Procedura insolvenţei – SRL. Sentința nr. 827/2014. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 827/2014 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 04-03-2014 în dosarul nr. 263/93/2012/a1
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ILFOV
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Sentința civilă nr. 827
Ședința publică de la 04.03.2014
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE – JUDECĂTOR SINDIC – M. N. N.
GREFIER - M. M. A.
Pe rol judecarea cauzei F. privind pe reclamanta DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI ÎN REPREZENTAREA ADMINITRAȚIEI JUDEȚENE A FINANȚELOR PUBLICE ILFOV, in contradictoriu cu pârâta S. M., având ca obiect procedura insolvenței – societăți cu răspundere limitată ANGAJARE RASPUNDERE.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 25.02.2014 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta; la acel termen, instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru azi, 04.03.2014, când a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 31.10.2013, reclamanta DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI ÎN REPREZENTAREA ADMINITRAȚIEI JUDEȚENE A FINANȚELOR PUBLICE ILFOV a solicitat obligarea pârâtului S. M. să suporte pasivul neacoperit al societății debitoare ..
A arătat că urmare a notificarii de deschidere a procedurii, a formulat cerere de admitere a creantei in data de 04.09.2012, prin care a solicitat inscrierea in tabelul obligatiilor debitoarei cu suma de_ 1ei reprezentand obligatii restante la bugetul general consolidat al statului conform fisei sintetice pe platitor, creanta solicitata fiind admisa și inscrisa de catre lichidatorul judiciar atat in tabelul preliminar cat si in tabelul definitiv al obligatiilor debitoarei depus la dosarul cauzei.
In urma demersurilor efectuate de lichidatorul judiciar si a raspunsurilor primite de la institutiile abilitate rezulta ca in patrimoniul debitoarei nu au fost identificate bunuri mobile sau imobile, astfel incat in speta nu a fost posibila recuperarea creantelor inscrise in tabelul definitiv al obligatiilor debitoarei motiv pentru care a solicitat sa se dispună obligarea la suportarea pasivului neacoperit al societatii debitoare de catre administratorul acesteia, din urmatoarele considerente: in primul rand faptul ca raspunderea organelor de conducere pentru plata pasivului inregistrat de societatea debitoare este o raspundere civila delictuala speciala care intervine in situatia in care faptele administratorilor au cauzat starea de insolventa a societatii si aceasta este o stare de fapt care se asociaza actiunii sau omisiunii delictuoase a conducatorilor ei. Prin activitati ce duc in mod vadit la starea de insolventa intelegem acele activitati care, desi prejudiciabile pentru patrimoniul societatii din punct de vedere financiar, sunt continuate in mod constient si voit de membrii organelor de conducere.
In speta, societatea debitoare nu a depus la dosarul cauzei actele prevazute la art. 28 din Legea insolventei, incalcand astfel dispozitiile exprese ale art. 35 din acelasi act normativ, art. 9 alin. 1 din legea nr. 82/1991 a contabilitatii, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 28 din Legea nr. 85/2006,
A mai arătat că raspunderea organelor de conducere ale societatii este atrasa in stransa legatura cu nedepunerile culpabile ale documentelor sus-mentionate, omisiune vadit imputabila acestora mai cu seama cu cat acestia, in calitatea sa de mandatar al societatii debitoare, era tinut sa-si duca la indeplinire mandatul prin manifestarea unei diligente superioare chiar si celei depusa in sustinerea propriilor interese.
Scopul reglementarii dispozitiilor art. 138 din Legea 85/2006 a fost acela de a determina aparitia si mentinerea unui climat economic sanatos, bazat pe doua principii fara de care acest deziderat nu poate fi realizat, respectiv: principiul apararii drepturilor creditorilor societatii fata de faptele administratorilor care nu iau masurile cerute de lege in cazul in care societatea se afla in incetare de plati si principiul raspunderii administratorilor pentru continuarea unei activitati care prejudiciaza pe ceilalti creditori.
S-au invocat dispozitiile art. 72, art. 73 alin 1 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 10 alin. 1 din Legea nr. 82/1991, art. 6 din Legea nr. 82/1991
Se creeaza astfel si legatura de cauzalitate intre fapta ilicita a administratorului societatii debitoare (respectiv nu a tinut contabilitatea in conformitate cu prevederile legale) si prejudiciul creat (cauzat creditorilor prin neplata datoriilor, asa cum rezulta din tabelul obligatiilor societatii debitoare, depus la dosar), iar aceasta consta in dezinteresul aratat in ceea ce priveste functionarea normala si in conditii de legalitate a societatii. O societate comerciala nu poate functiona viabil in conditiile in care administratorii acesteia manifesta un dezinteres total in ceea ce priveste indeplinirea conditiilor minime pentru functionarea sa.
Pentru aceste motive a solicitat admiterea prezentei cereri si sa se dispuna obligarea la suportarea pasivului neacoperit al societatii debitoare de catre administratorul acesteia cu bunurile din averea personala, pana la achitarea integrala a obligatiilor restante.
In drept, cererea a fost întemeiată pe dispozitiile art. 138 alin. (1) lit.d si alin. (3) din Legea nr. 85/2006, privind procedura insolventei, cu modificarile si completarile ulterioare, coroborate cu cele ale Legii nr. 31/1990, cu modificarile si completarile ulterioare, Legii nr. 82/1991 si O.G. nr. 92/2003.
Pârâtul legal citat nu a formulat întâmpinare și nu a solicitat probe in apărare.
Analizând actele și lucrările prezentului dosar și a dosarului nr._ 12, reține următoarele:
Prin sentința nr. 741/04.08.2012 a Tribunalului Ilfov, pronunțată în dosarul nr._ 12 s-a deschis procedura generala a insolvenței fata de debitoarea . iar prin sentința nr. 1247/20.11.2012 s-a dispus . debitorului, a fost numit lichidator CII XIFANDO I. I. și s-au luat măsurile legale subsecvente deschiderii procedurii insolvenței.
Conform tabelului definitiv de creanțe împotriva debitorului, masa pasivă a acestuia se compune din suma de 377.150 lei creanța datorata DGFP Ilfov si 30 lei creanța datorata Administatiei Fondului pentru Mediu.
Prin sentința civila nr. 188/29.01.2013 Tribunalul Ilfov in temeiul art. 131 din Legea nr. 85/2006 a dispus închiderea procedurii insolvenței împotriva debitorului S.C. PROD PLAS SRL, radierea debitorului din Registrul comerțului.
Coroborând actele existente la dosar cu raportului cuprinzând cauzele și împrejurările ce au dus la apariția insolvenței, întocmit în condițiile art.59 din lege, analizând bilanțurile contabile pentru perioada 2007-2008 predate de DGFP, respectiv a contului de profit si pierdere, rezulta ca pierderile înregistrare in perioada 2007-2008 au fost o cauza care a determinat insolventa, lipsa lichidităților a fost determinata de faptul ca nu au fost încasate creanțele debitoarei, se constata o creștere a creanțelor debitoarei de la 553.848 lei in 2007 la 3.419.607 lei in 2008; din actele avute la dispoziție si investigațiile efectuate nu s-a putut constata savarsirea unor fapte de natura celor prevăzute de art. 138 din legea nr. 85/2006.
Conducerea societatii a fost asigurata de asociatul unic S. M..
Instanța are în vedere dispozițiile art.138 alin.1 și 3 din Legea nr.85/2006, din a căror interpretare sistematică rezultă aspectele esențiale privind cererea în atragerea răspunderii patrimoniale a organelor de conducere/supraveghere ale debitorului în insolvență, și anume aspectele referitoare la noțiunea și natura juridică a acestei cereri, subiecții de drept ce dețin calitatea procesuală activă și cea pasivă, precum și cerințele legale pentru admiterea cererii.
Mai prezintă interes dispozițiile art.998-999 din fostul C.civ.,( aplicabil situației din speță) care prevăd că orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara, autorul faptei fiind responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar și de acela ce a cauzat prin neglijența sau prin imprudența sa.
Cererea privind atragerea răspunderii personale poate fi promovată de administratorul judiciar sau de lichidator ori, în baza hotărârii adunării creditorilor, de către președintele comitetului creditorilor, creditorul desemnat de către adunarea creditorilor sau creditorul care deține mai mult de jumătate din valoarea creanțelor înscrise la masa credală. Întrucât, în toate cazurile, este promovată în interesul colectiv al creditorilor îndreptățiți să participe la procedură, cererea nu poate fi formulată de orice creditor în scopul satisfacerii propriei creanțe.
Calitatea procesuală pasivă (calitatea de pârâți) în cadrul acestei cererii aparține membrilor organelor de conducere și/sau supraveghere din cadrul societății, precum și oricărei alte persoane care a cauzat starea de insolvență a debitorului (așa cum este situația administratorului de fapt).
Răspunderea patrimonială a pârâților este antrenată întrucât aceștia au cauzat starea de insolvență a debitorului prin săvârșirea uneia ori mai multora dintre faptele ilicite enumerate limitativ de la lit.a) la lit.g) ale art.138 alin.1 din lege, iar, consecutiv, prin cauzarea insolvenței, au determinat insuficiența ori lipsa lichidităților din patrimoniul debitorului necesare pentru plata integrală și la termen a datoriilor bănești certe și exigibile, prejudiciindu-i în acest fel pe creditori.
Prin dispozițiile art.138 alin.1 din Legea nr.85/2006 se instituie o răspundere civilă delictuală față de creditori a persoanelor care au determinat incapacitatea debitorului ajuns în insolvență de a-și plăti datoriile sale certe și exigibile. Prin urmare, între prejudiciul creat creditorilor, constând în imposibilitatea de a-și satisface integral creanțele, și faptele ilicite enumerate limitative de lege, săvârșite de organele de conducere/supraveghere ale debitorului (având calitatea de pârâți), există o legătură de cauzalitate mediată (indirectă), în sensul că pârâții i-au prejudiciat pe creditori în mod indirect, respectiv: i) prin săvârșirea faptelor ilicite precizate de lege, au cauzat starea de insolvență a debitorului, caracterizată prin lipsa ori insuficiența lichidităților; și ii) prin ajungerea debitorului în stare de insolvență au cauzat și incapacitatea acestuia de a-și plăti creditorii.
Condițiile cumulative ale angajării răspunderii persoanelor care au cauzat insolventa, sunt următoarele, potrivit dreptului comun (art.998-999 C.civ.) și dispozițiilor speciale din legea insolvenței, anterior menționate:
- existența unui prejudiciu constând în imposibilitatea creditorilor recuperării integrale a creanțelor, ca urmare a lipsei ori insuficienței din averea debitorului insolvent a disponibilităților bănești; acest prejudiciu este egal cu pasivul debitorului insolvent (valoarea totală a masei credale, așa cum rezultă din tabelul definitiv consolidat al creanțelor);
- săvârșirea de către persoanele arătate, a uneia sau mai multor fapte ilicite dintre cele enumerate limitativ de la lit.a) la lit.g) ale art.138 alin.1 din Legea nr.85/2006;
- existența unei legături de cauzalitate între fapta/faptele ilicite săvârșite și starea de insolvență; dovada acestui element înseamnă implicit și dovada raportului cauzal între aceste fapte ilicite și prejudiciul creat creditorilor;
- fapta ilicită să fi fost săvârșită cu intenție, ca forma de vinovăție
Consecința antrenării răspunderii persoanelor vinovate de cauzarea insolvenței, ca urmare a îndeplinirii condițiilor prezentate, este aceea că ele vor putea fi obligate să suporte o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență.
Răspunderea acestor persoane este subsidiară, în sensul că doar în ipoteza în care, în cadrul procedurii insolvenței, fie prin intermediul reorganizării judiciare, fie prin valorificări (lichidări) de bunuri ale debitorului în cadrul falimentului, nu s-a reușit plata integrală a pasivului, atunci se poate dispune obligarea pârâților la plata în întregime ori a unei părți din pasivul rămas neachitat.
Întrucât răspunderea patrimonială reglementată de dispozițiile speciale ale Legii nr.85/2006, derogatorii de la dispozițiile art.73 din Legea nr.31/1990, este o răspundere civilă de natură delictuală față de creditori, și nu contractuală ori delictuală față de debitorul persoană juridică, nu este prezumată existența nici uneia din condițiile răspunderii în discuție, iar dovada îndeplinirii acestor condiții este în sarcina probatorie a participantului la procedură care, promovând cererea de atragere a răspunderii (administratorul judiciar/lichidatorul, președintele comitetului creditorilor, creditorul desemnat de către adunarea creditorilor, ori, după caz, creditorul majoritar), are poziția procesuală de reclamant
Analizând probatoriul administrat în cauză, instanța constată că reclamantul creditorul DGFP susține că starea de insolvență a debitoarei a fost cauzată de către pârât în calitate de administrator social al debitoarei, prin săvârșirea de aceasta a faptelor prevăzute de art.138 alin.1 lit. d) din Legea nr.85/2006, și anume ,, de a ține o contabilitate fictivă, de a face să dispară unele documente contabile și de a nu fi ținut contabilitatea în conformitate cu legea ,,
În ce privește existența acestei fapte se reține că reclamantul nu și-a îndeplinit obligația procesuală de a dovedi actele și operațiunile materiale ce ar fi fost săvârșite de pârât și care s-ar încadra în conținutul fapte ilicite a ținerii unei contabilități fictive și nici actele materiale prin care pârâta ar fi distrus ori ascuns contabilitatea societății debitoare.
În privința faptei de a nu ține contabilitatea în conformitate cu legea (art.138 alin.1 lit.d teza III din lege), instanța constată că reclamantul nu precizează și nu dovedește care a fost mecanismul cauzal prin care omisiunea imputată pârâtului ar fi condus la ajungerea debitoarei în stare de insolvență.
În acest sens, nu s-a probat că pârâtul, în timpul mandatului său de administrator, ar fi săvârșit fapte conexe ori favorizate de neținerea contabilității, precum ascunderea ori deturnarea unei părți din activele societății, însușirea de fonduri bănești, neînregistrarea unor încasări de creanțe etc., care să demonstreze caracterul fraudulos al faptei de a nu fi ținut contabilitatea conform legislației în materie și intențiile pârâtului de a-i prejudicia pe creditori. Reclamantul se limitează la supoziții nedovedite privind urmărirea de pârât a unor scopuri frauduloase, care însă nu suplinesc obligația sa procesuală de a dovedi relația de cauzalitate între neținerea contabilității societății și starea de insolvență a acesteia.
În ce privește fapta de a continua o activitate care ducea în mod vădit la încetare de plăți invocată de creditor nu se indică în ce a constat această continuare de activitate astfel că susținerea este neîntemeiată.
În concluzie, instanța reține că reclamanta nu a probat săvârșirea de către pârât a unor fapte ilicite care să poată fi încadrate în dispozițiile art.138 alin.1 lit. d) din Legea nr.85/2006 și nici că pârâtul, prin săvârșirea acestor ipotetice fapte ori prin neținerea contabilității, ar fi cauzat starea de insolvență a debitoarei, sens în care, nefiind întrunite condițiile de existență cumulative ale răspunderii personale prevăzute de art.138 alin.1 din lege, va respinge cererea, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
TRIBUNALUL
HOTĂRĂȘTE
Respinge, ca neîntemeiata cererea de atragere a răspunderii patrimoniale întemeiata pe art. 138 lit. d din legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței formulată de reclamanta DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI in reprezentarea ADMINITRAȚIEI JUDEȚENE A FINANȚELOR PUBLICE ILFOV cu sediul în București, .. 13, sector 2, in contradictoriu cu pârâtul S. M. domiciliat în București, sector 3, ., ., ., sector 3.
Cu recurs în 7 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 04 martie 2014.
PREȘEDINTE GREFIER
M. N. N. M. M. A.
Red.jud.MNN
Dact. MMA
Ex.4
Comunicat……………………..
Ex……………1-BPI+1C.p.c. ………
| ← Procedura insolvenţei – persoane juridice de drept privat.... | Procedura insolvenţei – SRL. Sentința nr. 539/2014.... → |
|---|
