Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea 85/2006. Sentința nr. 386/2014. Tribunalul GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 386/2014 pronunțată de Tribunalul GALAŢI la data de 18-03-2014 în dosarul nr. 1802/121/2013/a1
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL G.
SECȚIA A-II-A CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 386
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 18.03.2014
Judecător sindic – P. P.
Grefier – I. T.
-.-.-.-.-.-.-.-
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra cererii de antrenare a răspunderii patrimoniale formulată de reclamanta . prin lichidator judiciar RELISOC IPURL împotriva pârâtei S. A., în baza Legii 85/2006.
Din actele și lucrările dosarului, precum și din susținerile părților care au fost consemnate în încheierea din data de 11.03.2014 care face parte integrantă din prezenta, judecătorul sindic în urma deliberării avute a pronunțat următoarea sentință:
Judecătorul sindic,
P. cererea înregistrată sub nr._ lichidatorul judiciar RELISOC IPURL lichidator la . GALATI a chemat in judecata pe parata S. A. solicitand admiterea cererii de atragere a răspunderii patrimoniale pentru art. 138 lit e din Legea 85/2006.
În motivarea cererii credit. arată că prin sentința civilă nr. 44 din 5.03.2013 s-a deschis procedura simplificată a falimentului debitoarei ..
În urma demersurilor efectuate, s-a constatat faptul că în patrimoniul societății există un autoturism Dacia 1300 așa cum reiese din adresa nr._/14.03.2013 emisă de Municipiul G. prin Primar și din adresa nr._/25.04.2013 emisă de Instituția Prefectului județului G..
În consecință, lichidatorul judiciar a notificat administratoarea societății ca să predea autoturismul cu adresa nr. 257/11.10.2013. adresa a fost primită așa cum rezultă din confirmarea de primire din 17.12.2013, însă până la această dată nu a dat curs acesteia.
Față de situația prevăzută de art. 138 alin. 1 lit. e și anume că ascunde o parte din activul persoanei juridice, se poate constata cu ușurință că se regăsește în această situație, prin simplul fapt că bunul nu a fost predat către lichidatorul judiciar.
Natura juridică a răspunderii foștilor administratori împrumută de cele mai multe ori caracteristicile răspunderii civile delictuale, conform art. 1357 Cod civil, prin îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: fapta ilicită, prejudiciu și legătura de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, culpa.
Fapta ilicită este dovedită prin aceea că aceasta se încadrează în cazurile prevăzute de lege, în sensul că pârâta S. A., ascunde bunul menționat anterior.
Prejudiciul este existent și real, fiind de 951 de lei, așa cum reiese din tabelul definitiv depus și la dosarul de faliment al debitoarei. Legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu este vădit necontestabilă, deoarece se poate observa cu ușurință că prin nepredarea bunurilor mobile precum și a actelor contabile ale societății de către fostul administrator, se consideră că țin să ascundă acte contabile, ori să se poată sustrage de la vreun control pentru a nu se dovedi că au ținut o contabilitate fictivă ori o contabilitate neconformă cu legea în vigoare.
În dovedire lichidatorul judiciar a depus la înscrisuri filele( 4-7).
Examinând actele și lucrările dosarului, judecătorul sindic reține:
Potrivit art.138 al.1 din Legea nr.85/2006 „la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului, prin una dintre următoarele fapte:
e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au mărit în mod fictiv pasivul acesteia;
Judecătorul sindic retine că, răspunderea persoanelor implicate în conducerea, supravegherea sau activitatea debitoarei ajunsă în stare de insolvență este o răspundere civilă pentru fapta proprie ce întrunește multe din caracteristicile răspunderii delictuale.
Răspunderea membrilor organelor de conducere ale debitorului este o răspundere față de debitor iar nu față de creditori, fiind menită să asigure repararea prejudiciului cauzat debitorului prin ajungerea lui în stare de insolventa.
Răspunderea reglementată de prevederile art. 138 din Legea nr. 85/2006 are natura juridică a unei răspunderi civile delictuale pentru fapta proprie, această răspundere intervine nu pentru săvârșirea oricărei fapte ilicite, ci numai dacă au fost săvârșite faptele ilicite expres și limitativ prevăzute de dispozițiile art. 138 alin. 1 lit. a – g din lege. Antrenarea răspunderii membrilor organelor de supraveghere/conducere a debitorului persoană juridică sau a oricărei alte persoane care a cauza starea de insolvență a debitorului prin faptele expre și limitativ prevăzute, presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții, și anume: prejudiciul creditorilor, fapta ilicită a membrilor organelor de conducere/supraveghere sau a oricărei alte persoane vinovate de producerea stării de insolvență, faptă care să se încadreze în cel puțin unul dintre cazurile prevăzute de art. 138 alin. 1 lit. a-g, raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită și insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata către debitorul insolvent a datoriilor exigibile și culpa persoanelor a căror răspundere se solicită.
Se poate dispune ca o parte din pasivul debitoarei să fie suportat de către membrii organelor de conducere dacă s-a dovedit în mod cumulativ că aceștia au săvârșit cel puțin una dintre faptele prevăzute expres de legiuitor, culpa acestora în ceea ce privește săvârșirea faptelor respective, precum și legătura de cauzalitate dintre fapta săvârșită și ajungerea debitorului în situația încetării de plăți.
Răspunderea reglementată de prevederile art. 138 din lege presupune existența unui prejudiciu în patrimoniul creditorilor debitorului insolvent. Prejudiciul creditorilor rezidă în imposibilitatea acestora de a-și realiza creanțele scadente din cauza faptului că membrii organelor de supraveghere/ conducere sau orice altă persoană a cauzat starea de insolvență, astfel că debitorul nu a mai putut achita datoriile exigibile cu fondurile bănești disponibile.
Raportul cauzal are în vedere legătura dintre faptele expres și limitativ prevăzute de art. 138 alin. 1 lit. a-g din Legea 85/2006 și ajungerea debitorului persoană juridică în stare de insolvență.
Prejudiciul se produce direct în patrimoniul debitorului persoană juridică și indirect în patrimoniul creditorilor acestuia și constă în aceea că patrimoniul debitorului se caracterizează printr-o insuficiență a fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor exigibile.
Ca atare, este necesar să se dovedească în mod ferm raportul de cauzalitate dintre una sau mai multe dintre faptele ilicite prevăzute de art. 138 alin. 1 și prejudiciu care constă în aducerea în insolvență a patrimoniului debitorului și nu doar a unei simple împrejurări care a favorizat apariția insolvenței.
Astfel, potrivit art. 138 lit. e ) din Legea nr. 85/2006 antrenarea raspunderii civile delictuale a unei persoane se poate face daca aceasta a deturnat sau a ascuns o parte din activul persoanei juridice sau a marit în mod fictiv pasivul acesteia. Fapta ilicita prevazuta de lege presupune schimbarea destinatiei unei parti din activul persoanei juridice prin scoaterea lui frauduloasa din patrimoniul acesteia. Nu intereseaza din punctul de vedere al aplicarii acestei ipoteze daca a fost sau nu anulat actul juridic prin care bunul a fost transferat, legea nefacând nicio distinctie în acest sens.
În ceea ce privește fapta prevăzută la art.138 lit. e, judec. sindic a considerat că pentru a constitui fundamentul unei cereri de atragere a răspunderii patrimoniale a administratorilor, faptul ca nu a dat curs notificării lichidatorului, nu a predat documentele societatii,bunurile,stocurile si disponibilitatile banesti nu constituie motive de atragere a răspunderii întemeiate pe prevederile art.138 lit. e din lege.
Funcție de aceste considerente urmează a respinge cererea, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea de antrenare a răspunderii patrimoniale formulată de reclamanta . prin lichidator judiciar RELISOC IPURL împotriva pârâtei S. A., în baza Legii 85/2006, ca nefondată.
Definitivă și executorie
Cu apel în 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 18.03.2014.
Judecător sindic, Grefier,
P. P. I. T.
Red. P.P./18.03.2014
Tehnored. I.T.
4 ex./19.03.2014
| ← Procedura insolvenţei. Sentința nr. 302/2014. Tribunalul GALAŢI | Cererea debitorului - L85/2006 art.27 alin.5. Sentința nr.... → |
|---|
