Pretenţii. Decizia nr. 330/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 330/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 27-05-2013 în dosarul nr. 32781/215/2009
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA A II-A CIVILĂ
DECIZIE Nr. 330/2013
Ședința publică de la 27 Mai 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: C. P.
Judecător: A. G. M.
Judecător: R. E. D.
Grefier: A. F.
Pe rol judecarea cauzei Litigii cu profesioniștii privind recursurile formulate de recurenta reclamantă . C. prin lichidator judiciar AMT Servicii Insolvență SPRL și recurenta pârâtă R. M., împotriva Sentinței nr._/13.07.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns recurenta pârâtă R. M. reprezentată de avocat G. O., lipsind recurenta reclamantă. Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Nemaifiind formulate alte cereri Tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părții prezente.
Avocat G. O., pentru recurenta pârâtă R. M., solicită admiterea recursului acesteia, modificarea sentinței și admiterea cererii reconvenționale formulată la instanța de fond, iar referitor la recursul declarat de reclamantă, invocă excepția tardivității declarării și pe fond respingerea acestuia, fără cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursurilor constată următoarele:
Prin actiunea formulata si inregistrata pe rolul Judecatoriei C. la 05.02.2007 sub nr._, reclamanta . a chemat in judecata pe pârâta R. M., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța sa se dispună obligarea acesteia la plata sumei de_,59 lei, reprezentând contravaloarea îmbunatatirilor necesare si utile efectuate de reclamanta la imobilul proprietatea pârâtei, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea actiunii reclamanta a aratat ca potrivit promisiunii si asigurarii pârâtei ca se vor asocia in vederea realizarii obiectivului de activitate al firmei ., a hotarât impreuna cu pârâta ca inainte de a incheia contractul de asociere, societatea reclamanta sa execute pe cheltuiala proprie toate lucrarile necesare pentru reparatia si modernizarea spatiului comercial proprietatea pârâtei pe care urmau sa-l foloseasca ca asociati.
Arata reclamanta ca a cumparat materialele, a platit si a efectuat toate lucrarile de reparatii stabilite impreuna cu pârâta, respectiv zugraveli, imbunatatiri, modernizari, inclusiv dotarea spatiului cu usi noi, instalatii sanitare, lustre etc.
La finalizarea lucrarilor pârâta a inchis spatiul imbunatatit de catre reclamanta, si-a insusit toate bunurile si lucrarile efectuate si ulterior a inchiriat spatiul altor persoane.
Se mai arata ca pârâta nu a achitat reclamantei contravaloarea imbunatatirilor si bunurilor realizate de catre aceasta, desi s-a incercat solutionarea litigiului pe cale amiabila.
În drept și-a întemeiat acțiunea pe principiul îmbogățirii fără just temei.
In sustinerea actiunii au fost depuse la dosar copii de pe urmatoarele acte: tabele, facturi fiscale, bonuri fiscale, chitanta, dovada indeplinirii procedurii prealabile a concilierii.
La data de 27.04.2007 pârâta a formulat intâmpinare și cerere reconventională prin care a solicitat respingerea in parte a actiunii reclamantei, aratând ca urmare a lucrarilor efectuate de reclamanta la imobilul proprietatea pârâtei, patrimoniul acesteia nu a crescut, ci dimpotriva a avut de suferit ca urmare a indisponibilizarii indelungate a spatiului.
Se mai susține prin intâmpinare ca discutia in vederea incheierii unei conventii intre parti nu s-a mai finalizat din culpa reclamantei, dar arata pârâta că a fost de acord ca reclamanta să pătrundă în spațiu cu o echipă de zugravi cu scopul de a vărui. Arată de asemenea pârâta că fără a-i cere acordul pârâta a scos parchetul și a schimbat instalațiile sanitare.
Pârâta mentioneaza ca anterior fuseseră aduse imbunatatiri la spatiu care fuseseră suportate de catre aceasta prin deducerea contravalorii lor din chirie.
La data de 15.03.2006, arată pârâta, pentru a nu suferi un prejudiciu și mai mare prin indisponibilizarea spațiului a făcut personal curățenie în spațiul comercial.
Ulterior, înțelegerea privind pornirea unei afaceri comune de către părți nu a mai fost încheiată.
Susține pârâta că între părți a existat un mandat tacit, iar reclamanta a depășit limitele acestuia, actele încheiate astfel obligându-l pe mandant numai în limitele gestiunii de afaceri.
Pe cale reconventională, pârâta solicita obligarea reclamantei la plata lipsei de folosinta a spatiului pentru perioada de 6 luni, perioada in care a fost privata de perceperea unei chirii, estimând lipsa de folosinta la suma de 6120 lei.
Prin intâmpinarea la cererea reconventionala, reclamanta a solicitat respingerea cererii reconventionale si admiterea actiunii asa cum a fost formulata, arătând ca pârâta a apreciat eronat ca intre parti ar fi existat un mandat tacit, interpretând gresit intelegerea verbala dintre parti, care reprezinta o asociere in participatiune.
Arată reclamanta că toate lucrările au fost efectuate cu acordul pârâtei, aceasta implicându-se chiar în alegerea cromaticii pereților a gresiei și a parchetului.
În ceea ce privește relațiile dintre părți, arată reclamanta acestea s-au deteriorat după finalizarea reparațiilor.
La termenul din data de 14.05.2008 reclamanta a formulat precizare, menționând care sunt lucrările efectuate în spațiul comercial
Prin sentinta comerciala nr.4399/16.03.2009 pronuntata de Judecatoria C. in dosarul nr._ a fost admisa actiunea astfel cum a fost precizata fiind obligata parata la plata catre reclamanta la plata sumei de_ lei reprezentand pretentii iar cererea reconventionala a fost respinsa.
Impotriva acestei sentinte parata R. M. a declarat recurs iar prin decizia nr.291/26.10.2009 pronuntata de Tribunalul D. in acelasi dosar recursul a fost admis sentinta recurata fiind casata iar cauza a fost trimisa spre rejudecare.
In considerente, instanta de control judiciar a retinut in esenta ca temeiul de drept pe care instanta de fond si-a intemeiat solutia nu a fost pus in discutia partilor in conditii de contradictorialitate, pentru a se putea da posibilitatea de a lua cunostinta si de a propune alte dovezi in aparare.
In rejudecare, cauza a fost inregistrata pe rolul acestei instante la data de 10.12.2009 sub nr._ .
La data de 19.02.2010, reclamanta a depus precizare la actiune precizand temeiul de drept al actiunii, respectiv 969, 1073 C.civ.
A aratat in esenta reclamanta ca intelegerea cu parata a constat in aceea ca . sa amenajeze si sa modernizeze spatiul comercial al paratei cu destinatia magazin iar parata urma sa intre ca asociat in societate si sa contribuie (aport) cu afacerea pe care deja aceasta o avea, respectiv comert cu flori .
La data de 12.03.2010, parata a depus intampinare la precizarea actiunii invocand exceptia tardivitatii formularii precizarii in raport de disp.art.134 C.pr.civ. A mai sustinut in aparare parata ca lucrarile de amenajare la imobilul sau au fost efectuate peste limitele mandatului său iar intelegerea privind aceste imbunatatiri fusese limitata numai la lucrari mici ( zugravit) și nu la lucrari de amploare, nejustificate in raport de utilitatile spatiului sau.
Prin incheierea din 09.04.2010, instanta a respins exceptia tardivitatii modificarii cererii de chemare in judecata, iar sub aspect probatoriu au fost incuviintate probele cu inscrisuri, martori ( fiind audiati martorii Z. S., M. I., R. C.,G. Raduca G. C. ) si refacerea raportului de expertiza .
Raportul de expertiza a fost intocmit de catre expert Păpălă I. si depus la dosar la data de 24.09.2010 .
Prin incheierea din 30.09.2011, instanta, la cererea partilor, a dispus efectuarea unei noi expertize in cauza, aceasta fiind intocmita de catre expert A. M., iar raportul de expertiza a fost depus in instanta la data de 19.09.2012. Raportul de expertiza a fost completat cu raspunsul la obiectiuni, depus in instanta la data de 25.06.2012.
Prin sentința nr._/13.07.2012 pronunțată în dosarul nr._ Judecătoria C. a respins actiunea precizată formulată de reclamanta ., în contradictoriu cu pârâta R. M. și a respins și cererea reconventională .
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că reclamanta . a dedus judecății un raport juridic izvorât din existenta unei intelegeri cu parata R. M. privind realizarea unor imbunatatiri la imobilul acesteia situat in C., ..26, jud. D., in vederea demararii unei afaceri comune de catre parti, astfel cum reiese din depozitiile martorilor audiati in cauza dar si raspunsurile paratei la interogatoriu.
Constata ca intre parti intelegerea nu a mai avut loc, aspect necontestat de catre parti, insa fiecare dintre acestea invoca nerespectarea de catre cealalta parte a obligatiei corelative.
In drept, articolul 942 din Codul civil, definește contractul ca fiind acordul între două sau mai multe persoane spre a constitui sau a stinge între dânșii un raport juridic. Efectul imediat al oricărui contract, implicit și al contractului incheiat intre partile din litigiul de fata, este acela de a da naștere unor drepturi și obligații pentru părțile sale. În conformitate cu art. 969 din același cod (temei de drept al acțiunii invocat, de altfel, și de către reclamanta astfel cum reiese din precizarea aflata la fila 15 ), convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, ele putând fi revocate prin consimțământul mutual sau din cauze autorizate de lege. Cu alte cuvinte, contractul este legea părților, acestea fiind ținute să-l respecte întocmai potrivit adagiului latin pacta sunt servanda
Doctrina juridică fundamentează acest principiu pe nevoia asigurării și garantării păcii sociale, în acest scop toți oamenii trebuind să fie obligați a-și respecta cuvântul dat. Așa se explică faptul că forța obligatorie a contractului se impune atât părților contractante, cât și judecătorului. Între părți, forța obligatorie a contractului constă în următoarele consecințe: părțile sunt ținute să execute întocmai, una față de cealaltă, obligațiile la care s-au îndatorat; contractul nu poate fi revocat prin voința uneia dintre părțile sale; obligațiile contractuale trebuie să fie executate întotdeauna cu bună-credință.
Este fără putință de tăgadă că actul juridic încheiat între pârâta și reclamanta este un contract sinalagmatic, fiecare parte având, în același timp, față de cealaltă, dubla calitate de debitor și de creditor, obligația ce-i revine uneia dintre părți avându-și cauza juridică imediată în obligația corelativă a celeilalte părți. Trăsătura specifică a contractelor sinalagmatice constă în caracterul reciproc și interdependent al obligațiilor asumate de părțile contractante. Având în vedere această trăsătură specifică, în cazul în care una dintre părțile contractului sinalagmatic refuză executarea prestației promise, cealaltă parte poate invoca excepția de neexecutare a contractului, poate cere executarea silită a acestuia și, după caz, despăgubiri, însă aceasta are dreptul să pretindă și rezoluțiunea convenției, solicitând, eventual, și despăgubiri.
Raportand cele expuse anterior la speta de fata, instanta retine ca, la baza actiunii astfel cum a fost precizata la data de 19.02.2010 (fila 15) si apreciata ca nefiind tardiva prin incheierea interlocutorie din 09.04.2010 (filele 29- 30) stau prevederile art.969 C.civ. deci existenta unei conventii care naste obligatii reciproce pentru parti.
Una din consecintele reciprocitatii obligatiilor din contractele sinalagmatice o constituie rezolutiunea pentru neexecutare, prevazuta de art.1020 C.civ., potrivit caruia, in cazul cand una din parti nu-si indeplineste angajamentul luat, cealalta parte poate cere rezolutiunea contractului sau antecontractului
Articolul 1021 din același cod statuează în mod expres că, în acest caz, contractul nu este desființat de drept, partea în privința căreia angajamentul nu s-a executat având alegerea sau să silească pe cealaltă a executa convenția, când este posibil, sau să-i ceară desființarea, cu daune-interese.
In cauza de fata, reclamanta nu a solicitat rezolutiunea conventiei incheiata cu parata ci obiectul actiunii a fost formulat si precizat ca pretentii, constand in restituirea sumei de bani reprezentand contravaloarea imbunatatirilor aduse imobilului paratei.
Este fara echivoc ca, in contractele sinalagmatice, cand una din parti nu isi indeplineste angajamentul, acesta (contractul) nu este desfiintat de drept, ci desfiintarea lui trebuie ceruta in justitie.
Or, atâta timp cât contractul incheiat intre parti nu a fost desființat prin acordul părților sau printr-o hotărâre judecătorească, partea care reclama ca și-a executat integral sau parțial prestațiile asumate prin această convenție nu este îndreptățită să solicite restituirea lor, astfel incat actiunea astfel cum a fost precizata urmeaza a fi privita ca nefondata si, pe cale de consecinta va fi respinsa ca atare.
In ceea ce priveste cererea reconventionala formulata de catre parata instanta o va aprecia ca neintemeiata intrucat din mijloacele de proba administrate in cauza nu reiese culpa reclamantei in indisponibilizarea spatiului comercial pe perioada efecuarii lucrarilor de amenajare a spațiului comercial situat in C., ..26, jud. D.
Împotriva sentinței nr._/2012 au declarat recurs reclamanta . și pârâta R. M..
Recurenta reclamantă . a solicitat admiterea și rejudecarea cauzei întrucât nu s-a intrat în cercetarea fondului iar în subsidiar admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost precizată.
În motivare recurenta arată că instanța de fond în mod greșit a dispus respingerea obiecțiunilor formulate față de completarea raportului de expertiză tehnică și care au vizat omisiunea expertului de a reactualiza valoarea lucrărilor executate.
Instanța de fond nu a procedat la stabilirea sporului de valoare adus imobilului,trebuia repunerea pe rol a cauzei pentru a se putea pune în discuția părților excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei și pentru a se analiza. Această exigență trebuia sporită cu atât mai mult cu cât cauza este în faza de rejudecare urmare a faptului că s-au reținut de instanța de recurs nerespectarea principiilor fundamentale ce guvernează desfășurarea procesului civil, respectiv principiul disponibilității, principiul contradictorialității și al dreptului la apărare.
Pe fondul cauzei,instanța de fond în mod greșit a dispus respingerea acțiunii introductive datorită faptului că nu s-a solicitat desființarea contractului intervenit între părți.
În cauză nu este un contract încheiat în formă scrisă, motiv pentru care convenția părților, parțial recunoscută de pârâtă, a fost conturată pe deplin prin declarațiile martorilor audiați în cauză.
Înțelegerea părților privea asocierea în scopul de a efectua împreună în spațiul din litigiu activități de comerț, lucru care nu s-a mai întâmplat din cauza neînțelegerilor, prin urmare era inadmisibil să solicite desființarea unui contract neperfectat.
Și pentru ca spațiul pârâtei necesita efectuarea de lucrări și pentru a deveni cât mai prezentabil pentru clientela, la sugestia pârâtei, a decis să investească în lucrările de amenajare a căror contravaloare o solicită.
Astfel întreaga argumentație a instanței de fond întemeiată exclusiv pe calificarea lucrărilor ca fiind convenite sinalagmatică este una numai străină raportului dedus judecății, dar și împrejurărilor concrete în care au fost făcute îmbunătățirile.
În drept au fost invocate disp. art. 304 pct.7,9 art. 304/1 Cod procedură civilă.
Recursul a fost timbrat cu suma de 248 lei și timbru judiciar de 3 lei.
Recurenta pârâtă R. M., a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii cererii reconvenționale.
Referitor la cererea reconvențională instanța a apreciat în mod lapidar că este neîntemeiată, deoarece din mijlocele de probă administrate în cauză nu reiese culpa reclamantei. O altă motivare, cu trimitere la probatoriul menționat nu conține sentința atacată, motiv pentru cererea reconvențională este nemotivată.
Cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 998-999 C.civ., inexistența unor raporturi contractuale între părți fiind confirmată prin motivarea întregii sentințe. Din declarațiile martorilor audiați în cauză dar și din interogatoriile părților rezultă că indisponibilizarea spațiului timp de o jumătate de an s-a datorat faptului că reclamanta l-a distrus sub aspectul amenajării interioare.
Instanța de fond a dat o interpretare greșită probatoriului administrat în cauză și a încălcat dreptul la apărare prin respingerea nejustificată a obiecțiunilor la raportul de expertiză. Nu a luat în considerare dispozițiile legii contabilității invocate în ceea ce privește înregistrarea în contabilitatea firmei a unui prejudiciu. În materia societăților comerciale nu putem vorbi de existența unui prejudiciu care nu este înregistrat din punct de vedere contabil, aspect ignorat de instanță.
În mod greșit a fost respinsă cererea reconvențională, din probatoriul administrat rezultă că și dacă și-ar fi dat acordul pentru efectuarea unor îmbunătățiri, durata acestora a depășit cu mult timpul normal în care ar fi putut și efectuate. Cum muncitorii au fost găsiți și coordonați în mod direct de către reclamantă, aceasta este în culpă cu privire la lipsa de folosință a spațiului comercial. A solicitat a fi luate în considerare și concluziile scrise formulate la închiderea dezbaterilor.
În drept au fost invocate disp. art. 304 pct.7 și 9 C.proc.civ.
Recursul a fost timbrat cu 240 lei taxă judiciară de timbru și 3 lei timbru judiciar.
Prin Încheierea de ședință din data de 21.01.2013 Tribunalul a dispus citarea recurentei - reclamante prin lichidator judiciar AMT Servicii Insolvența SPRL care în data de 22.04.2013 a depus punct de vedere prin acre a solicitat admiterea recursului
reclamantei.
Analizând actele și lucrările cauzei Tribunalul reține următoarele:
Excepția de tardivitate a recursului declarat de reclamantă este neîntemeiată.
Se reține că Sentința nr._/13.07.2012 a fost comunicată reclamantei în data de 05.09.2012 conform dovezii f. 222 d.f. iar recursul a fost depus în data de 21.09.2012 conform rezoluției de primire f. 5, astfel că a fost respectat termenul de 15 zile statuat de art. 301 C.proc.civ., termenele calculându-se pe zile libere conform art. 101 alin 1 C.proc.civ.
Recursul reclamantei – pârâte . este fondat.
Se reține că în mod corect instanța de fond a apreciat că între părți a existat o înțelegere ( convenție) în baza căreia reclamanta a efectuat îmbunătățiri la imobilul pârâtei situat in C., ..26, jud. D., astfel că motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 C.proc.civ. este nefondat.
Convenția ( promisiunea de încheiere a unui contract de asociere în participațiune) nu s-a materializat însă, astfel că reclamanta a solicitat cval lucrărilor efectuate, stabilită la suma de 23.351 lei prin raportul de expertiză întocmit de expert A. M. L. f. 154 și urm.
În mod greșit însă prima instanță a respins acțiunea reclamantei ca nefondată, pentru motivul că reclamanta nu ar fi cerut în prealabil rezoluțiunea convenției în temeiul disp. art. 1020-1021 C.civ.. deoarece însăși pârâta a recunoscut că promisiunea de încheiere a unui contract de asociere nu mai este în vigoare, așa cum a arătat și reclamanta, situație în care convenția fiind desființată, în mod întemeiat reclamanta a solicitat cval lucrărilor efectuate.
Conform disp. art. 1073 C.civ. creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației și în caz contrar are dreptul la dezdăunare.
În cauză, reclamanta era îndreptățită a obține încheierea unui contract de asociere în participațiune cu pârâta și deoarece aceasta nu și-a îndeplinit obligația, are dreptul la dezdăunările reprezentând cval îmbunătățiri aduse imobilului în sumă de 23.351 lei, sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflație.
În raport de cele de mai sus și în temeiul disp. art. 304 pct 9 C.proc.civ. recursul reclamantei – pârâte urmează a fi admis.
Recursul pârâtei - reclamante R. M. este nefondat.
În ceea ce privește motivul prevăzut de art. 304 pct 7, se constată că deși este motivată succint, sentința cuprinde motivele pe care se sprijină respectiv inexistența culpei reclamantei în indisponibilizarea spațiului comercial.
În ceea ce privește motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 se constată că instanța de fond a făcut o corectă aplicare a disp. art. 998 - 999 C.civ, indicate ca temei juridic al cererii reconvenționale.
Astfel, potrivit disp. art. 998 C.civ. orice faptă a omului care cauzează altuia un prejudiciu obligă pe acel din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara. Pentru a se putea reține existența răspunderii civile delictuale este necesară îndeplinirea cumulativă a tuturor elementelor acesteia, respectiv faptă ilicită cauzatoare de prejudiciu, vinovăția, legătura de cauzalitate între faptă și vinovăție și în fine existența prejudiciului.
În cauză reclamanta a efectuat lucrări de reparații la imobilul proprietatea pârâtei, astfel că pe durata acestora nu s-a realizat folosința imobilului, dar fapta nu este ilicită deoarece există una din cauzele care înlătură caracterul ilicit al faptei, respectiv consimțământul pârâtei cu privire la efectuarea lucrărilor. Astfel în însăși întâmpinarea depusă pârâta - reclamantă a arătat că "a fost de acord ca reclamanta să pătrundă în spațiu" fără a dovedi însă pretinsa susținere în sensul că " reclamanta a depășit limitele mandatului tacit."
Instanța de fond a interpretat corect probatoriul administrat în cauză și a respins motivat obiecțiunile la raportul de expertiză, astfel că dreptul la apărare al pârâtei - reclamante nu a fost încălcat. Registrele contabile ale unei societăți pot constitui mijloc de probă, fără a avea însă putere probatorie deosebită, administrarea acestei probe fiind lăsată la aprecierea instanței, așa cum s-a procedat în cauză.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei, aceasta a fost invocată după închiderea dezbaterilor din data de 29.06.2012, respectiv prin concluziile scrise f. 210 depuse de pârâtă în data de 06.07.2012, astfel că în mod corect instanța nu s-a pronunțat asupra acesteia. Excepția este oricum neîntemeiată, deoarece convenția – promisiunea de încheiere a unui contract de asociere în participațiune - a fost încheiată între reclamantă și pârâtă, așa cum s-a arătat mai sus, astfel că aceasta din urmă are calitate procesuală pasivă.
În raport de considerentele de fapt și de drept de mai sus, în temeiul disp. art. 312 C.proc.civ., urmează ca Tribunalul să admită recursul formulat de reclamanta – pârâtă . și să modifice Sentința nr._/13.07.2012, în sensul că va admite acțiunea precizată formulată de . și va obligă pârâta R. M. la plata către . a sumei de 23.351 lei, actualizată cu coeficientul de inflație, reprezentând contravaloare lucrări.
Va fi respins ca nefondat recursul formulat de pârâta – reclamantă R. M..
Vor fi menținute restul dispozițiilor sentinței.
În temeiul disp. art. 274 C.proc.civ. va fi obligată recurenta – pârâtă către recurenta – reclamantă la plata sumei de 5.076 lei reprezentând cval cheltuieli de judecată în toate ciclurile procesuale.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de reclamanta – pârâtă . cu sediul în C., Brazda lui N., ..5, . prin lichidator judiciar AMT Servicii Insolvență SPRL împotriva Sentinței nr._/13.07.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._
Respinge recursul formulat de pârâta – reclamantă R. M. cu domiciliul în C., ..B1, ., județul D., împotriva Sentinței nr._/13.07.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ .
Modifică Sentința nr._/13.07.2012, în sensul că admite acțiunea precizată formulată de reclamanta . și obligă pârâta R. M. la plata către . a sumei de 23.351 lei, actualizată cu coeficientul de inflație, reprezentând contravaloare lucrări.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Obligă recurenta - pârâta R. M. către recurenta – reclamantă . la plata sumei de 5.076 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 27 Mai 2013.
Președinte, C. P. | Judecător, A. G. M. | Judecător, R. E. D. |
Grefier, A. F. |
Red.jud.C.P.
Tehn.red./A.F. 29 Mai 2013
Red.,jud.fond.M.O.
| ← Dizolvare societate. registrul comerţului. Sentința nr.... | Dizolvare societate. registrul comerţului. Sentința nr.... → |
|---|
