Pretenţii. Decizia nr. 284/2014. Tribunalul GALAŢI

Decizia nr. 284/2014 pronunțată de Tribunalul GALAŢI la data de 15-10-2014 în dosarul nr. 4461/233/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL G.

(*operator de date cu caracter personal nr. 2949)

SECȚIA A II-A CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 284/R/2014

Ședința publică din data de 15.10.2014

PREȘEDINTE: R. M.

JUDECĂTOR: D.-M. O.

JUDECĂTOR: M. H.

GREFIER - A. I.

La ordine fiind soluționarea recursului ce are ca obiect „pretenții”, declarat de recurentul-reclamant N. E. I., cu domiciliul în G., ., nr. 29, .. 45, J. G., împotriva sentinței civile nr. 4061/23.04.2014, pronunțată de Judecătoria G., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă S.C. A. A. S.A., cu sediul în G., .. 61, J. G..

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru recurentul-reclamant, avocat M. M., în baza împuternicirii avocațiale depuse la dosar, fila 6, și pentru intimata-pârâtă, avocat A. B. C., în baza împuternicirii avocațiale pe care o depune la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, în sensul că dosarul se află la primul termen de judecată, recursul este motivat și nu este legal timbrat și nu se solicită judecarea cauzei în lipsă, după care;

Recurentul-reclamant prin apărător învederează instanței, că a luat legătura cu partea pe care o reprezintă și că va depune taxa judiciară de timbru și timbru judiciar ce i-au fost puse în vedere și că nu mai are cereri de formulat și probe de administrat, însă solicită amânarea pronunțării cauzei pentru a face dovada achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar datorat.

Apărătorul intimatei-pârâte, învederează că nu este de acord cu solicitarea formulată de recurentul-reclamant și precizează că înțelege să invoce excepția de netimbrare, sens în care solicită anularea recursului ca netimbrat.

Întrebat fiind apărătorul intimatei-pârâte învederează că nu mai are cereri de formulat și probe de administrat.

Tribunalul, având în vedere că nu mai sunt cereri de formulat și probe de administrat, instanța acordă cuvântul asupra excepției de netimbrare invocată de intimata-pârâtă și asupra recursului de față.

Recurentul-reclamant prin apărător, având cuvântul învederează faptul că probele administrate, converg spre ideea prejudiciului cauzei recurentului.

Tribunalul, pune în vedere recurentului prin apărător să precizeze care este suma care în opinia recurentului, face obiectul cauzei, având în vedere faptul că în acțiunea introductivă nu a fost indicată nicio sumă, iar la fila 30 dosar fond s-a precizat suma de 10.000 lei cu mențiunea, că urmează să se stabilească exact după expertiză, însă expertiza nu a mai fost administrată, iar prin motivele de recurs se solicită o altă sumă.

Recurentul-reclamant prin apărător învederează faptul că, potrivit ultimului deviz prezentat în instanță și pentru care s-au admis obiecțiunile formulate la raportul de expertiză, suma totală este de 21.719 lei, pentru care s-a achitat și taxa de timbru, așa cu i-a pus în vedere instanța de fond.

În timpul acordării cuvântului asupra fondului cauzei, se prezintă în instanță recurentul personal, care depune la dosar dovada achitării taxei de timbru în cuantum de 360 lei.

Recurentul-reclamant prin apărător, cu privire la motivele de recurs invocate apreciază că raportul de expertiză instrumentat în cauză, din care rezultă foarte clar că expertul a făcut precizarea că avariile au fost vizualizate fără a se demonta mașina și ele sunt doar cele au putut fi vizibile. Ulterior acest lucru s-a făcut de societatea de reparații și a venit un deviz estimativ de la societatea A. Motors, care arată care a fost contravaloarea totală a avariilor descoperite după demontare. Au fost făcute obiecțiuni la raportul de expertiză, care au fost comunicate expertului, însă acesta a apreciat că o parte din repere nu ar fi avut legătură cu avariile suferite de mașina aflată în coliziune cu celălalt autoturism. În opinia sa însă, că atâta vreme cât există un deviz estimativ, iar piesele care au fost înlocuite se circumscriu avariilor descrise și atâta vreme cât în expertiza inițială expertul a făcut precizarea clară că, urmează ca după demontarea mașinii, când se vor vedea celelalte avarii ascunse, să se suplimenteze devizul, apreciază că se impune admiterea recursului, modificarea sentinței recurate, în sensul obligării intimatei la plata sumei totale de 21.719 lei, reprezentând contravaloarea reparației, din care evident se va scădea ce a acordat instanța de fond. Precizează că nu solicită cheltuieli de judecată.

Intimata-pârâtă prin apărător, având cuvântul, învederează că având în vedere că s-a achitat taxa de timbru, înțelege să nu mai invoce excepția de netimbrare. Cu privire la recurs, solicită respingerea recursului formulat, având în vedere faptul că în cererea de recurs se cere o sumă mai mare decât cea solicitată în acțiunea formulată la fondul cauzei, aspect care este inadmisibil, avându-se în vedere că recursul este o critică a unei hotărâri judecătorești, pretinzându-se că nu li s-a dat cât au cerut la acel moment. Mai susține că, recurentul a cerut 10.000 lei, iar prin motivele de recurs solicită 21.719 lei. Consideră că nu se poate aduce o critică instanței de fond avându-se în vedere că nu s-a pronunțat pe ceva pe ce nu s-a cerut. Un alt aspect pentru care solicită respingerea recursului, în constituie faptul că urmare motivelor de recurs formulate, recurentul merge pe prezumții. Consideră că instanța de fond a soluționat în mod corect cauza a pronunțat în funcție de probatoriul administrat în cauză, o hotărâre legală și temeinică. Funcție de toate aceste aspecte solicită respingerea recursului formulat ca fiind nefondat. Precizează că nu solicită cheltuieli de judecată.

TRIBUNALUL

Deliberând, în condițiile art. 256 Cod procedură civilă asupra recursului de față, a reținut următoarele:

  1. Hotărârea instanței de fond, Judecătoria G., dosar nr._
    1. Soluția

Prin sentința civilă nr. 4061 din 23.04.2014 pronunțată de Judecătoria G., a fost admisă în parte cererea precizată, formulată de reclamantul N. E. I. domiciliat în G., ., nr. 29, ., în contradictoriu cu pârâta Societatea de asigurare Reasigurare A. SA București prin Sucursala G. cu sediul în G., .. 61, ..

A fost obligată pârâta la plata, către reclamant, a sumei de 6.233,79 lei cu titlu de despăgubiri și la plata sumei de 2.388,03 lei cheltuieli de judecată.

1.2. Considerentele

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, în fapt, din Raportul de expertiză tehnică auto efectuat în cauă de expert tehnic D. D. (f. 136), a rezultat că reclamantul N. E., în timp ce conducea, la data de 23.11.2011, autoturismul marca Renault Laguna cu număr de înmatriculare_ dinspre Tirighina către G., în dreptul benzinăriei OMV, i-a fost tăiată calea de un alt autoturism aflat în trafic și, pentru a evita coliziunea cu acesta, a tras dreapta de volan și a pătruns pe trotuarul din dreapta trecând peste niște bucăți de țeavă aflate în centrul unor postamente de beton de formă pătrată cu latura de 1,5 m, avariind autoturismul pe care îl conducea.

Autoturismul avariat, aflat în proprietatea reclamantului, era asigurat CASCO la societatea pârâtă la data producerii accidentului, cu polița CASCO economic GL_0/24.11.2010.

Urmare a instrumentării, de către societatea pârâtă, a dosarului de daună nr. GL1011CA003188, societatea pârâtă a comunicat reclamantului că nu poate da curs cererii de despăgubire, motivat de faptul că nu există legătură de cauzalitate între dinamica accidentului și avariile produse autoturismului asigurat (f. 6,7).

Din Raportul de expertiză întocmit în cauză de expert D. D., în baza devizului estimativ de reparație efectuat de . SRL în Sistem AUDATEX la data de 24.09.2013 (f. 92-101), a rezultat că dauna nu este totală, contravaloarea reparațiilor autoturismului păgubit fiind în sumă de 6.233,79 lei (f. 116).

Părțile nu au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză efectuat în cauză, astfel cum a fost acesta definitivat la data de 09.01.2014.

În drept, potrivit art. 9 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România, prin contractul de asigurare, astfel cum era în vigoare la momentul încheierii asigurării, asiguratul se obligă să plătească o primă asigurătorului iar acesta se obligă ca, la producerea riscului asigurat, să plătească asiguratului, beneficiarului asigurării sau terțului păgubit despăgubirea ori suma asigurată, denumită în continuare indemnizație, rezultată din contractul de asigurare încheiat în condițiile prezentei legi, în limitele și la termenele convenite.

Conform art. 27 din lege, despăgubirile nu pot depăși cuantumul pagubei.

Prin raportul de expertiză efectuat în cauză s-a stabilit că autoturismul asigurat a fost avariat, cuantumul daunei fiind de 6.233,79 lei, astfel în cât cererea reclamantului este fondată numai în parte.

În consecință, pentru considerentele expuse, constatând că sunt întrunite cerințele legale, instanța de fond a admis în parte cererea, astfel cum a fost precizată și a obligat pârâta la plata, către reclamant, a sumei de 6.233,79 lei cu titlu de despăgubiri.

Ca parte căzută în pretenții, în baza art. 274 C.proc.civ. de la 1865, a obligat pârâta la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 2.388,03 lei reprezentând 485,03 lei taxă judiciară de timbru și 3 lei timbru judiciar pentru pretențiile admise, 400 lei onorariul expert (f. 46) și 1.500 lei onorariul avocat (f. 138).

2. Recursul declarat la data de 24.07.2014, exercitat în termen legal de reclamantul N. E. I., prin care solicită admiterea recursului, și în rejudecare, modificarea sentinței în sensul obligării pârâtei la plata sumei de 21.719,16 lei, conform devizului aflat la dosar și cheltuieli de judecată.

2.1. Motive

Recurentul a arătat, în esență, că instanța de fond a pronunțat o sentință nelegală, dat fiind faptul că nu cuprinde motivele pe care se întemeiază, nu cuprinde nicio apreciere legată de probele administrate, de obiecțiunile formulate de pârâtă, de completările solicitate de reclamant și admise de către instanță. Funcție de acest aspect, apreciază că, sentința pronunțată a fost dată cu aplicarea greșită a normelor de drept, cu încălcarea esențială a legii.

2.2. Întâmpinarea

Legal citată, intimata nu a formulat întâmpinare, reprezentantul acesteia în instanță solicitând respingerea recursului, ca nefondat.

2.3. Dovezi administrate în recurs

În dovedirea și combaterea motivelor de recurs, părțile nu au administrat probe noi, în condițiile art. 305 Cod procedură civilă.

2.4. Analiza făcută de Tribunalul G. – Secția a II-a Civilă

Analizând hotărârea atacată în limitele criticilor formulate prin motivele de recurs și în raport de probatoriile administrate, cât și în temeiul dispozițiilor art. 304 indice 1 Cod procedură civilă, Tribunalul constată că recursul este fondat, pentru considerentele ce se succed:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 13.03.2012, la Judecătoria G., sub nr._, reclamantul N. E. I. a solicitat ca pârâta S.C. A. A. S.A., să fie obligată la plata despăgubirilor aferente evenimentului rutier în care a fost implicat autoturismul marca Renault Laguna înmatriculat sub nr. Gl-11-J.; să fie obligată pârâta să stabilească, în cadrul dosarului de daune, cuantumul despăgubirilor; să fie obligată pârâta, ca funcție de rezultatul naturii pagubei, fie să achite contravaloarea bunului asigurat conform poliței de asigurare, fie să suporte contravaloarea reparației bunului.

La termenul de judecată din data de 9.11.2012, instanța de fond constată, în baza art. 134 Cod procedură civilă, că este prima zi de înfățișare, încuviințează proba cu expertiză auto și înscrisuri pentru ambele părți și pune în vedere reclamantului să completeze taxa de timbru la valoarea indicată de 10.000 lei, sub sancțiunea anulării, corespunzător precizărilor făcute de reclamant la acel termen, numai sub aspectul cuantumului pretențiilor.

Însă, reclamantul a făcut „precizările” sub aspectul solicitării pretențiilor de 10.000 lei sub rezerva stabilirii acestora exact, după efectuarea raportului de expertiză dispus în cauză, prin desemnarea aleatorie a ing. D. D., precum și a expertului parte, ing. A. C.. Din concluziile acestora, rezultând că au opinii diferite, în principal, referitor la dispozițiile contractului, în sensul de a fi daună parțială sau totală.

Contrar celor reținute de instanța de fond în considerarea hotărârii recurate, care arată că părțile nu au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză întocmit în cauză, la fila 78 dosar fond sunt înregistrate obiecțiunile pârâtei-intimate (care nu au fost comunicate reclamantului). În fapt, instanța de fond a încuviințat obiecțiunile în ședința publică din data de 05.06.2013, luând totodată act că pârâta a renunțat la ultimele două obiecțiuni, apreciind că este daună totală. A fost emisă adresă expertului desemnat în acest sens, care în formularea răspunsurilor nu a mai solicitat și părerea expertului parte, încălcându-se astfel, drepturile procedurale ale părților din proces.

Ulterior, instanța a luat act și de obiecțiunile reclamantului, în adresa emisă expertului, arătând că din partea pârâtei va participa și „consilierul expert S. C. din București” (căruia nu i se emite adresă și nici consilierului expert din partea reclamantului).

La termenul de judecată din data de 22 ianuarie 2014, reprezentantul reclamantului arată că solicită suma de 21.719,16 lei, solicitare verbală, contrar dispozițiilor art. 82 din Codul de procedură civilă, solicitare regăsită și în cererea de recurs.

Totodată, la același termen, instanța de fond, a admis solicitarea reclamantului privind refacerea raportului de expertiză de ing. D. D., raport depus la data de 3.03.2014, neînsoțit de părerile experților parte.

Potrivit art. 312 alin. 3 teza II Cod procedură civilă de la 1865, dacă sunt găsite mai multe motive, dintre care unele atrag modificarea, iar altele casarea, instanța de recurs va casa în întregime hotărârea recurată pentru a se asigura o judecată unitară.

În cauza de față, se impune casarea cu trimitere a cauzei, pe de o parte, pentru stabilirea obiectului cauzei, în baza art. 82 Cod procedură civilă, dat fiind că la termenul de judecată din data de 21 ianuarie 2014, instanța de fond nu s-a pronunțat pe excepția nelegalei timbrări, invocată de pârât, iar ulterior, deși i-a pus în vedere reclamantului să o timbreze corespunzător (fără indicarea sumei), nu a mai pus în discuție această excepție, iar pe de altă parte, să lămurească în ce măsură sunt oportune soluționării cauzei – funcție de solicitarea reclamantului – punctele de vedere ale experților-parte.

Față de cele mai sus reținute, în baza art. 312 Cod procedură civilă, va admite recursul, va casa sentința recurată și va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul ce are ca obiect „pretenții”, declarat de recurentul-reclamant N. E. I., cu domiciliul în G., ., nr. 29, .. 45, J. G., împotriva sentinței civile nr. 4061/23.04.2014, pronunțată de Judecătoria G., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă S.C. A. A. S.A., cu sediul în G., .. 61, J. G..

Casează sentința recurată și dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 15.10.2014.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,

R. M. D.-M. O. M. H. A. I.

Red .R.M.

Tehnored.A.I.

2 ex/27.10.2014

Fond:E.P.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Decizia nr. 284/2014. Tribunalul GALAŢI