Contestaţie. Sentința nr. 583/2014. Tribunalul GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 583/2014 pronunțată de Tribunalul GALAŢI la data de 23-04-2014 în dosarul nr. 5739/121/2011*/a14
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL G.
(*operator de date cu caracter personal nr. 2949)
SECȚIA A II-A CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR.583
Ședința publică din data de 23.04.2014
JUDECĂTOR SINDIC D.-M. O.
GREFIER: V. B.
Pentru astăzi a fost amânată soluționarea cauzei civile având ca obiect contestații împotriva raportului administratorului judiciar formulate de creditoarele B. C. Română SA și B. SA în contradictoriu cu debitoarea . prin administrator judiciar C.I.I. C. Zanopol.
Din actele și lucrările dosarului precum și din susținerile părților consemnate în încheierea din data de 07.04.2014 care face parte integrantă din prezenta, instanța, în urma deliberării avute a pronunțat următoarea sentință:
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
La data de 23.01.2014 administratorul judiciar a publicat în BPI nr.1411(Buletinul Procedurilor de Insolvență) un raport lunar, raport ce a fost contestat de către creditoarele B. C. Română SA și B. SA.
A. Pe data de 27.01.2014, în cauza având ca obiect procedura de insolvență a S.C. P. S.A. G., creditoarea B. C. Română S.A. (BCR), în temeiul dispozițiilor art. 39 din Legea nr. 85/2006, a solicitat:
- admiterea contestației și anularea măsurilor învederate de către fostul administrator judiciar în raportul său, măsuri pe care le contestă ca fiind netemeinice și nelegale.
În motivare, creditoarea a arătat că BCR a solicitat și a fost înscrisă la masa credală a debitoarei S.C. P. S.A. G., cu suma de 63.470.813,56lei, echivalentul a 14.274.973,25euro, sumă cu care a și fost înscrisă în tabelul de creanțe.
La data de 21.11.2014 în Adunarea creditorilor s-a decis prin votul creditorilor care au peste 50% din valoarea masei credale, neconfirmarea în calitate de administrator judiciar al CII C. Zanopol și numirea în calitate de administrator judiciar a consorțiului constituit din Casa de Insolvență Transilvania Filiala București SPRL și BDO Business Restructuring SPRL. Totodată a fost desemnat comitetul creditorilor compus din: B. C. Română –Președinte, Unicredit Ț. Bank SA, B. România SA, ANAF București și Piraeus Leasing România IFN SA. Împotriva acestei hotărâri a fost formulată contestație.
1.Contestatoarea apreciază raportul administratorului judiciar ca fiind o încălcare flagrantă a principiilor care guvernează procedura insolvenței și o măsură abuzivă. Astfel, atașat raportului sunt anexate o . documente care ar fi fost verificate de administratorul CII C. Zanopol, dar care nu au fost comunicate și creditorilor. Creditoarea consideră că acest mod de lucru este specific practicianului în insolvență, în sensul că nu comunică înscrisurile solicitate de creditori.
2. Un alt abuz îl constituie în opinia creditoarei mențiunea din raport privind finalizarea evaluării bunurilor din averea debitoarei, raport de evaluare atașat raportului contestat. Astfel, efectuarea raportului de expertiză îl consideră contestatoarea o măsură nelegală, care încalcă prevederile art. 23 din legea 85/2006, având în vedere că existe obligativitatea ca practicianul în insolvență să supună aprobării numirea și nivelul remunerațiilor oricărei persoane de specialitate la care apelează în îndeplinirea atribuțiilor sale.
3.La punctul al treilea a motivelor, contestatoarea formulează de fapt apărări cu privire la conflictul de interese invocat într-o altă contestație –cea împotriva hotărârii Adunării creditorilor (dosar nr._ * a13 al Tribunalului G.) aspect care nu sunt legate de legalitatea raportului de administratorului judiciar.
În drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr. 85/2006 și OUG 86/2006.
Acțiunea a fost timbrată cu 200lei taxă de timbru (f.8).
În probarea cererii, au fost depuse la dosar înscrisuri în copie.
B. La data de 03.02.2014 în cauza având ca obiect procedura de insolvență a S.C. P. S.A. G., creditoarea B. SA, în temeiul dispozițiilor art. 14 al.7-8 și 21 al.3 din Legea nr. 85/2006, a solicitat:
- admiterea contestației și anularea măsurilor privind evaluarea bunurilor mobile și imobile ale debitoarei efectuate prin intermediul expertului UNEAR –..
În motivare, creditoarea a arătat că la data de 21.11.2013 în Adunarea creditorilor s-a decis infirmarea CII C. Zanopol în calitate de administrator judiciar și a fost desemnat comitetul creditorilor compus din: B. C. Română –Președinte, Unicredit Ț. Bank SA, B. România SA, ANAF București și Piraeus Leasing România IFN SA. Împotriva acestei hotărâri a fost formulată contestație în dosarul nr._ * a13 al Tribunalului G..
Contestatoarea apreciază raportul administratorului judiciar ca nelegal, deoarece acesta a procedat la evaluarea bunurilor mobile și imobile ale debitoarei, fără aprobarea prealabilă a numirii expertului evaluator și a remunerației acestuia. Astfel, apreciază că au fost încălcate de administratorului judiciar prevederile art. 23 din legea 85/2006 privind angajarea debitoarei la cheltuieli. Din raportul administratorului judiciar lipsește mențiunea privind suma cu care a fost angajată evaluarea, iar administratorul nu a înmânat un raport de evaluare către creditoarea.
Totodată creditoarea consideră că evaluarea prevăzută de art. 41 al.2 din legea 85/2006 intră în categoria actelor de procedură la care face trimitere art. 149 din legea 85/2006, fiind o expertiză obligatorie stabilită de lege, orice creditor poate solicita motivat, în conformitate cu dispozițiile art. 212 C.p.civ., o expertiză contrarie la primul termen după depunerea raportului.
În drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr. 85/2006.
Acțiunea a fost timbrată cu 200lei taxă de timbru (f.12 dosar asociat 15).
În probarea cererii, au fost depuse la dosar înscrisuri în copie.
La termenul din data de 10.03.2014 instanța a pus în discuția părților și a admis excepția conexității celor două cauze, având în vedere că ambele vizează același raport al administratorului judiciar și apărările sunt comune.
*Legal citat, administratorul judiciar nu a formulat întâmpinare sau probe în apărare, a solicitat însă respingerea contestațiilor.
În instanță s-a prezentat administratorul special al debitoarei, prin reprezentant, care a învederat instanței că înțelege să reprezinte interesele debitoarei S.C. P. S.A. G. în cauză.
*În acest sens debitoarea prin administratorul special a formulat întâmpinare în sensul admiterii excepției lipsei de interes a contestatoarelor deoarece cele două cereri nu au un scop în sine, respectiv cele două creditoare nu au interese care să poată fi apărate prin promovarea contestațiilor, față de motivele susținute în aceste contestații. Totodată contestatoarele puteau să formuleze o contestație cu privire la modul de evaluare, dacă aceasta ar fi afectat interesele creditoarelor și nu împotriva raportului administratorului, deoarece în lipsa contestării raportului de evaluare nu se demonstrează nici un prejudiciu care să fi fost suferit de către creditoare prin măsurile întreprinse de administratorul judiciar.
Pe fondul cauzei, administratorul special a arătat că cele două creditoare nu au indicat vătămare care o încearcă prin măsurile adoptate de administratorul judiciar de nesupunerea spre aprobarea prealabilă a comitetului creditorilor privind numirea expertului evaluator. Încălcarea dispozițiilor art. 23 din legea 85/2006 nu prevăd o sancțiunea pentru nerespectarea acestor dispoziții legale, motiv pentru care apreciază această dispoziție legală ca fiind una dispozitivă, normă de la care se poate deroga deoarece ocrotește un interes privat. Încălcarea normei este sancționată cu nulitate virtuală, nulitate pentru care trebuie dovedit un interes produs de o vătămare.
Totodată administratorul special a susținut faptul că expertiza de evaluare a patrimoniului debitoare nu este o expertiză judiciar, iar acesteia nu îi sunt aplicabile dispozițiile art. 212 C.p.civ., creditorii neavând posibilitatea la primul termen de judecată a solicita o contraexpertiză, ci doar au posibilitatea de a formula o contestație la raportul de evaluare în termen de 3 zile de la depunerea raportului potrivit art. 21 din legea insolvenței.
Debitoarea nu a depus prin administratorul special sau judiciar înscrisuri în combaterea acțiunii.
La ultimul termen de judecată instanța apus în discuția părților excepția lipsei de interes a contestatoarelor în promovarea prezentelor contestații și a rămas în pronunțare pe această excepție, cât și pe fondul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
La data de 16.05.2012 prin sentința civilă nr. 762/2012 s-a dispus deschiderea procedurii generale de insolvență a debitoarei S.C. P. S.A, fiind numit în calitate de administrator judiciar CI C. Zanopol.
La data de 23.01.2014 administratorul judiciar a publicat în BPI nr.1411(Buletinul Procedurilor de Insolvență) un raport lunar, raport ce a fost contestat de către creditoarele B. C. Română SA și B. SA. Contestațiile vizează motive comune dar și distincte de criticare a raportului administratorului judiciar. Motivele invocate în cele două contestații instanța le rezumă la următoarele:
-1.Raportul contestat este însoțit de înscrisuri pe care se sprijină, înscrisuri care nu au fost comunicate creditorilor;
-2.P. măsurile luate și menționate în raportul contestat, administratorul judiciar a încălcat dispozițiile art. 23 din legea 85/2006 privind supunerea aprobării prealabile a numirii și remunerației unor terțe persoane de specialitate;
-3. Necomunicarea raportului de expertiză privind evaluarea pentru a da posibilitatea oricărui creditor să poată solicita motivat, în conformitate cu dispozițiile art. 212 C.p.civ., o expertiză contrarie la primul termen după depunerea raportului.
Creditoarea BCR a dezvoltat la punctul 3 din motivele contestației apărări privind lipsa conflictului de interese în desemnarea ca administrator judiciar al consorțiului Casa de Insolvență Transilvania Filiala București SPRL și BDO Business Restructuring SPRL. Aceste motive instanța le apreciază apărări ale creditoarei privind susținerea opțiunii sale de desemnare a acestui consorțiu, care nu are nici o legătură cu măsurile adoptate de administratorul judiciar CI C. Zanopol în raportul contestat, motiv pentru care instanța nu le va analiza, apreciindu-le ca fiind în afara cadrului procesual stabilit de creditoare prin petitul prezentei contestații.
Față de cele trei motive principale ale contestațiilor instant reține următoarele:
În rezolvarea conflictului temporal de legi existent între dispozițiile vechiului Cod de procedură civilă (de la 1865) și cele ale Noului Cod de procedură civilă (Legea nr. 134/2010 republicată), instanța de fond a făcut aplicarea normelor Codului de procedură civilă vechi, deoarece, potrivit art. 25 din N. c.p.civ. „Procesele în curs de judecată, precum și executărilor silite începute sub vechea lege rămân supuse acelei legi”.
Cu privire la excepția lipsei de interes:
În baza art. 137 C.p.civ. vechi instanța trebuie să pună în discuția părților excepțiile care fac de prisos analiza pe fond a cauzei. Astfel, instanța a pus în discuție excepția lipsei de interes a creditoarelor în promovarea prezentelor contestații, excepție asupra căreia a rămas în pronunțare.
Potrivit art. 21 din Legea nr. 85/2006:” (2) Debitorul persoană fizică, administratorul special al debitorului persoană juridică, oricare dintre creditori, precum și orice altă persoană interesată pot face contestație împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar.”
În cauză cele două contestatoare au calitatea de creditoare ale debitoarei S.C. P. S.A, ceea ce le conferă calitate procesuală activă, potrivit textului de lege mai sus indicat. Pentru a putea să stea în judecată cele două contestatoare trebuie să justifice un interes în promovarea și susținerea contestațiilor. În continuare instanța va analiza existența interesului, dacă el este personal și direct, născut și actual, raportat la cel de al doilea motiv de contestație, respectiv cel privind încălcarea de către administratorul judiciar a dispozițiilor art. 23 din legea 85/2006 .
Instanța reține că potrivit art. 23 din legea 85/2006 „ În vederea îndeplinirii atribuțiilor sale, administratorul judiciar/lichidatorul va putea desemna persoane de specialitate. Numirea și nivelul remunerațiilor acestor persoane vor fi supuse aprobării comitetului creditorilor în cazul în care acestea vor fi achitate din averea debitoarei sau se vor supune aprobării judecătorului-sindic în cazul în care se vor remunera din fondul unic”.
În cazul de față administratorul judiciar a desemnat o persoană juridică de specialitate pentru a întocmi raportul de expertiză (de evaluare a bunurilor garantate) potrivit art. 41 al.2 din legea 85/2006, evaluare strict necesară pentru a se putea stabili întinderea creanței garantate și a părții reprezentând creanță chirografară, pentru creditorii care au instituite garanții mobiliare sau imobiliare asupra patrimoniului debitoarei. Desemnarea a unuia s-au a altuia dintre evaluatorii autorizați este atributul exclusiv al administratorului judiciar potrivit art. 23- prima propoziție din articol – din legea 85/2006.
Comitetul creditorilor aproba „numirea”- în sens de oportunitate a numirii și nu persoana desemnată și „nivelul remunerației” pentru evaluatori, dacă sumele ce trebuiau plătite se achită din averea debitoarei.
În cauză necesitatea numirii unui evaluator era nu de ordine privată, ci reglementată de o normă imperativă –cea prevăzută de art. 41 al.2 din legea insolvenței, deoarece întinderea valorii creanței garantate afectează nu numai pe creditorul deținător a unei astfel de creanțe, ci pe toți ceilalți creditori (afectează dreptul de vot, gradul de acoperire a creanței în urma valorificării bunurilor, etc).
Ca urmare, singurul aspect ce putea fi supus aprobării prealabila a comitetului creditorilor era valoarea remunerației ce trebuia plătită evaluatorului. O astfel, de aprobare era necesară în condițiile în care plata evaluatorului se făcea din patrimoniul debitoarei. Până la acest moment din rapoartele administratorului judiciar și nici din actele anexe, nu rezultă nici valoarea (costul) expertizelor și nici nu s-a solicitat de administratorul judiciar decontarea vreunei sume cu titlu de onorariu evaluator din patrimoniul debitoarei.
În această situație instanța apreciază că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 23 teza a II-a, respectiv cât nu se solicită decontarea vreunei sume cu titlu de onorariu evaluator din patrimoniul debitoarei, nu este necesară obținerea unei autorizări prealabile din partea comitetului creditorilor pentru efectuarea acestei evaluări a bunurilor ce fac obiectul garanțiilor, deoarece numai decontarea unei sume de bani de la debitoare putea justifica interesul creditorilor, respectiv acela de a nu se reduce activul în detrimentul intereselor lor.
Ca urmare, cât timp creanțele creditorilor nu riscă a rămâne neîndestulate prin decontarea din patrimoniul debitoarei a onorariului de expert pentru evaluare bunuri, în cauză apare ca lipsit de interes formularea unei contestații împotriva raportului lunar al administratorului judiciar pentru faptul că acesta a luat măsura evaluării bunurilor garantate.
În ipoteza în care s-ar aprecia că în cauză ar fi incidente dispozițiile art. 23 teza a II-a din legea 85/2006, așa cum a precizat și administratorul statutar, instanța reține că aceste dispoziții legale au caracter supletiv, de la normă se poate deroga fiind de ordine privată. Norma nu prevede și sancțiunea în caz de încălcarea a acesteia, astfel că nerespectării dispozițiilor legale atrage nulitatea relativă și nu cea absolută.
În cazul unei nulități relative trebuie dovedită vătămarea, respectiv interesul formulării unei astfel de apărări. În speța de față, nici una din cele două contestatoare nu au indicat vrei vătămare, astfel că instanța apreciază că nu se poate reține că părțile au interes în susținerea motivului 2 mai sus arătat în cadrul contestațiilor.
De aceea instanța va admite excepția lipsei de interes cu privire la motivul de nelegalitate a raportului administratorului judiciar pentru încălcarea dispozițiilor art. 23 din legea 85/2006.
Pe fondul cauzelor deduse judecății:
Instanța va analiza cele trei motive cumulate ale contestațiilor:
- Motivul 1.Raportul contestat este însoțit de înscrisuri pe care se sprijină, înscrisuri care nu au fost comunicate creditorilor, aspect ce denotă o comportare abuzivă din partea administratorului judiciar.
Instanța reține că potrivit art. 21 al.1 din legea 85/2006 „Administratorul judiciar va depune lunar un raport cuprinzând descrierea modului în care și-a îndeplinit atribuțiile, precum și o justificare a cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii sau a altor cheltuieli efectuate din fondurile existente în averea debitorului. Raportul se depune la dosarul cauzei, iar un extras se publică în Buletinul procedurilor de insolvență. La fiecare 120 de zile judecătorul-sindic va stabili un termen de continuare a procedurii, în care administratorul judiciar va expune în sinteză măsurile efectuate în acest interval cuprinse în rapoartele de activitate.”
Așa cum rezultă din textul de lege obligația administratorului constă în faptul că trebuie să întocmească lunar sau trimestrial rapoarte de activitate. Textul de lege nu impune obligarea administratorului de a însoți raportul de înscrisuri doveditoare și cu atât mai puțin de a comunica raportul și înscrisurile anexate. Pentru a fi cunoscut de către creditori conținutul raportului acesta se publică în extras în BPI.
Creditorii interesați de conținutul pe larg a raportului și a înscrisurilor ce-l susțin pot să îl studieze la dosarul cauzei sau să solicite copii pe cheltuiala lor după înscrisurile din dosar.
Ca urmare, primul motiv de nelegalitate al raportului este neîntemeiat, știut fiind faptul că instanța este chemată să analizeze legalitatea și nu oportunitatea măsurilor luate de administratorul judiciar.
-Motivul 2. P. măsurile luate și menționate în raportul contestat, administratorul judiciar a încălcat dispozițiile art. 23 din legea 85/2006 privind supunerea aprobării prealabile a numirii și remunerației unor terțe persoane de specialitate.
Asupra acestui aspect instanța a admis excepția lipsei interesului în promovarea celor două contestații, astfel că devine inutilă analiza fondului cauzei în acest sens.
-Motivul 3. Necomunicarea raportului de expertiză privind evaluarea pentru a da posibilitatea oricărui creditor să poată solicita motivat, în conformitate cu dispozițiile art. 212 C.p.civ., o expertiză contrarie la primul termen după depunerea raportului.
Așa cum s-a arătat la „motivul 1” al contestațiilor, administratorul judiciar nu era obligat să comunice înscrisurile aferente raportului către creditori. Rapoartele de evaluare sunt înscrisuri atașate raportului administratorului din 27.01.2014, astfel că nu exista obligația comunicării acestor evaluări către creditori. Persoanele interesate puteau studia rapoartele de evaluare, puteau obține copii după acestea și în cazul în care nu erau mulțumiți de cele stabilite în raport îl puteau contesta odată cu raportul lunar al administratorului, raport în care se făcea vorbire despre această evaluare.
Instanța reține că evaluarea dispusă de administratorul judiciar, chiar dacă are ca temei art. 41 al.2 din legea 85/2006 este un raport de expertiză extrajudiciar, iar acestuia nu i se aplică dispozițiile art. 212 C.p.civ., cum nici unui raport extrajudiciar față de un proces civil nu i se aplică regulile prevăzute de art. 212 C.p.civ.
Chiar și în situația în care judecătorul sindic se pronunța asupra necesității efectuării unei evaluări și în fixa o remunerație potrivit art. 23 din legea 85/2006, raportul de expertiză nu devenea un raport judiciar deoarece numirea efectivă a expertului era lăsată la latitudinea administratorului judiciar așa cum prevăd dispozițiile art. 23 prima teză din legea 85/2006.
Față de aceste considerente instanța apreciază că motivul 3 de nelegalitate al raportului este neîntemeiat.
În consecință instanța va admite excepția lipsei de interes cu privire la motivul de nelegalitate a raportului administratorului judiciar pentru încălcarea dispozițiilor art. 23 din legea 85/2006 și va respinge ambele contestații ca lipsite de interes privind încălcarea dispozițiilor art. 23 din legea 85/2006 și ca nefondate cu privire la celelalte motive invocate în contestații, motive astfel cum au fost structurate de instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei de interes cu privire la motivul de nelegalitate a raportului administratorului judiciar pentru încălcarea dispozițiilor art. 23 din legea 85/2006.
Respinge contestațiile formulate de creditoarele B. C. Română SA cu sediul în București, ..5, sector 3, și B. SA cu sediul în București, ..6A, sector 2,în contradictoriu cu debitoarea . prin administrator judiciar C.I.I. C. Zanopol cu sediul în G., ., ., . de interes cu privire la motivul de nelegalitate a raportului administratorului judiciar pentru încălcarea dispozițiilor art. 23 din legea 85/2006 și ca nefondate cu privire la celelalte motive invocate în contestații.
Cu recurs în 7 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi, 23.04.2014.
pentru JUDECĂTOR SINDIC, GREFIER,
D.-M. O., aflat în C.O. V. B.
semnează conf.art.261 al.2 c.p.civilă
PREȘEDINTELE TRIBUNALULUI G.
Judecător A. P.
Red.DMO/23.04.2014
dact.VB/25.04.2014
6 ex
| ← Procedura insolvenţei. Sentința nr. 270/2014. Tribunalul GALAŢI | Procedura insolvenţei. Sentința nr. 205/2014. Tribunalul GALAŢI → |
|---|
