Contestaţie la executare. Decizia nr. 260/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 260/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 29-04-2013 în dosarul nr. 7437/215/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA A II-A CIVILĂ
DECIZIE Nr. 260/2013
Ședința publică de la 29 Aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. O.
Judecător O. P. A.
Judecător C. I. C.
Grefier A. F.
Pe rol judecarea cauzei Litigii cu profesioniștii privind recursul declarat de recurenții contestatori C. I., C. E.,C. A. C. ,C. I. și . C. împotriva sentinței nr. 7028/09.05.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._ în contradictoriu cu intimat B. A., având ca obiect contestație la executare .
La apelul nominal au lipsit părțile.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la data de 22 aprilie 2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Tribunalul pentru a se depune concluzii scrise, în baza art. 260 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea la data de 29 aprilie 2013.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față deliberând asupra recursului constată următoarele,
Prin actiunea formulata si inregistrata pe rolul Judecatoriei C. la 09.03.2011 sub nr._, contestatorii C. I., C. E. si . cu intimata Baloi A., a formulat contestatie impotriva executarii silite a deciziei civile nr. 199/2010 pronuntata in dosarul nr._, pornite in dosarul de executare nr. 24/E/2011 B. B. T., solicitând instantei ca prin hotarârea ce se va pronunta sa se dispuna anularea tuturor formelor de executare, cu cheltuieli de judecata.
De asemenea, contestatorii solicita suspendarea executarii pâna la solutionarea contestatiei la executare.
Contestatorii solicita de asemenea sa se dispuna lamurirea intelesului, intinderii si aplicarii titlului executoriu.
In motivarea contestatiei s-a aratat ca prin sentinta civila nr. 4888 din 20 martie 2009, pronuntata de Judecatoria C., s-a respins fata de contestatori cererea intimatei in revendicare si obligatia de a face, cu privire la constructia edificata la parterul blocului 307A, din .. 7, C..
Ulterior aceasta sentinta a fost modificata prin decizia nr. 199 din 17 mai 2010, pronuntata de Tribunalul D. in acelasi dosar, in sensul ca a fost admisa pretentia reclamantei, atât fata de contestatori persoane fizice cât si fata de societate.
Arata contestatorii ca la data pronunțării deciziei modificatoare, pârâta . că era suspendată, nu mai era proprietara asupra, spatiilor a caror demolare a fost dispusa, asa incât fata de societate executarea silita nu poate fi efectuata, motiv pentru care se solicita lamurirea dispozitivului titlului executoriu precum si intinderea acestuia in acest sens.
Se mai arata ca contestatoarea C. E. nu este proprietara a spatiului in discutie, asa incât nici executarea silita impotriva acesteia nu se justifica.
Se arata ca la data pronuntarii hotarârii ce constituie titlu executoriu, numai contestatorul C. I. era proprietar, insa ulterior spatiul in discutie a fost instrainat asa incât si impotriva acestuia executarea silita este inadmisibila.
Contestatorii arata de asemenea ca fiind vorba de o constructie edificata cu certificat de urbanism si autorizatie legala, eventuala demolare fie si partiala a acestei constructii fara avizul organului emitent al autorizatiei de construire este inadmisibila, deoarece ar incalca flagrant dispozitiile legii 50/1991.
Se precizeaza faptul ca demolarea constructiei, fie si partiala ar afecta structra de rezistenta a blocului 307A, la parterul caruia se afla.
Un alt motiv pentru care executarea silita privind obligatia de a face nu poate fi efectuata, consta in aceea ca titlul executoriu nu a fost individualizat efectiv spatiul construit ce urma a fi demolat asa incât se impune si sub acest aspect lamurirea dispozitivului titlului executoriu.
De asemenea, contestatorii arata ca formele de executare intocmite pâna in prezent au fost efectuate cu incalcarea flagranta a dispozitiilor art. 387 si 388 C., acesta fiind un alt motiv pentru care se impune anularea formelor de executare.
Se solicită de asemenea anularea încheierii prin care s-a dispus învestirea cu formulă executorie împotriva unor persoane față de care executarea silită era imposibilă.
In drept au fost invocate dispozitiile art. 399 si urm. C..
În dovedire la dosarul cauzei au fost depuse: adrese nr. 771R/2010,_/2008,_/2008, 939/2008,, schită teren efectuată de expert, C., V., extras de CF, certificat constatator, încheierea nr. 4567, certificat atestare fiscală, încheierea nr. 7442, autorizație de construire, certificat de urbanism, contract de vânzare-cumpărare nr. 1112/1996 și 2177/1996, hot nr. 93/1995, adresa nr._/2008, raport de expertiza, răspuns la obiecțiuni, decizia nr. 228/2006, contract de concesiune, încheiere nr._, hot. Nr. 13/1996, s.civ. nr. 325/2010.
La data de 22.03.2011 a fost comunicată copie de pe dosarul de executare de către B. B. T..
La data de 30.03.2011, C. I. si C. A. C. au formulat cerere de interventie.
Prin precizarea formulata la data de 13.04.2011, contestatorii au aratat ca valoarea terenului in litigiu este de 564 lei.
Prin intâmpinarea formulata la data de 21.04.2011, intimata a solicitat respingerea contestatiei la executare, aratând ca sustinerile contestatorilor nu sunt intemeiate. Arată intimată că pe cale contestației la executare nu mai pot fi invocate motive de fond care să repună în discuție o hotărâre judecătorească definitivă. Motivele, susține intimata a fost invocat și în cadrul contestației la executare din dos. nr._, contestație care a fost respinsă.
De asemenea motivul că C. E. nu era proprietara spațiului a fost analizat de instanța de recurs și s-a reținut că prin contractul de vânzare-cumpărare bunul dobândit a avut calitatea de bun comun, astfel că s-a stabilit că are calitate procesuală în cauză C. E..
Susține intimata că nici afirmația că numai C. I. era proprietar și ulterior a înstrăinat spațiul nu este reală, întrucât prin contractul de donație contestatorii au înstrăinat spațiul 3, deci contestatorii sunt proprietarii spațiului 4 de la .> În ceea ce privește autorizația de demolare, intimata afirmă că aceasta nu este necesară executorului judecătoresc, că demolarea afectează structura de rezistență s-a mai invocat în dosarul de fond, iar construcția care trebuie demolată a fost individualizată conform raportului de expertiză.
Intimata arată de asemenea că executorul a întocmit formele de executare cu respectarea dispozițiilor legale.
Prin incheierea din data de 08.06.2011, instanta a respins cererea de suspendare a executarii formulata de contestatori si de asemenea a respins in principiu cererea de interventie formulata de C. I. si C. A. C..
La data de 07.09.2011, contestatorii și numiții C. I. și C. A.-C. au formulat precizare in sensul ca pe lânga cele solicitate prin contestatia introductiva precizata la 29 iunie 2011, solicită admiterea contestatiei, anularea tuturor actelor de executare contestate, lamurirea titlului executoriu, precum si intoarcerea executarii, prin restabilirea situatiei anterioare.
Arată contestatorii că la data de 06.09.2011 cu încălcarea flagrantă a legislației precum și a dispozițiilor instanței privind suspendarea executării, executorul judecătoresc a precedat la demolarea parțială a clădirii. Arată de asemenea contestatorii că au fost lipsiti de posesia și folosința imobilului lor prin sudarea tuturor ușilor și solicită să se dispună deblocarea căilor de acces în imobil.
În dovedirea celor susținute se depune pv din 06.09.2011.
Prin incheierea din data de 07.09.2011, instanta a dispus disjungerea cererii privind lamurirea dispozitivului deciziei nr. 199/2010.
Prin întâmpinarea formulată, intimata a invocat lipsa calității procesuale pasive a numiților C. I. și C. A.-C., întrucât instanța a respins în principiu cererea lor de intervenție, a arătat că executarea nu a fost suspendată, că au cale de acces la imobil contestatorii prin partea de sud, iar părțile au fost prezente la demolare .
La data de 20.09.2011, contestatorii și C. I. și C. A.-C. au formulat răspuns la întâmpinare în care susțin că aceștia din urmă fiind vătămați în dreptul lor de proprietate prin executarea pornită, astfel că au calitatea de persoane interesate în executare.
Arată contestatorii că incheierea din data de 08.06.2011 a fost pronunțată de o instanța necompetentă și arată că toate celelalte susțineri ale intimatei nu corespund realității și insistă în efectuarea unei expertize pentru stabilirea situării construcției, dacă demolarea ar periclita structura blocului, dacă este o construcție separată sau un tot unitar, propuse anterior și în plus care sunt cheltuielile de demolare, c/val materiale obținute predate în custodie intimatei.
Prin incheierea din data de 26.10.2011, s-a dispus suspendarea cauzei până la solutionarea dosarului nr._/215/2011 având ca obiect lamurire dispozitiv.
La data de 18.04.2012, la solicitarea intimatei a fost repusă pe rol cauza, la dosarul cauzei fiind depus certificat eliberat de Tribunalul D., privind soluția pronunțată în cauza având ca obiect "lămurire dispozitiv".
Analizând actele si lucrarile dosarului instanta retine ca prin decizia nr. 199/2010 pronunțată de Tribunalul D. a fost admisă acțiunea intimatei și obligați contestatorii să lase în proprietate terenul de 35,54 mp și să demoleze construcția edificată pe această suprafață în caz contrar autorizând intimată să efectueze lucrarea pe cheltuiala contestatorilor.
La data de 27.01.2011, intimata a solicitat începerea executării silite, adresându-se cu cerere în acest sens la B. B. T.. La data de 25.02.2011 a fost emisă somație de către executorul judecătoresc.
La data de 10.03.2011 contestatorii C. I. și C. E. au donat fiilor lor câte ½ din spațiile nr. 3 și nr. 4 situate în C., Calea Severinului-Craiovita-Nouă, .>
La data de 06.09.2011 s-a procedat la demolarea construcției amplasată pe suprafața delimitată de pct. 12-13-14-5-6-7-8 în raportul de expertiză.
În ceea ce privește aspectele privind faptul că . și era suspendată cât și neindividualizarea spațiului care urmează a fi demolat, instanța constată că, în legătură cu acestea s-a solicitat lămurirea dispozitivului, astfel că nu le va analiza, asupra lor pronunțându-se Tribunalul în cererea disjunsă.
Referitor la calitatea de proprietar al contestatoarei C. E., instanța reține că prin decizia nr. 199/2010 pronunțată de Tribunalul D. aceasta a fost obligată, alături de ceilalți pârâți să demoleze construcția.
Or, această statuare a instanței, nu poate fi supusă unei reevaluări ulterioare în cadrul contestației la executare, fără încălcarea autorității de lucru judecat, întrucât ea este rezultatul dezbaterilor judiciare și verificării jurisdicționale a instanței.
Este vorba de prezumția lucrului judecat care funcționează în cauză (art. 1200 pct. 4, cu referire la art. 1202 alin. 2 din Codul civil), potrivit căreia o hotărâre irevocabilă exprimă realitatea raporturilor juridice dintre părți .
În ceea ce privește faptul că ulterior contestatorii au donat două spații fiilor lor, instanța reține, având în vedere probele existente la dosarul cauzei, că spațiile donate sunt cele obținute prin cumpărare (ct de vânzare-cumpărare nr. 327/2009), fiind diferite de cel asupra căruia s-a pornit executarea (extinderea construită cu autorizația de construcție nr. 761/1996).
Nici afirmația contestatoarei privind faptul că s-a procedat la demolarea construcției fără a fi obținut în prealabil autorizație de demolare nu este întemeiată, executorul fiind ținut să execute întocmai cele menționate în titlul executoriu, or o astfel de obligație nu a fost stabilită în cuprinsul titlului pus în executare .
Instanța constată că nu este reală afirmația contestatorilor referitoare la faptul că la data demolării construcției era dispusă suspendarea executării, întrucât, prin încheierea pronunțată în dosarul cauzei la data de 08.06.2011, a fost respinsă cererea contestatorilor privind suspendarea executării silite.
Instanța apreciază ca fiind neîntemeiată și afirmația contestatorilor privind faptul că încheierea prin care s-a dispus respingerea cererii de suspendare este nulă, având în vedere că trimiterea cauzei la un complet specializat în cadrul aceleiași instanțe nu constituie o declinare de competență.
Referitor la faptul că prin demolare s-a afecta structura de rezistența a blocului, instanța apreciază că reprezintă apărare de fond care nu mai poate fi pusă în discuție pe calea contestației la executare.
În ceea ce privește susținerea încălcării de către executor a prevederilor art. 300, 387 și 388 C.P.Civ, instanța constată că nu este întemeiată. Astfel, instanța apreciază că art. 300 nu are aplicabilitate în speță, obiectul cererii supusă recursului fiind suspendare executare, iar nu desființare construcție.
Referitor la aspectul că numiții C. I. și C. A. C. nu au fost înștiințați referitor la executarea silită, instanța constată că s-a pronunțat anterior în sensul că a fost respinsă în principiu cererea lor de intervenție în cauză apreciindu-se că ei nu sunt proprietarii spațiului demolat,.
Instanța nu poate reține că învestirea cu formulă executorie a hotărârii judecătorești nu s-a făcut conform legii, din actele dosarului nerezultând încălcarea normelor legale.
În consecință în considerarea celor de mai sus, instanța apreciază neîntemeiată contestația formulată astfel că o va respinge. Pe cale de consecință, instanța va respinge și cererea contestatorilor privind reîntoarcea executării.
Prin sentința nr. 7028/09 nai 2012 pronunațtă în dosar nr._ Judecătoria C. a respins contestatia formulata de contestatorii C. I., C. E., si ., in contradictoriu cu intimata Baloi A.,
Împotriva sentinței nr. 7028/2012 au declarat recurs contestatorii C. I. ,C. E. și . solicitând admiterea .
Instanța de fond nu s-a pronunțat față de toate părțile din litigiu și nici pe toate cererile cu care a fost investită.
Contestatorii în interes propriu, în litigiu, sunt și C. I.,C. A. C.,încă de la data de 30 martie 2011, cu cereri proprii și personale privind dreptul de proprietate asupra celor două spații comerciale în discuție,iar instanța de fond nu s-a pronunțat în niciun mod față de aceștia.
D. în considerentele sentinței,amintește de contestatorii și cererile formulate, dar nu le-a soluționat, reținând în mod cu totul nejustificat că printr-o încheiere din 08 iunie 2011 ar fi fost respinsă în principiu cererea.
Instanța de fond n s-a pronunțat pe cererea tuturor contestatorilor de lămurire a dispozitivului sentinței comerciale nr. 4888/2009 cu privire la identificarea perimetrului supus demolării prin această sentință deoarece pct.14 nu se regăsește în schița omologată din raportul de expertiză,chiar a precizat în considerente că nu va analiza această cerere deoarece va fi lămurită de Tribunal în cererea disjunsă, însă cererea disjunsă privea dispozitivul deciziei nr. 199/2010 și nu sentința nr. 4888/2009.
La data pronunțării deciziei modificatoare, pârâta . C., pe lângă că era suspendată, nu mai era proprietară asupra spațiilor a căror demolare a fost dispusă, așa încât față de societate, executarea silită nu poate fi efectuată, motiv pentru care solicită lămurirea dispozitivului titlului executoriu, precum și întinderea acestuia, în acest sens.
La data pronunțării hotărârii ce constituie titlu executorio, numai C. I. era proprietar ,iar C. E., nu era proprietară a spațiul, însă ulterior spațiul în discuție a fost înstrăinat, așa încât executarea silită este imposibilă,inadmisibilă.
Au fost încălcate și dispozitile instanței prin care a fost suspendată executarea în cauză până la soluționarea pe fond a contestației,precum și cu încălcarea flagrantă a dispozițiilor art. 300 Cod procedură civilă, executorul judecătoresc, împreună cu procuratoarea intimatei au procedat la demolarea parțială a clădiri proprietatea exclusivă a lui C. I. și A. C.,față de care titlul executoriu pus în executare nu le este opozabil,deoarece nu au fost pârâți în acel litigiu, iar titlul executoriu nu putea fi pus în executare împotriva acestora, fiindu-le încălcat flagrant dreptul de proprietate, au fost executați pentru un debit care nu îi privește. Instanța de fond a reținut eronat starea de fapt, mai exact a reținut că partea din construcție supusă demolării nu ar fi proprietatea acestora, nu ar face parte din spațiile comerciale ,situație absolut inexactă și care nu rezultă nici din titlul executoriu. S-a reținut la fel de nejustificat că nu estre vorba de desființare construcție ci doar de demolare,ori demolarea este echivalentă cu desființarea construcției.
Recursul a fost timbrat corespunzător.
La data de 28 ianuarie 2013 intimata B. A. a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a sentinței instanței de fond.
În motivare arată că s-a invocat de către contestatori faptul că a formulat cererea de completare dispozitiv tardiv,lucru neadevărat și neîntemeiat întrucât așa cum prevăd dispoz.art. 281 Cod procedură civilă o asemenea cerere poate fi formulată în termen de 15 zile de la comunicare și nu de la pronunțare așa cum au susținut contestatorii.
Prin încheierea din data de 28 ianuarie 2013 instanța a dispus introducerea în cauză a recurenților C. A. C. și C. I..
Recursul împotriva sentinței comerciale nr. 7028/09.05.2012 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C.,având ca obiect contestația formulată la executare silită a deciziei civile nr. 199/2013 pronunțată în dosar nr._, pornită în dosarul de executare nr. 24/E/2011 al B. B. T., este nefondat.
Un prim motiv de recurs ce vizează și pune în discuție lipsa calității de proprietari ai construcției demolate a ., este neîntemeiat, în mod corect făcând instanța analiza efectelor deciziei nr. 199/2010 ce reprezintă titlul executoriu, reținând că nu pot fi reevaluate aspectele privind fondul cauzei, o astfel de cerere fiind de altfel și inadmisibilă potrivit art. 399 alin.3 din Codul de procedură civilă.
De asemenea, cererea având ca obiect lămurirea înțelesului,întinderii și aplicării titlului executoriu reprezentat de decizia nr. 199/2010 a Tribunalului D., a fost soluționată irevocabil prin încheierea din 11.04.2012 a Tribunalului D. în dosar nr._/63/2011, prin respingerea cererii.
S-a reținut pe de o parte că motivele invocate referitoare la faptul că la data pronunțării deciziei 199/2010, . și C. E. nu mai erau proprietari ai spațiului și paratul C. I. a înstrăinat spațiul, nu fac altceva decât să tindă la modificarea dispozitivului deciziei 199/2010 și pe de altă parte, cu privire la identificarea spațiului demolat, de asemenea s-a reținut că titlul executoriu conține date clare cu privire la aceste aspecte.
Astfel,în privința acestor motive de contestație ,reluate ca motive de recurs, există o statuare jurisdicțională care are valoarea unei prezumții legale absolute, potrivit art.1200 pct.4 C.pr.civ. ce decurge din existența unei hotărâri judecătorești irevocabile prin care a mai fost analizată această chestiune. Atât prezumția cât și excepția lucrului judecat constituie instrumente juridice menite să servească instituția puterii lucrului judecat care, în calitate de cel mai important efect al hotărârilor judecătorești, are la bază două reguli fundamentale: o cerere nu poate fi judecată în mod definitiv decât o singură dată și soluția cuprinsă într-o hotărâre este prezumată a exprima adevărul și nu poate fi contrazisă de o altă hotărâre.
Cum prin decizia civilă nr.199/2010 a Tribunalului D. și de asemenea fiind respinsă în mod irevocabil cererea de lămurire a dispozitivului aceleiași decizii,formulată de către contestatorii C. I.,C. E. și . în dosarul nr._/63/2011 al Tribunalului D., au fost analizate aceste aspecte, statuările susmenționate au valoare de prezumție absolută, fiind cunoscute de către părți și obligatorii sub toate aspectele.
Sub aspectul respectării dispozițiilor procesuale de către instanța de fond,prezumția lucrului judecat este o prezumție legală absolută și irefragrabilă astfel încat nu intră în discuție încălcarea dreptului la apărare sau principiului contradictorialității, fiind invocat în mod greșit motivul de casare prev .de art.304.pct.5 Cod.proced.civ.
În privința motivului privind nepronuntarea primei instanțe asupra lămuririi dispozitivului sentinței nr. 4888/2009, această cerere și implicit motivul invocat în cererea de recurs , nu are nici un fundament juridic, sentința comercială 4888/2009 pronunțată în dosar nr._, fiind modificată prin decizia nr. 199/2010 cu consecința admiterii acțiunii împotriva pârâților C. I., C. E. și .> Cererea de lămurire a deciziei pronunțată în recurs, a fost soluționată în sensul respingerii, astfel încât nu mai există vreo chestiune nelămurită și a o repune în discuție sub forma contestației la executare,o astfel de solicitare este inadmisibilă.
În privința necompetenței instanței civile și în consecință nulitatea soluțiilor pronunțate., de asemenea, critica nu este fondată, decizia civilă nr. 2031/2011 a Tribunalului D. în dosar nr._ /a1 al Tribunalului D., a statuat de asemenea irevocabil asupra acestor chestiuni astfel încât nu mai pot fi repuse în discuție decât cu încălcarea prezumției irefragrabile și absolute a lucrului judecat.
Instanța de fond a făcut o analiză corectă a tuturor probelor administrate și a motivelor contestației cu privire la demolarea construcției, la stadiul executării silite prin prisma cererii de suspendare, respinsă la data de 08.06.2011, cu privire la aspectele de fond ce nu pot fi analizate în cadrul contestației la executare cât și cu privire la soluționarea cererii de intervenție formulată de intervenienții C. I. și C. A. C., încheierea din data de 08.06.2011 a Judecătoriei C. prin care a fost respinsă cererea de suspendare a executării silite cât și cererea de intervenție, fiind atacată doar în ceea ce privește soluția de suspendare a executării silite.
Nefondat este și motivul de recurs referitor la nepronunțarea pe cererea de intervenție.
De altfel, executarea silită din cadrul dosarului nr. 24/E/2011 a fost finalizată cu privire la revendicarea și ridicarea construcției, așa cum rezultă din procesul-verbal al executorului judecătoresc din data de 06.09.2011, demolarea fiind realizată.
Toate motivele de recurs analizate în mod structurat, nu pot conduce la o altă soluție decât cea adoptată de prima instanță, urmând ca în baza art. 312 Cod procedură civilă recursul să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurenții contestatori C. I., C. E.,C. A. C. ,C. I. și . C. împotriva sentinței nr. 7028/09.05.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._ în contradictoriu cu intimat B. A.,
Irevocabilă
Pronunțată în ședința publică de la 29 Aprilie 2013
Președinte, I. O. | Judecător, O. P. A. | Judecător, C. I. C. |
Grefier, A. F. |
Red.jud.C.I.C.
Tehnred.A.F.
Red.jud.fond.C.V.
| ← Dizolvare societate. registrul comerţului. Sentința nr.... | Dizolvare societate. registrul comerţului. Sentința nr.... → |
|---|
