competența judecătorului sindic.
Având în vedere că în cauză cererea a fost promovată de BDO RESTRUCTURING SPRL în calitate de lichidator judiciar al debitorului, acesta urmărind readucerea în patrimoniul debitorului a bunurilor din patrimoniul acestuia care au făcut obiectul unor înstrăinări succesive, în strânsă legătură cu procedura insolvenței în care se află SC G. TRAN., instanța urmează a declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului O., Secția a II-a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal - judecătorul sindic.
Se va constata ivit conflictul negativ de competență și în temeiul art. 22 C.pr.civ. se va înainta cauza Curții de Apel C. pentru soluționarea conflictului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Declină competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul SC G. TRAN. prin lichidator judiciar BDO RESTRUCTURING SPRL, în contradictoriu cu pârâții ., R. I. BANK - SUCURSALA C., P. C. M., S. O. C. și cu intervenienta D. D. C., în favoarea Tribunalului O., Secția a II-a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal - judecătorul sindic.
Constată ivit conflictul negativ de competență și înaintează cauza Curții de Apel C. pentru soluționarea conflictului.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 21 Februarie 2013.
Președinte, A. G. M. | ||
Grefier, L. M. G. |
Red. A.M./L.G.
2 ex./04.03. 2013
| ← Dizolvare societate. registrul comerţului. Sentința nr.... | Dizolvare societate. registrul comerţului. Sentința nr.... → |
|---|
