Contestaţie. Sentința nr. 646/2015. Tribunalul SĂLAJ

Comentarii

0

Sentința nr. 646/2015 pronunțată de Tribunalul SĂLAJ la data de 05-05-2015 în dosarul nr. 2685/84/2014/a5

ROMÂNIA

TRIBUNALUL S.

SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr._

Operator date nr. 2516

Sentința civilă Nr. 646/2015

Ședința publică de la 05 Mai 2015

Completul compus din:

Judecător – sindic: M. T. L.

Grefier: M. J. D.

P. astăzi fiind amânată pronunțarea în prezenta cauză privind contestația formulată de creditoarea B. C. Română SA, cu sediul în București, b.dul Regina E., nr. 5, sector 3, față de solicitarea cererii de admitere a creanței formulată de . înscriere în tabelul preliminar al creanțelor debitoarei ..

Mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 20.04.2015.

Judecătorul – sindic,

I. Prin contestațiile înregistrate pe rolul acestei instanțe la data de 10.02.2015 creditorul garantat BCR SA contestă înscrierea în tabelul creanțelor debitoarei . a creanțelor:

(a5)

1. . în privința sumei de 992.457,25 lei, solicitând rectificarea tabelului preliminar de creanțe in sensul excluderii acestei sume .

Arată că această creditoare a solicitat înscrierea la masa credala cu o creanță născuta în baza contractului de împrumut nr. 304 din anul 2005 și a actului adițional nr. 1/26.06.2007 la contractul 304/2005. I. SRL, în dovedirea creanței solicitate în baza contractului de împrumut, a prezentat extrase de cont emise de B. Transilvania, din care reiese ca toate plățile dispuse in contul debitoarei V. I. reprezintă contravaloare marfă.

Suma solicitaăa prin declarația de creanța depusa la dosarul cauzei, a fost admiăa de administratorul judiciar, fără o atentă verificare a documentelor depuse în dovedirea cuantumului solicitat, de 992.457,25 lei, creanța nu este certă lichidă și exigibilă .

Ambele societăți sunt reprezentate legal de dna S. V. E., astfel, rezultă, fara echivoc, că în speță nu a existat consimțământul valabil al debitoarei, existând o evidentă încălcare a dispozițiilor art. 127 din Legea nr. 31/1990 (acționarul care, într-o operațiune, are, fie personal, fie ca mandatar al unei alte persoane, un interes contrar aceluia al societății, va trebui să se abtina de la deliberările privind acea operațiune).

În contextul în care I., are o structura a acționariatului/asociatului unic comună cu debitoarea, este evident faptul ca s-a urmărit deturnarea sensului acestei proceduri in interesul acestui creditor, in detrimentul celorlalți creditori prezenți in procedura, în acest sens fiind înregistrată cererea de creanța mai sus analizată, înregistrare care denotă o strategie coordonată de a facilita exclusiv interesele debitorului procedurii ..

Administratorul judiciar, prin înscrierea acestei creanțe în tabelul preliminar, încalcă legile fiscale, creditorul nu a făcut dovada printr-un document justificativ, a care a stat la baza înregistrării în contabilitate. Mai mult, la art. 41, pct. 4 din același act normativ efectuarea de operațiuni economice, fără să fie înregistrate in contabilitate, constituie contravenție.

Ori, din evidentele financiar contabile aferente lunii iunie 2014, depuse la organele fiscale, nu reiese faptul ca I. are de încasat creanțe de la firmele din grup.

Prin întâmpinare, administratorul judiciar solicită respingerea contestației formulate arătând că în ceea ce privește suma de 1.034.335,62 lei creditoarea a anexat Contractul de împrumut, actul adițional la acesta și extrase de cont care atestă plățile cu titlu de împrumut făcute debitoarei. Analizând acestea administratorul judiciar a constatat că suma de 41.878,37 lei nu a fost justificată prin documentele depuse în susținerea cererii, după cum urmează: -Suma de 40.000 achitată prin Ordin de plată și evidențiată în extrasul de cont din 27.05.2014 a fost achitată către P. E. SRL, nu V. I. SRL; -între suma solicitată și documentele depuse există o diferență de 1.400 lei, pentru care nu au fost depuse documente justificative;

În consecință s-a ajustat în mod corespunzător calculul penalităților, cuantumul acestora fiind redus cu 478,37 lei.

Astfel că s-a admis doar în parte creanța solicitată, și anume doar suma de 992.457,25 lei.

Raportat la prevederile art. 662 Cod de Procedură Civilă, arătă că BCR SA invocă acest text de lege fără a formula efectiv vreo pretenție care să justifice efectiv formularea contestației sale din acest punct de vedere.

Prevederile art. 662 Cod Procedură Civilă reglementează noțiunile certă, lichidă și exigibilă ca și trăsături ale unei creanțe.

Cu privire la caracterul cert, lichid și exigibil al creanței, au fost analizate documentele depuse de creditor în susținerea declarației de creanță, mai sus menționate.

În ceea ce privește gradul de diligență de care administratorul judiciar trebuie să dea dovadă în analiza unei declarații de creanță consideră că acesta corespunde nivelului de diligentă pe care instanța de judecată îl atinge cu ocazia soluționării unei acțiuni în pretenții ori a unei cereri întemeiate pe art. 1012 și următoarele Cod de Procedură Civilă.

Având în vedere toate aspectele prezentate consideră că suma de 992.457,25 lei cu care a fost înscrisă I. SA este o creanță certă, lichidă si exigibilă împotriva averii debitoarei.

Raportat la înregistrările contabile ale debitoarei arată că acestea nu atestă existența unei creanțe, ci cel mult confirmă faptul că debitoarea recunoaște o creanță solicitată de un creditor. La fel, lipsa înregistrărilor contabile nu stau ca dovadă pentru inexistența unei creanțe. Înregistrările contabile emană de la o singură parte contractuală, prin urmare lipsa înregistrărilor nu ar putea paraliza orice documente justificative aduse de creditor (contract semnat de ambele părți, dovezi plăți etc.) Ceea ce interesează în analiza unei declarații de creanțe este existența unei creanțe față de debitoare și documentele care atestă această creanță și nu modul în care debitoarea sau creditoarea și-au îndeplinit obligațiile fiscale sau contabile.

Scopul contestației prevăzute de legea 85/2014 nu este reanalizarea de către judecătorul sindic a declarației de creanță, ci judecarea unor obiecțiuni aduse de creditori la sumele înscrise în tabel. Ori în cazul prezentei contestații nu sunt invocate alte documente supuse analizei și nu sunt justificate susținerile contestatoarei, motiv pentru care considerăm că se impune respingerea acestei contestații.

(a11)

2.G. M. Trading în sensul eliminării din tabelul de creanțe al acestui creditor înscris cu

-1.241.767,10 lei debit garantat;

- 894.072 lei penalități de întârziere

În motivarea contestației formulate se arată că această "creditoare” a solicitat înscrierea la masa credală a debitorului . în baza contractului de asociere în participațiune nr. 123/18.12.2012, beneficiar Electrocentrale Oradea SA, furnizor ..

Conform acestui contract . SRL contribuia cu suma de 3.000.000 lei, iar P. E. SRL cu suma de 17.000.000 lei.

Conform raportului cauzal una din cauzele intrării în procedura insolvenței a fost: „Lipsa unor contracte însemnate pentru furnizare de combustibil. În perioada 2010 - 2012 societatea a avut un contract de furnizare păcură încheiat cu Electrocentrale Oradea SA, contract care a reprezentat peste 55% din cifra de afaceri a societății. Cu toate acestea dificultățile înregistrate în recuperarea creanțelor de la Electrocentrale Oradea a determinat societatea să nu mai participe la licitația de atribuire a contractului de furnizare păcură începând cu anul 2013." In baza contractului de asociere în participațiune - semnat în 18.12.2012 - s-a încheiat un contract de fidejusiune între . SRL; .; ., reprezentând garanția pentru realizarea activităților economice comune convenite in baza contractului 123/18.12.2012.

De reținut ca debitoarea . s-a angajat prin contractele semnate cu BCR sa solicite acordul Bănciiîin scris pentru garantarea in favoarea unor terțe părți, ori în cazul garantării acordului de participațiune semnat cu . SRL, nu a fost solicitat acordul băncii.

De asemenea, din înscrisurile depuse de . SRL Ia dosarul cauzei nu rezultă că . SRL a avansat suma de 3.000.000 lei, astfel cum se angajase prin contract.

Precizează cădocumentele de stornare se înregistrează în jurnalul de vânzări, respectiv de cumpărări, și vor fi preluate în deconturile întocmite de furnizor și, respectiv, de beneficiar, pentru perioada în care a avut loc corectarea. O situație curentă pentru utilizarea facturii storno este regularizarea facturii de avans. Astfel, în cazul în care pentru livrarea de bunuri sau prestarea de servicii s-a emis o factură pentru sumele încasate în avans, la emiterea facturii finale pentru contravaloarea integrală a livrării bunurilor/prestării serviciilor, se realizează și regularizarea facturii de avans, care constă practic în stornarea acesteia. Stornarea se poate face separat (printr-o factură distinctă) sau pe aceeași factură fiscală pe care se evidențiază valoarea totală a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate. . SRL, nu face dovada achitării diferenței de suma facturata, conform contractului nr. 123/18.12.2012, iar factura nr._ a fost emisa de P. E. la data de 27.07.2012, adică cu 5 luni înainte de semnarea contractului de asociere in participațiune invocat de . SRL ca stând la baza creanței cu care solicita a fi înscris în tabelul de creanțe a lui V. I..

Suma solicitată prin declarația de creanță depusă la dosarul cauzei, a fost admisă de administratorul judiciar, fără a face o atentă verificare a documentelor depuse în dovedirea cuantumului solicitat. Principiul fundamental, pentru a fi declarată și admisă o creanță, este ca aceasta sa îndeplinească condițiile prevăzute de Art. 662 c.p.civ si anume aceasta trebuie sa îndeplinească 3 (trei) condiții primordiale: sa fie certă (când existența ei neîndoielnică rezultă din însuși titlul executoriu), lichidă (atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conține elementele care permit stabilirea lui) și exigibilă (obligația debitorului este ajunsă la scadență sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plata).

Referitor la dobânda/penalizările solicitate, OG 13/2011 definește clauza penală ca fiind dobânda penalizatoare și limitează rata acesteia, la nivelul ratei dobânzii de referință a Băncii Naționale a României plus 4 puncte procentuale, consideră că penalitățile de întârziere de 0,15%, ceea ce reprezintă 54,75%, în cuantum de 894.072 lei, calculata pana la deschiderea procedurii, pot reprezenta si o îmbogățire fără justă cauză.

Un alt aspect: facturile emise nu au fost însușite prin semnătura de primire de debitoare, mai mult nu au fost depuse fisele analitice privind înregistrarea in contabilitate.

Noul cod civil statuiează prin dispozițiile art. 1235 faptul că prin cauză se înțelege "motivul care determina pe fiecare parte sa încheie contractual (in speța recunoașterea de datorie).

P. a fi valabila, cauza actului juridic trebuie sa îndeplinească cumulativ următoarele condiții (desprinse din dispozițiile art. 1236, 1237 Noul Cod Civil): să fie morala; să existe; să fie licita.

Caracterul licit al cauzei presupune ca aceasta sa fie conform legii si ordinii publice (art. 1236 alin. 2 din Noul Cod Civil), In speța data au fost încălcate in mod flagrant dispozițiile art. 1179, 1236 si 1237 Cod Civil. Mai mult cauza este considerată ilicita și atunci când contractul (in speța recunoașterea de datorie) este doar un mijloc pentru a eluda aplicarea unei norme legale imperative.

Pe de alta parte învederează faptul că Noul Cod de procedura penala sancționează infracțiunile contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii și redă apoi conținutul dispozițiilor art. 241 cod penal privind bancruta frauduloasă.

Prin întâmpinare, administratorul judiciar solicită respingerea contestației formulate arătând că: Administratorul judiciar efectuează o verificare a fiecărei cereri și a documentelor depuse, realizând conform art. 106 alin. 1 din legea 85/2014 „o cercetare amănunțită pentru a stabili legitimitatea, valoarea exactă și prioritatea fiecărei creanțe. Prin contestația formulata, creditorul susține că această cercetare nu s-a realizat, indicând prevederile art. 662 Cod de Procedură Civilă cu privire la caracterul cert, lichid și exigibil. Consideră această susținere ca nefondată, având în vedere analiza comprehensivă întreprinsă de administratorul judiciar prin raportul de verificare a declarațiilor de creanță, depus la dosarul cauzei împreună cu tabelul preliminar al creanțelor.

Cu privire la caracterul cert și lichid al creanței, au fost analizate documentele depuse de creditor în susținerea declarației de creanță, coroborate cu informațiile și documentele puse la dispoziție de administratorul special.

Analizând situația tranzacțiilor dintre părți și având în vedere descrierea relațiilor economice expusă mai sus, au reieșit următoarele: fișa partener furnizată de administratorul special conține o evidență detaliată a plăților realizate de G. M. Trading în perioada contractuală, soldul la momentul deschiderii procedurii corespunzând creanței solicitate.

La momentul analizei administratorul judiciar a invocat acele documente care atestă soldul neachitat, creanța neachitată deținută de G. M. Trading SRL față de .. Aceasta era recunoscută de debitoare, așa cum rezultă din fișa partener pusă la dispoziție de aceasta.

Consideră că nivelul de diligentă maximal ce trebuie exercitat de către administratorul judiciar corespunde analizei întreprinse de instanța de judecată cu ocazia promovării unei acțiuni în pretenții ori a unei cereri întemeiate pe art. 1012 și următoarele Cod de Procedură Civilă. Ori în condițiile în care facturile prezintă toate elementele de legalitate si opozabilitate analizate în practica unitară a instanțelor de judecată, considerăm că se impune înscrierea sumelor la masa credală întocmai unei sentințe pe care o instanță de judecată ar pronunța-o pe baza acelorași înscrisuri.

În ceea ce privește dobânda penalizatoare, arată că modalitatea de calcul a penalităților și cuantumul acestora corespund prevederilor Ordonanței nr. 13/2011, având în vedere faptul că în cazul în care potrivit contractului, obligațiile sunt purtătoare de dobânzi penalizatoare, părțile sunt libere sa stabilească nivelul acestora. D. în cazul în care nu se stipulează nivelul acesteia, se va plați dobânda legala penalizatoare, care se stabilește la nivelul ratei dobânzii de referința a Băncii Naționale a României la care se adaugă 8 puncte procentuale, (art. 3 alin. 2 ind. 1 din OG 13/2011. Astfel, prevederile legale invocate de contestatoare nu sunt aplicabile în speță

Perceperea dobânzii penalizatoare nu poate constitui îmbogățire fără justă cauză în sensul Codului Civil, având în vedere definiția legală a acestei instituții.

Daunele moratorii sunt fie cele stabilite de părți prin contract, fie în lipsa unei prevederi contractuale, dobânda legală. In cazul de față părțile au prevăzut prin contract penalități de întârziere de 0,15%/zi din suma datorată pentru fiecare zi de întârziere.

Raportat la înscrierile contabile ale debitoarei, precizează că acestea au fost realizate cu respectarea prevederilor art. 6 din legea 82/1991, fiind înregistrate facturile emise de creditor. în aceste condiții nu se identifică incidența art. 41 pct. 4 din legea contabilității. In orice caz, consideră că analiza declarațiilor de creanță nu trebuie influențată de respectarea sau nu a prevederilor fiscale. Interesează în cuprinsul analizei existenta creanței față de debitoare și nu modul în care aceasta și-a îndeplinit obligațiile fiscale.

(a12)

3. P. E.

Solicitând: rectificarea tabelului preliminar de creanțe in sensul excluderii sumei de 6.962.190,38 lei (majorări de întârziere + creanța datorata conform contractului de împrumut) din totalul sumei de 18.843.169,15 lei, cu consecința refacerii procentelor creditorilor legitimi si a restabilirii legalității masei credale.

2. referitor la suma de 11.880.978,77 lei, solicită a se pune în vedere administratorului judiciar sa verifice corectitudinea si justețea acesteia, astfel cum ar trebui sa reiasă dintr-o verificare încrucișată a situațiilor financiar contabile ale celor doua companii.

În motivarea contestației formulate se arată următoarele: La baza relației contractuale dintre cele doua firme, având același asociat in persoana d-nei S. V. E., au stat contractele comerciale 61/01.01.2010 (semnat in prima zi a anului, zi nelucratoare), contract care urma sa producă efecte pana la data de 31.12.2012 contractul 4/01.01.2013 (semnat in prima zi a anului, zi nelucratoare), contract care urma sa producă efecte pana la data de 31,12.2013, actul adițional nr. 1/01.01.2014 (semnat in prima zi a anului, zi nelucratoare), la contractul de vânzare cumpărare nr. 4/01.01.2013, contract care urma sa producă efecte pana la data de 31.12.2014.

Toate aceste contracte comerciale aveau ca obiect vânzarea de către P. E. către V. I. a produselor petroliere distribuite prin benzinăriile aflate in posesia P. E..

Creditoarea P. E., in dovedirea creanței solicitate in baza contractelor de vânzare cumpărare combustibil a depus facturi fiscale dar nu a pus la dispoziție formularele de incarcare - descărcare sau livrare, semnate si stampilate de cele 2 parti semnatare ale contractului.

Conform facturilor anexate in dovedirea creanței, la denumirea produselor sau a serviciilor, suplimentar combustibilului „livrat" se regăsesc si soluții pentru parbriz, uleiuri, antigel, becuri, lichid frâna, etansator garnituri, gaz petrolier lichefiant (gpl).

In contractul de vânzare cumpărare combustibil, se stipulează ca "in cazul neplății prețului la scadenta se vor calcula penalități de întarziere de 0,30%/zi din valoarea mărfii", astfel ajungandu-se la o dobânda de 109,5% pe an.

Vis-a-vis de contractul de împrumut încheiat intre Primarăm E. (imprumutator) si V. I. (împrumutat), încheiat in 12.01.2012, pentru suma de 2.000.000 lei, a fost depus un extras de cont aferent perioadei 28.02._12, dar nu au fost depuse fise analitice ale societăților din care sa reiasă . din conturi.

In contractul de împrumut, chiar daca s-ar face dovada efectiva a împumutului, se stipulează ca împrumutatul datorează 0,06% din valoarea creditului pentru fiecare zi de întârziere, astfel ajugându-se la o "penalizare" de 21,9%/an.

Suma solicitata prin declarația de creanța depusa la dosarul cauzei, a fost admisa de administratorul judiciar, fără a face o atenta verificare a documentelor depuse in dovedirea cuantumului solicitat, de 6.962.190,38 lei.

Principiul fundamental, pentru a fi declarata si admisa o creanța, este ca aceasta sa îndeplinească condițiile prevăzute de Art. 662 din Codul de Procedura Civila. Atât la momentul încheierii contractului, cât și la data prezentei, ambele societăți sunt reprezentate legal de dna S. V. E., astfel, rezulta, fără echivoc, ca in speța nu a existat consimțământul valabil al debitoarei, existând o evidenta incalcare a dispozițiilor art. 127 din Legea nr. 31/1990 Pe de altă parte, Noul Cod Civil statuteaza prin dispozițiile art. 1235 faptul ca prin cauza se intelege "motivul care determina pe fiecare parte sa încheie contractul țin speța recunoașterea de datorie). Mai mult, cauza este considerate ilicita si atunci când contractual (in speța recunoașterea de datorie) este doar un mijloc pentru a eluda aplicarea unei norme legale imperative.

Prin întâmpinare administratorul judiciar al debitoarei solicită respingerea ca nefondată și a acestei contestații pentru următoarele considerente:

1. suma de 5.010.246,64 lei –penalități de întârziere, calculate în conformitate cu prevederile art. 4 din cele două contracte de vânzare-cumpărare (nr. 61/01.01.2010 și nr. 4/01.01.2013) încheiate între . în calitate de vînzătoare și . în calitate de cumpărător, potrivit cărora „ în cazul neplății prețului la scadență, se vor calcula penalități de întârziere de 0,30% din valoarea mărfii pentru fiecare zi de întârziere." Creditoarea a anexat cererii de admitere a creanței un tabel cu calculul acestor penalități, care a fost verificat de către administratorul judiciar, acesta constantând că au fost calculate în mod corect și fără a depăși data deschiderii procedurii - 07.11.2014;

În privința cuantumului de 0,30% pe zi de întârziere la care face trimitere contestatoarea arătând că se ajunge la 109,5% pe an, menționăm că părțile contractante sunt libere să-și stabilească cuantumul penalităților de întârziere.

2. suma de 1.951.943,74 Iei, care la rândul ei se compune din:

-1.644.988,83 lei, cu titlu de împrumut nerestituit acordat debitoarei conform Contractului de împrumut încheiat între cele două părți în data de 12.01.2012, prin care acestea recunosc împrumutul acordat de către P. E. SRL (împrumutător) societății V. I. SRL (împrumutat) în cuantum de 2.000.000 lei, până la data de 31.12.2013;

Această sumă reprezintă o creanța certă, lichidă și exigibilă, rezultată din contractul de împrumut încheiat între cele două părți, care se reflectă si în evidența debitoarei.

Prin contractul de împrumut încheiat în 12.01.2012 cele două părți au recunoscut împrumutul de 2.000.000 lei acordat de către P. E. SRL (împrumutător) societății V. I. SRL (împrumutat) care trebuia restituit până la data de 31.12.2013, iar prin cererea de admitere a creanței . a susținut că . mai are de restituit suma de 1.644.988,83 lei, prin nota internă nr. 6/20.01.2015 administratorul judiciar a solicitat de la debitoare fisa analitică partener pentru a verifica suma cu care . era evidențiată în contabilitatea acesteia.

Astfel, administratorul judiciar a constatat că suma solicitată de către P. E. SRL se reflectă și în contabilitatea debitoarei, consemnând acest aspect și în raportul de verificare a creanțelor, drept pentru care a înscris această sumă în tabelul de creanțe.

-306.954,91 lei, reprezentând penalități de întârziere calculate conform art. V, pct.4 din Contractul de împrumut încheiat în 12.01.2012, potrivit căruia „ în cazul nerestituirii împrumutului la termenul stipulat încontract sau într-un act adițional, împrumutatul va datora, penalități de 0,06% din valoarea creditului acordat datorat din data când creditul trebuia restituit, pentru fiecare zi de întârziere."

Creditoarea a anexat cererii de admitere a creanței modalitatea de calculul acestor penalități, care a fost verificat de către administratorul judiciar, acesta constatând că au fost calculate în mod corect și fără a depăși data deschiderii procedurii - 07.11.2014, aspect care a fost menționat de către administratorul judiciar în raportul de verificare a creanțelor. Prin urmare, susținerile contestatoarei în sensul că administratorul judiciar nu a făcut verificările necesare sunt în mod vădit nefondate.

2.în privința sumei de 11.880.978,77 lei cu privire la care contestatoarea solicită judecătorului sindic să pună în vederea administratorului judiciar să verifice corectitudinea și justețea acesteia, aceasta reprezintă contravaloarea facturilor restante emise pentru mărfurile vândute de către P. E. SRL debitoarei, conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 61/01.01.2010, a Contractului de vânzare - cumpărare nr. 4/01.01.2013 și a actului adițional nr. 1/01.01.2014 la contractul nr.

4/01.01.2013; această sumă reprezintă o creanță certă, lichidă și exigibilă, rezultată din raporturile comerciale existente între cele două părți, care se reflectă si în evidenta debitoarei:

La data analizării cererii de admitere a creanței formulate de către ., prin nota internă nr. 6/20.01.2015 administratorul judiciar a solicitat de la debitoare fișa analitică partener pentru . iar, în urma analizării fișelor partener primite de la debitoare, administratorul judiciar a constatat că această sumă se reflectă și în contabilitatea debitoarei, consemnând acest aspect și în raportul de verificare a creanțelor, drept pentru care a înscris această sumă în tabelul de creanțe.

P. aceste considerente, apreciem că cererea contestatoarei prin care aceasta solicită judecătorului sindic să pună în vedere administratorului judiciar să verifice corectitudinea și justețea acestei sume, nu poate fi primită, întrucât a efectuat conform art. 106 alin. 1 din Legea 85/2014 o cercetare amănunțită pentru a stabili legitimitatea, valoarea exactă și prioritatea acestei creanțe.

3. Cum„ambele societăți sunt reprezentate legal de S. V. E., astfel, rezultă fără echivoc, că în speță nu a existat consimțământul valabil al debitoarei, existând o evidentă încălcare a dispozițiilor art. 127 din Legea nr. 31/1990 (acționarul care, într-o operațiune, are, fie personal, fie ca mandatar al unei alte persoane, un interes contrar aceluia al societății, va trebui să se abțină de la deliberările privind acea operațiune).... în contextul în care . are o structură a acționariatului/asociatului unic comună cu debitoarea, este evident faptul că s-a urmărit deturnarea sensului acestei proceduri în

interesul acestui creditor " arată că nici aceste susțineri nu sunt fondate. Nu vedem în cazul de față care ar fi putut fi interesul contrar al asociatului unic din cele două societăți, care ar fi operațiunea de la care ar fi trebuit să se abțină și de asemenea, cum se putea urmări în mod voit deturnarea acestei proceduri, atât timp cât sumele împrumutate debitoarei de către P. E. SRL au fost evidențiate în contabilitatea debitoarei în contul 4511.1, pe o perioadă lungă de timp anterioară deschiderii procedurii.

Dincolo de aceasta, nu trebuie trecut cu vederea faptul că cele două societăți comerciale (debitoarea . și creditoarea .) fac parte dintr-un grup de societăți, raporturile comerciale dintre acestea desfășurându-se în virtutea acestei fapt.

Or, atât timp cât a fost cunoscut faptul că cele două societăți fac parte dintr-un grup de societăți, era normal ca ele, prin administratorul unic comun să ia decizii pentru buna funcționare a acestora, atât în ceea ce privește vânzările de produse, cât și împrumuturile acordate între societățile din interiorul grupului, bineînțeles cu respectarea normelor legale în vigoare referitoare la înregistrările contabile și celelalte obligații impuse de lege. Astfel, în cazul de față, fiind vorba despre un grup de societăți, asumat și recunoscut de altfel prin declarația administratorului acestora dna S. V. E. depusă odată cu cererea de deschidere a procedurii insolvenței, nu putem fi de acord cu susținerea contestatoarei referitoare la interesul contrar al asociatului unic.

Dacă în cauză ar fi incidente dispozițiile art. 127 din Legea nr. 31/1990 (acționarul care, într-o operațiune, are, fie personal, fie ca mandatar al unei alte persoane, un interes contrar aceluia al societății, va trebui să se abțină de la deliberările privind acea operațiune), prin simplul fapt că cele două societăți fac pare dintr-un grup de societăți, aceasta ar presupune că administratorul unic al acestora, dna S. V., nu ar putea lua nicio decizie valabilă și nu va putea aviza nicio operațiune în ceea ce privește cele două societăți. Or, aceasta ar duce în mod automat la blocarea activității celor două societăți.

P. aceste considerente, aceste susțineri ale contestatoarei nu pot fi reținute.

4. Raportat la caracterul cert, lichid și exigibil al creanței contestate, arată că în calitate de administrator judiciar a efectuat o cercetare amănunțită pentru a stabili legitimitatea, valoarea exactă și prioritatea fiecărei creanțe, inclusiv a celei deținute de P. E. SRL. Întocmind un Raport de verificare creanțe care a stat la baza tabelului preliminar al creanțelor,astfel încât consideră nejustificată susținerea creditorului BCR SA că înscrierea acestui creditor s-a făcut fără o atentă analiză a documentelor justificative.

Raportat la prevederile art. 662 Cod de Procedură Civilă, arată că se invocă acest text de fără a formula efectiv vreo pretenție care să justifice efectiv formularea contestației sale din acest punct de vedere.

5. În ceea ce privește pretinsa cauză ilicită a raporturilor contractuale, arată că înscrierile contabile ale debitoarei au fost realizate cu respectarea prevederilor art. 6 din legea 82/1991, fiind înregistrate facturile emise de creditor,astfel nu se identifică incidența art. 41 pct. 4 din legea contabilități totodată analiza declarațiilor de creanță nu trebuie influențată de respectarea sau nu a prevederilor fiscale, în cuprinsul analizei verificându-se existența creanței fața de debitoare și nu modul în care aceasta și-a îndeplinit obligațiile fiscale.

Administratorul judiciar nu a identificat o cauză ilicită în relațiile comerciale dintre cele doua părți, simplul fapt că cele două societăți au același administrator, neputând constitui o prezumție a fraudei.

P. considerentele susmenționate se vor respinge ca nefondate contestațiile formulate de BCR și B. împotriva înscrierii în tabel a creanțelor P..

(a7)

4. S. V. E. solicitând rectificarea tabelului preliminar de creanțe in sensul excluderii in sensul excluderii sumei de 1.386.000 lei (dividende), cu consecința refacerii procentelor creditorilor legitimi si a restabilirii legalității masei credale.

Motivându-și contestația formulate BCR arată că principiul fundamental, pentru a fi admisa o creanța, este ea aceasta sa îndeplinească condițiile prevăzute de Art. 662 din Codul de Procedura Civila si anume aceasta trebuie sa îndeplinească 3 (trei) condiții primordiale: sa fie certa, lichida si exigibilă.

Arată că această creditoare a depus, la solicitarea CITR SPRL, Hotărârea A. nr. 6 din data de 03 noiembrie 2014 luata de asociatul unic, privind distribuirea dividendelor, hotărâre luată cu 5 zile după data depunerii cererii de deschidere a insolventei.

Totodată prin hotărârea A. nr. 6/03.11.2014,au fost încălcate clauzele contractuale stabilite prin contractul de credit 199/_/05.05.2006 si prin actele adiționale încheiate Ia acesta, prevederile Art. 10.12. si următoarele „împrumutatul se va asigura ca in orice moment Drepturile băncii .... sunt si vor fi de rang cel puțin egal cu toate celelalte obligații al împrumutatului, respectiv, nesubordonatele sau negarantatele, prezente sau viitoare, cu excepția obligațiilor care ar avea un rang superior conform legislației romane in vigoare".

O alta clauza contractuala încălcata de asociatul S. V. este cea a Art. 10.28, din contractul de credit astfel cum a fost modificat prin actele adiționale; „retragerile de dividende, rambursarea de credite de către asociați si creditarea de Ia alte banei se vor efectua cu acordul BCR".

Consideră că Hotărârea A., prin care dna S. si-a distribuit dividende aferente exercițiilor financiare pana la data de 31.12.2014, este nelegala, aceasta trebuia sa solicite mai întâi acordul BCR pentru a astfel de operațiune.

Solicită creditorului S. V., să facă dovada declarării sumei acordate și plata impozitului pe dividende, astfel cum se prevede în Codul Fiscal la art. 36.

Prin întâmpinare CITR solicită respingerea ca nefondată a contestației formulate arătând că a efectuat conform art. 106 alin. 1 din Legea 85/2014 o cercetare amănunțită pentru a stabili legitimitatea, valoarea exactă și prioritatea creanței invocate de către S. V. E..

Contestația BCR SA este neîntemeiata, prin prisma următoarelor aspecte: Astfel cum a arătat în raportul de verificare al creanțelor, în ceea ce privește suma de 1.386.000 lei reprezentând dividende, administratorul judiciar a procedat la analizarea documentelor depuse, respectiv bilanțul la data de 31.12.2013 din care se poate observa ca societatea avea din anii anteriori un profit reportat de 1.672.078 lei.

Astfel, prin Hotărârea A. V. I. SRL nr. 6/03.11.2014, pusă la dispoziție de către debitoare, s-a decis ca profitul aferent exercițiilor financiare realizat până la 31.12.2013, în cuantum de 1.603.988,06 lei, va fi repartizat după cum urmează: - Rezervă legală: 80.200 lei;Dividende brute (incluzând impozitul pe dividende): 1.523.788,06 lei, care vor fi alocate asociatului unic S. Verónica E..

Cu privire la nelegalitatea acestei hotărâri arată că la momentul verificării cererii de admitere a creanței, avea obligația de a verifica doar dacă s-a născut această creanță a creditoarei S. V. și momentul la care ea s-a născut. La acel moment, administratorul judiciar nu avea nicidecum obligația de a analiza clauzele contractului de credit încheiat între BCR SA și S. V. E., acestea nefiind capabile să afecteze natura juridică a creanței solicitate.

Creanța s-a născut în momentul adoptării hotărârii A. nr. 6/03.11.2014 iar din, analiza prevederilor contractului de credit invocate de către contestatoare, se poate observa că acestea nu au fost încălcate.

In ceea ce privește art. 10.12 din contractul 199/_/05.05.2006, obligația asumată prin contract este de a „asigura că în orice moment drepturile băncii (...) sunt și vor fi de rang cel puțin egal cu toate celelalte obligații ale împrumutatului" consideră că aceste prevederi nu au fost încălcate. B. C. Română SA a fost înscrisă în tabelul preliminar de creanțe cu suma de 15.469.908,820 lei, creanță beneficiară a unei cauze de preferință conform art.159 alin. (1) pct. 3 din Legea 85/2014, cu titlu provizoriu, până la evaluarea garanțiilor. Creanța asociatului S. V. E., a fost înscrisă în tabelul preliminar al creanțelor având rangul de prioritate prevăzut la art. 161 pct. 10 din Legea 85/2014 ;reiese fără echivoc rangul superior al creanței contestatoarei.

In ceea ce privește art. 10.28 din același contract de credit, consideră că trebuie diferențiată situația „retragerii de dividende" de situația „alocării de dividende". Astfel, înscrierea creanței în tabelul preliminar al creanțelor s-a făcut în baza hotărârea Adunării Generale a Asociaților nr. 6/03.11.2006 a fost repartizat profitul realizat până la data de 31.12.2013, prin alocarea de dividende asociatului unic și constituirea unei rezerve legale.

Aceste distribuiri nu s-au realizat efectiv, fapt cunoscut de altfel contestatoarei, drept pentru care nu s-a adus atingere art. 10.28 din contractul de credit încheiat între debitoare și contestatoare, conform căruia „retragerile de dividende (...) se vor efectua cu acordul BCR".

Subliniază faptul că dividendele nu au fost plătite și nu pot fi plătite, fiind incidență procedura insolvenței. De asemenea, în ceea ce privește dovada plății impozitului pe dividende, o asemenea operațiune nu mai este posibilă la acest moment, fiind incidență procedura specială a Legii 85/2014.

Cu privire la obligațiile de declarare a operațiunii puse în discuție, prevederile art. 36 din Codul Fiscal trebuie aplicate în mod corespunzător. Având în vedere că sumele nu au fost plătite, se aplică art. 36 alin. 3 teza finală, conform căruia data de referință va fi 25 Ianuarie a anului următor.

Din cuprinsul Declarației 100 pusă la dispoziție de către debitoare, se observă că a fost declarat impozitul pe dividende în cuantum de 243.806 lei, declarația fiind înregistrată la AJFP S. a data de 26.01.2015, debitoarea a făcut astfel dovada respectării prevederilor art. 36 din Codul fiscal.

II. (a16)

Prin contestația înregistrată pe rolul instanței la data de 13.02.2015 sub dosar_ /a15 creditoarea B. G. SA arată în mod nelegal au fost înscriși în acest tabel creditorii:

1. S. N. V. - greșit înscris în tabelul de creanțe cu suma de 8.552.608 lei la categoria garantat întrucât . prin Sentința nr. 3809/2008 are calitatea de garant cu bunurile constând in doua parcele de teren înscrise in CF 2928/N Z., cad 4003/1 si . 5163 cad. 742/1/2/3, 742/1/2/2, 742/1/2/1/1/a. Deci, in cazul neplății sultei creditorul poate intra cel mult in posesia acestor parcele de teren, astfel valoarea acestor terenuri constituie si valoarea creanței cu care trebuie inscris in tabelul de creanțe creditorul. Apreciază că în mod evident în urma unui partaj între soti nu se poate interpreta un titlu executoriu in sensul ca cel care se obliga la restituirea ratelor de sulta este o societate comerciala. Din cuprinsul Sentinței nu rezulta intenția . de a se obliga la restituirea ratelor de sulta ci doar se constituie garanții cu privire la bunurile societății debitoare. In sensul ca un creditor care deține un drept de garanție cu privire la bunuri din patrimoniul societății aflate in insolventa va fi inscris in tabelul de creanțe doar cu valoarea garanțiilor s-a exprimat si practica judiciara.

2.C. P. SRL - înscrisă în tabelul de creanțe cu suma de 1.286.000 lei, însă aceasta societate nu a depus toate actele in susținerea solicitării conform art. 104 alin.2 din Legea 85/2014, adică cel mai târziu in termenul stabilit pentru depunerea cererii de admitere a creanțelor. Contractul de prestări servicii in baza căruia au fost emise facturile s-a depus tardiv, astfel facturile constituie documente justificative ale creanțelor doar in măsura in care se dovedește realitatea operațiunii financiare restae in cuprinsul acesteia. In acest sens s-a pronunțat si ICCJ astfel doar contractul putea sa demonstreze realitatea sumelor redate in cuprinsul facturilor.

3.G. M. Trading a fost înscrisă în tabelul preliminar de creanțe cu suma de 2.135.839,100 lei. Creanța acestui creditor se apreciază ca rezulta din următoarea stare de fapt:

. a încheiat un Contract de fidejusiune cu . SRL prin care a garantat restituirea sumei pusa in participație în contractul de asociere in participațiune încheiat între . SRL si . consecința . are calitate de fidejusor pentru suma neîncasată de către . de la .>

Raportat la faptul ca acest creditor a fost înscris in tabelul de creanțe a . cu întreaga suma datorata de către . G. M. Trading SRL o apreciază ca fiind nelegală. Este așa deoarece V. I. a încheiat un contract de fidejusiune cu . și în consecința nu are calitate de codebitor in asocierea in participațiune astfel aceasta nu poate fi ținută să îndeplinească obligația debitorului decât în conformitate cu art. 2.293 C.civ. In consecința atâta timp cat din raportul de verificare a creanțelor si din actele depuse la dosar nu rezulta ca debitorul principal nu a executat obligația asumata, apreciem ca aceasta societate nu putea fi trecuta in tabelul de creanța cu întreaga suma datorata de către .>

4. . a fost greșit inscrisa la masa credala cu suma de 905.200 lei atâta timp cat la baza exista o creanța izvorâta dintr-o factura emisa in anul 2011 in valoarea de 285.000 lei. Este evident ca pentru aceasta parte din creanța dreptul creditoarei de a solicita înscrierea la masa credala este prescris, fiind îndeplinit termenul de 3 amni de zile.

5. . fost inscrisa greșit cu întreaga suma solicitata in tabelul de creanțe atâta timp cat Contractul de împrumut perfectat cu societatea debitoare datează din anul 2007. De asemenea trebuie avut in vedere ca acest contract contravine dispozițiilor Decretului 31/1954.

6. N. S. Associated Industries SRL apreciem ca a fost eronat inscrisa in tabelul de creanțe, realitatea operațiunilor redate in cuprinsul facturilor nu a fost dovedita, astfel este vorba doar de servicii scriptice si nu efectiv prestate.

7. . operațiunea de cesiune consideram ca este una care contravine intereselor societății debitoare fiind nelegala si in consecința creanța greșit inscrisa.

8. . apreciem ca fiind împlinit termenul de prescripție pentru creanța rezultata din Contractul de vânzare cumpărare nr. 61/01.01.2010 încheiat intre cele doua societăți.

9. S. V. referitor la înscrierea integrala a sumei de 1.386.000 lei aceasta a fost eronata înscrisă integral deoarece pentru o parte din aceste dividende s-a împlinit termenul de prescripție pentru a solicita executarea. De asemenea in ce privește notarea sumei de 702.182,62 lei consideram ca aceasta nu reflecta realitatea, mai exact nu s-a făcut dovada faptului ca suma a fost utilizata de care societate.

Prin contestația formulată s-a solcitat în probațiune efectuarea unei expertize contabile pentru a dovedi caracterul fictiv al operațiunilor dar la termenul de judecată din 6.04.2015 contestatoarea prin reprezentant a renunțat la probă.

Prin întâmpinările depuse lichidatorul judiciar și creditorii ale căror creanțe au fost contestate au solicitat respingerea ca nefondate a contestațiilor formulate.

III.(a/13 și a/17)

Prin contestația înregistrată pe rolul instanței la data de 10.02.2015 sub dosar_ 14/a13 respectiv la data de 12.02.2015 sub_ 14/a17 A.A.A.S. ,contestă neînscrierea sa în tabloul creditorilor, cu creanța în sumă de 30.000 lei ,apreciind măsura administratorului judiciar ca nelegală având in vedere ca prin clauza 8.7 lit. c) din Contactul de vânzare cumpărare pe acțiuni Sj/24/31 05.1999 debitoarea . s-a obligat sa achite datoriile societății . FPS. Având în vedere ca Fondul Proprietății de Stat actualul A.A.A.S., a acordat prin convenția de mai sus suma de 30 000 lei pentru efectuarea investițiilor in vederea restructurării, dar asa cum s-a arătat și prin Cererea de admitere a creantei formulata de A.A.A.S., nu s-a recuperat nicio suma din fondul de restructurare da 30 000 lei acordat ., prin Convenția 182/18 03.1996, debitoarea încălcând dispozițiile clauzei 8.7 lit. c) din Contractul da vânzare cumpărare pe acțiuni nr. Sj/24/31 05.1999 neachitând contravaloarea acestui fond de restructurare.

Invederează și dispozițiile art. 41 din Legea nr 137/2022 “Contractele de vanzere-cumparare de acțiuni încheiate in cadrul procesului de privatizară de instituția publica implicata constituia titluri executorii fora îndeplinirea vreunei alte formalităti, in căzut neindeplinirií do catre cumpărători a obligațiilor pecuniare asumate “.

Prin întâmpinare administratorul judiciar solicită respingerea ca nefondată a contestației arătând că AAAS nu este întreptățită să solicite de la debitoarea V. I. SRL plata acestei sume de 30.000 lei pusă de către FPS la dispoziția . Convenția nr. 182/18.03.1996 privind efectuarea de investiții necesare pentru restructurare la . potrivit art. 2, lit.c) și d) din Convenția încheiată părțile (FPS și . prevăzut, modalitatea de recuperare a sumei de 30.000 lei pusă la dispoziția societății I. SA pentru efectuarea investițiilor în vederea restructurării prin includerea acesteia în prețul total al acțiunilor.

IV (a8, a9, a10,)

Prin contestațiile înregistrate pe rolul acestei instanțe la data de 10.02.2015 debitoarea prin administrator special contestă înscrierea în tabelul creanțelor debitoarei . a creanțelor:

1. S.C. A. apreciind că ca in mod greșit creditoarea a fost înscrisa in tabelul preliminar al creanțelor cu suma de 13.304,06 lei ea si debit principal.

P. suma de 3.210,13 lei care reprezintă penalități de întarzaiere considera ca lipsa documentelor care sa probeze creanța si sa individualizeze modul de calcul, atrage respingerea declarației de creanța pentru respectiva suma nedovedila

2. . deține o creanță certă, solicitând admiterea contestației si pe cale de consecința diminuarea creanței creditoarei la nivelul taxelor si impozitelor aferente perioadei 16.11._14.

Arată că la data de 16.11.2011 a eliberat societății Certificatul de atestare fiscala privind Impozitele si Taxele Locale si alte Venituri ale Bugetului Local nr.2811 care atesta ca la data de 16.11.2011 . figurează cu datorii la bugetul local ai Primăriei L..

Arată că deține in proprietate pe raza localității L. din Județul C. un depozit materiale si o fosa septica, construcții Împrejmuite si care au o valoare de inventar actuala de 90.119 lei conform Notei de contabilitate nr. 4 din 31.12.2012 fiind greu de presupus ca pentru construcții a căror valoare de inventar este de 90.119 lei se percepe pentru perioada 16.11._14 taxe si impozite locale cu penalitati/majorari intarzaiere in suma de 158.859 Ici.

Motivarea creditoare privind înscrierea respectivei sume in tabelul preliminar ca fiind taxe si impozite aferente perioadei 2009 2014 si se datorează unei erori din programul de calcul a taxelor si impozitelor locale nu pot fi imputabile societății, simpla afirmație a creditoarei privind o eventuala eroare nu da dreptul acestei sa calculeze impozite si taxe dupa data la care a fost emis un act fiscal care atesta o realitate.

3. S.C.T&C N. S.R.L. București, solicitând diminuarea creanței creditoarei cu suma de 1.078,45 lei, întrucât aceasta este suma cu care creditoarea figurează înscrisă în Fișa cont furnizor la data deschiderii procedurii.

Prin întâmpinările depuse creditorii ale căror creanțe au fost contestate și administratorul judiciar a solicitat respingerea ca nefondate ale contestațiilor formulate.

In ceea ce privește creanța înscrisă în favoarea . SRL, arată că:

Facturile restante emise de către creditoare au fost emise în temeiul Contractului de service nr. 483/17.08.2006 împreună cu actele adiționale la acesta, contract care este în vigoare și în prezent el nefiind reziliat. Între soldul debitor al ., (10.128,31 lei) și soldul creditor al . SRL, (11.206,77 lei) există o diferență de 1.078,45 lei care se datorează faptului că debitoarea nu și-a înregistrat în contabilitate facturile aferente lunii septembrie 2014, respectiv factura . nr._/01.09.2014 în valoare de 505,92 lei și factura TCN nr._/01.09.2014 în valoare de 572,61 lei. Creditoarea a pus la dispoziția administratorului judiciar dovada comunicării cu debitoarea a celor două facturi prin poștă electronică, aceasta fiind modalitatea agreată de părți pentru comunicarea tuturor facturilor, prin urmare, administratorul judiciar a apreciat că cele două facturi nu au fost înregistrate în contabilitatea debitoarei, dintr-o eroare, mai cu seamă că a menținut contractul de service și după data deschiderii procedurii – 07.11.2014, iar facturile emise ulterior au fost înregistrate de către debitoare.

Raportat la suma de 10.128,31 lei cu care contestatoarea solicită diminuarea creanței din tabel a . SRL, aceasta reprezintă tocmai contravaloarea celor 2 facturi emise de către creditoare în luna septembrie 2014, dar neînregistrate în contabilitate de către .. Apreciază însă, că dreptul de creanță al . SRL, nu este afectat de neînregistrarea în contabilitate de către debitoare a acestor facturi. Obiectul contractului încheiat între cele 2 părți îl constituie abonamentul de service, iar potrivit art. 4.1 din contract costul abonamentului se achită lunar prestatorului. Prin urmare având în vedere că acest contract de service este în vigoare, creanța . SRL, s-a născut în cursul lunii septembrie, fiind vorba despre un abonament lunar pe care debitoarea era obligată să-l plătească în temeiul contractului încheiat între părți.

Referitor la creanța . că din fișa de cont furnizor anexată contestației formulate, se poate observa că toate facturile invocate de către creditoare prin cererea precizatoare ca fiind neachitate (emise în perioada 16.12._14) se reflectă în această fișă, ele fiind înregistrate în evidența contabilă a debitoarei V. I. SRL și implicit recunoscute de aceasta.

Fisa de cont furnizor depusă de către contestatoare este un act unilateral care emană doar de la aceasta, soldul debitor al . înscris în cuprinsul acesteia - 12.792,03 lei - nu este opozabil creditoarei.

Pe de altă parte, facturile restante invocate de către creditoare, în cuantum de 13.304,06 lei, se regăsesc înregistrate în contabilitatea debitoarei reflectându-se în fișa contului furnizor depusă de către contestatoare.

Astfel, pentru ca cererea de diminuare la 12.792,03 lei a creanței . fie admisibilă, contestatoarea ar fi trebuit să facă dovada că din suma de 13.304,06 lei a achitat 512,03 lei și că această plată nu este evidențiată în contabilitatea debitoarei.

Contestatoarea mai susține că pentru suma de 3.210,13 lei care reprezintă penalități de întârziere sunt incidente prevederile art. 155 Cod fiscal care la pct.7 prevede necesitatea creditorului de a depune documente justificative pentru suma solicitată ca și dobândă/penalitate, în cazul de față facturi fiscale. Lipsa documentelor care să probeze creanța și să individualizeze modul de calcul, atrage respingerea declarației de creanță pentru această sumă.

Astfel cum a arătat, creditoarea a anexat modalitatea de calcul a penalităților solicitate, atât la cererea inițială de admitere a creanței, cât și la cererea precizatoare depusă ulterior.

Prin art. 7.1 din Contractul de revizie tehnică nr._/30.10.2007 încheiat între cele două părți, s-a stabilit cuantumul penalităților de întârziere de 0,15 % pe zi de întârziere.

Penalitățile de întârziere sunt datorate de către debitoare în temeiul legii și a contractului semnat între părți.

În ceea ce privește contestația ce face obiectul dosarului nr._ 14/a9, administratorul judiciar arată că:

Acest creditor a solicitat înscrierea in tabelul de creanțe cu suma de 162.849,46 lei, reprezentând impozite și taxe locale restante pe anii 2008-2014 calculate până la data de 07.11.2014 și majorări de întârziere calculate la data de 07.11.2014 la debitele restante pe anii 2010-2014.

Conform Certificatului de atestare fiscală pentru persoane fizice privind impozitele și taxele locale și alte venituri ale bugetului local nr. 288/16.11.2011, pe care debitoarea l-a pus la dispoziția administratorului judiciar, la sfârșitul anului 2011 aceasta nu mai avea nicio restanță de plată.

În vederea analizării acestei cereri, prin adresa nr. 998/26.01.2015 a solicitat Primăriei Comunei L. să le comunice care este explicația faptului că în cererea de admitere a creanței a specificat că suma solicitată reprezintă restante pe anii 2008-2014, cu toate că la data de 16.11.2011 prin Certificatul de atestare emis s-a constatat faptul că la data respectivă debitoarea nu mai avea nicio datorie față de bugetul local. De asemenea, a solicitat să le comunice defalcat pentru fiecare an în parte care sunt restanțele la taxe și impozite, precum și modalitatea de calcul pentru majorările de întârziere.

În urma acestei solicitări, prin adresa nr. 1045/28.01.2015 . datorită unor erori ale aplicației Pegas de calculare a taxelor și impozitelor au apărut anumite sume ca fiind restante în dosarul de executare nr. 30/2009, motiv pentru care a transmis o cerere modificatoare a cererii de admitere a creanței, prin care a solicitat înscrierea la masa credală doar cu suma de 158.859 lei.

De asemenea, creditorul a anexat notele de constatare cu defalcarea debitelor restante pe fiecare an în parte și a accesoriilor calculate până la data deschiderii procedurii - 07.11,2014, precum și Titlul executoriu nr. 2635, 3149 rectificat prin 477/28.01.2015.

Chiar dacă potrivit art. 105, alin. 2 din Legea nr. 85/2014 „ nu sunt supuse acestei proceduri creanțele bugetare rezultând dintr-un titlu executoriu necontestat în termenele prevăzute de legi speciale", având în vedere că acest titlu executoriu a fost emis abia la data de 28.01.2015, iar termenul legal de 15 zile pentru contestarea acestuia nu era împlinit la data analizei creanței, administratorul judiciar a procedat la analiza pe fond a acestei creanțe, considerând justificată suma solicitată prin cererea modificatoare și a înscris creditoarea . preliminar cu suma de 158.859 lei, reprezentând creanță bugetară, având rangul de prioritate prevăzut la art. 161 pct. 5 din Legea nr. 85/2014.

a/6, a/14, a/15,

Prin contestațiile înregistrate pe rolul instanței la data de 11.02.2015 sub nr. dos._ 14/a6,_ 14/a/14, și_ 14/a15 creditoarea BCR SA contestă:

1.Creanța înscrisă în favoarea creditorului . Industries SRL, in sensul excluderii sumei de 1.555.920,87 lei înscrise în favoarea acestui creditor.

2.Creanța înscrisă în favoarea creditorului ., in sensul excluderii sumei de 202.095,69 lei înscrise în favoarea acestui creditor.

3.Creanța înscrisă în favoarea creditorului ., in sensul excluderii sumei de 960.254,40 lei înscrise în favoarea acestui creditor.

În motivarea acestor contstații se reiterează susținerile privind lipsa de diligență a administratorului judiciar în verifivcarea documentelor depuse în pscop probator ,lipsa carecaterului cert lichid și exigibil al creanței raportat la dispozițiile art. 662 cod proc. Civ ,structura comună a acționariatului celor două societăți .

Totodată arată că facturile prezentate ca justificare a înscrierii creanței reprezintă "avans servicii", deci nu fac dovada serviciului prestat, au fost emise 2 (doua) facturi într-o perioada de 12 zile calendaristice (la . ce cumulează 1.093.308 lei din totalul solicitat de 1.178.930 lei, ,facturile emise nu au fost însușite prin semnătura de primire de debitoare, mat mult, nu au fost depuse fisele analitice privind înregistrarea in contabilitatea ..R.L. si/sau contabilitatea acestor creditoare

Cum în vederea soluționării acestor contestații precum și pentru soluționarea contestației formulate de B. G. SA împotriva creanței înscrise în favoarea C. P. SRL,s-a dispus efectuarea unei expertize tehnico judiciare, în temeiul art. 111alin. 6 din Legea_ instanța va dispune înscrierea în mod provizoriu în tabelul creanțelor debitoarei a creanțelor înscrise în favoarea creditoarelor

- .,

- .,

- .,

- . INDUSTRIES SRL.

Analizând contestațiile formulate înscrisurile depuse de părți în probațiune instanța retine următoarele :

Prin încheierea nr. 504/07.11.2014 s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei ., fiind fixat termenul limită pentru înregistrarea cererilor de admitere a creanțelor asupra averii debitoarei, însoțită de acte doveditoare pentru data de 22.12.2014.

La cererea administratorului judiciar, prin încheierea nr. 521/C din 27.11.2014, instanța a dispus prelungirea termenelor procedurale, termenul limită pentru înregistrarea cererii de admitere a creanțelor asupra averii debitorului fiind fixat pentru data de 12 ianuarie 2015.

1. .

Prin cererea de creanță formulată la data de 12.01.2015 (f.2325 dosar_ 14) a solicitat înscrierea la masa credală cu creanțele în sumă de 1.034.335,62 lei și respectiv 2.671.961,41 euro arărând că efectuat plăți către debitoare în sumă totală de 1.024.065,67 lei reprezentând împrumuturi acordate în baza Contractului de împrumut nr. 304/26.06.2007 și a actelor adiționale încheiate la acesta. La această sumă se adaugă o dobândă legală de 10.289,95 lei.

Pe lângă aceasta debitoarea datorează I. SA suma de 2.671.961,41 euro conform Actului adițional nr. 262/_/J din 04.03.2014 la Contractul de credit 262/_ din 13.06.2006.

În urma analizei cererii formulate administratorul judiciar a dispus înscrierea acestui creditor în tabelul preliminar de creanțe cu

-suma de 992.457,25 lei, creanță chirografară, având rangul de prioritate prevăzut la art. 161 pct. 8 din Legea 85/2014;

- Suma de 11.852.820,81 lei, creanță chirografară, având rangul de prioritate prevăzut la art. 161 pct. 8 din Legea 85/2014, sub condiția suspensivă a executării silite a acestuia de către creditorul bancar.

Analizănd actele justificative ale creanței înscrise în tabel în favoarea acestei creditoare instanța reține următoarele:

1.BCR SA acordat un împrumut inițial în cuantum de 3.500.000 euro. . în baza Contractului de credit nr. 262/_ din 13.06.2006, modificat prin Actul adițional nr. 262/_/J din data de 04.03.2014 când banca a reeșalonat creditul restant în sumă de 581.651,38 euro prin transformarea acestuia într-un credit curent în valoare de 2.671.961,41 euro (f.2333 dosar_ 14).

Tot la data de 04.03.2014 pentru garantarea restituirii creditului restant s-a încheiat Contractul de Cesiune de creanță constituită cu titlu de garanție și ipotecă mobiliară pe depozit colateral, în care I. SA are calitatea de cedent-garant; garantând restituirea creditului de către V. I. SRL și cedând băncii dreptul de a încasa valoarea unor polițe de asigurare emise de Astra Asigurări SA (f. 2329 dosar_ 14)

Totodată I. SA are calitatea de Garant în contractul de credit încheiat cu BCR SA.

Conform contractelor indicate BCR SA are dreptul să execute garantul I. SA pentru datoriile neachitate de V. I. SRL, la momentul garantării în sumă de 2.671.961,41 euro în măsura în care BCR SA îl va executa pentru datoriile .,

La data deschiderii procedurii insolvenței( 07.11.2014,) 1 EUR = 4,4360 lei,astfel, în mod justificat creanța garantată în cuantum de 2.671.961,41 EUR a fost înscrisă în tabelul preliminar în favoarea I. cu echivalentul în lei în suma de 11.852.820,81 lei.

2. Conform contractului încheiat la data de 26.06.2007 de către I. SA în calitatate de împrumutător și V. I. SRL în calitate de împrumutat s-a convenit acordarea unui împrumut în limita unui plafon de 700.000 lei până la data de 30.06.2009 (f.2340 dosar_ 14).

Prin actul adițional încheiat între aceleași părți la data de 15.06.2009 s-a onvenit majorarea plafonului de creditare până la suma de 1.000.000 lei și prelungirea valabilității acordării de la data de 30.06.2009 pe o perioadă e max.5 ani (f.2342).

Creditoarea a arătat că a efectuat plăți către debitoare în sumă totală de 1.024.065,67 lei dar din verificările efectuate de administratorului judiciar a rezultat că suma de 41.878,37 lei nu a fost justificată prin documentele depuse în susținerea cererii (1.024.065,67-41.878,37=982.187,30 .

Extrasele de cont anexate de creditoarea I. cererii de creanță atestă plățile cu titlu de împrumut în suma de 982.187,30 lei făcute debitoarei (f. 2347-2339).

La această sumă se adaugă dobânzi penalizatoare pentru perioada 30.09.2014 și până la deschiderea procedurii 7.11.2014, în sumă de 9.811,58 lei –instanța reținând că din suma de 10.289,95 lei solicitată de I. cu titlu de dobânzi urmează să se scadă suma de 478,37 lei reprezentând penalitățile aferente sumei de 41.878,37 lei nu a fost justificată de I. prin documentele depuse

În consecință se constată că suma cuvenită creditorului I. în baza contractului de împrumut și a actului adițional este formată din contravaloarea împrumutului dovedit ca acordat în sumă de 982.187,30 lei la care se adaugă dobânzi penalizatoare în sumă de 9.811,58 lei, deci în total 991.998,88 lei în loc de 992.457,25 lei cu cât a fost înscrisă în tabel astfel încât doar sub acest aspect contestațiile formulate de B. și BCR vor fi admise în parte și se va diminua creanța înscrisă în tabelul preliminar în favoarea I. de la 992.457,25 lei la 991.998,88 lei.

2.G. M. Trading

Această creditoare a formulat în termen cerere de creanță (f.2605-1286) solicitând înscrierea la masa credală a debitoarei cu suma de 2.135.839,10 lei din care: 1.241.767,10 lei debit garantat și 894.072 lei penalități de întârziere sume cu care administratorul judiciar a dispus înscrierea acestei creditoare în tabelul creanțelor debitoarei.

Înscrierea acestei creanțe în tabel a fost contestată de creditoarele BCR și B..

Instanța reține că între P. E. SRL și G. M. Traiding SRL s-a încheiat Contractul de asociere în participațiune nr. 123/18.12.2012, având ca scop realizarea contractului comercial de furnizare produse nr. 16 C 03._, având ca beneficiar Electrocentrale Oradea SA și furnizor P. E. SRL. Obiectul asocierii a fost dezvoltarea afacerilor bazate pe comercializarea de păcură către ., asigurarea transportului de marfă către client.

Prin contract s-a stabilit contribuția fiecărei părți la la realizarea activităților economice convenite ; contribuția G. M. Trading fiind stabilită la suma de 3.000.000 lei (f.13-16 dosar 2685/2014 / a11).

Prin Actul adițional nr. 1 în 28.01.2013, s-a dispus prelungirea perioadei de valabilitate a contractului de asociere în participațiune nr. 123/18.12.2012 ,de la data de 31.01.2013 până la data de 30.06.2013 stabilindu-se de către părțile contractante că pentru orice întârziere peste acest termen asociatul beneficiar debitor P. E. datorează penalități stabilite la 0,15% pe zi de întârziere până la restituirea integrală a creditului(f.17-18 dosar_ 14/a11).

Debitoarea V. I. SRL a garantat cu întreg patrimoniul societății creanța în cuantum de 3.000.000 lei a G. M. Trading față de societatea P. E. SRL-conform contractului de fidejusiune autentificat sub nr. 344/14.01.2013(f.10-11 dosar_ 14/a11).

. a pus la dispoziția P. E. suma de 3.000.000 de lei prin următoarele operațiuni:

-Factura de avans nr._ din 27.07.2012 emisă de P. E. (f.20);

-Factura de avans nr._ din 30.08.2012 emisă de P. E. (f.37)

- suma de 1.000.000 lei, conform OP nr. 580 și 584 din 18.12.2012 (f.34,35 dos._ 14/a11)

Datoria de 3.000.000 de lei înregistrată de P. E. față de G. M. Trading a fost stinsă parțial prin emiterea în acest scop a unor facturi de storno. Astfel, prin emiterea și compensarea facturilor de storno nr._/14.09.2012 și_/16.11.2012 a fost stins debitul de 1.000.000 Iei aferent facturii de avans nr._

Conform facturilor de storno depuse de societatea creditoare prin declarația de creanță (f.21-33) a fost stins parțial debitul de 1.000.000 lei aferent facturii nr._, rămânând un rest de achitat de 241.767,10 aferent acestei facturi

Rezultă așadar că suma totală datorată de debitoare către G. M. Trading SRL este de 1.241.767,10 lei, reprezentând restul rămas nestornat din factura nr._ din 27.07.2012 cât și suma achitată prin OP 580 și 584 prin 18.12.2012 în cuantum de 1.000.000 de lei.

La această sumă se adaugă penalități de întârziere în sumă de 894.072 lei calculate conform clauzei penale din actul adițional nr. 1/28.01.2013 –de 0,15% pe zi de întârziere - începând cu data scadenței 30.06.2013 și până la deschiderea procedurii respectiv 7.11.2014.

Nu pot fi acceptate afirmațiile contestatoarea BCR care consideră că penalitățile de întârziere de 0,15% pot reprezenta și o îmbogățire fără justă cauză în condițiile în care incidente sunt prevederile art. 1535 Cod Civil, conform cărora „(l)în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. In acest caz, debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditoare ca urmare a întârzierii plății ar fi mai mic. „

Mai invocă contestatoarea și dispozițiile art. 1235 Cod civil privind noțiunea de „cauză”,redă dispozițiile art.1236 privind condițiile „cauzei” și concluzionează că în speța data au fost încălcate in mod flagrant dispozițiile art. 1179, 1236 si 1237 Cod Civil fără a preciza ce condiții esențiale pentru validitatea contractului au fost încălcate, și fără a indica măcar ce norme legale imperative s-a urmărit de către părți a fi eludate prin convențiile încheiate.

Reținând că în mod justificat administratorul judiciar a dispus înscrierea în tabelul creanțelor debitoarei, creditoarea G. M. Trading cu a creanță în sumă totală de 2.135.839,10 lei din care: 1.241.767,10 lei debit garantat și 394.072 lei penalități de întârziere-creanță certă lichidă și exigibilă – fiind incidente dispozițiile art. 108 (1) din Legea nr. 85/2014,instanța va respinge ca nefondate contestațiile formulate de BCR și B. împotriva înscrierii acestei creditoare în tabelul preliminar.

3. (a12) P. E.

Acest creditor a formulat în termen cerere de creanță (f. 2124) solicitând înscrierea la masa credală a debitoarei Creditorul S.C. P. E. SRL, cu suma totală de 18.843.169,15 lei compusă din:

a)16.891.225,41 lei din care 11.880.978,77 creanță datorată conform facturilor fiscale și 5.010.246,64 lei majorări de întârziere, conform contractelor încheiate între părți

b)1.951.943,74 lei creanță datorată conform contractului de împrumut încheiat între părți;

In susținerea pretențiilor sale, creditorul a anexat contractul de vânzare-cumpărare nr. 61/01.01.2010, contractul de vânzare-cumpărare nr. 4/01.01.2013, act adițional nr. 1/01.01.2014 la contractul nr. 4/01.01.2013, fișa cont beneficiari - 4111 clienți, facturile fiscale emise în perioada 15.01._14, tabel calcul penalități de întârziere, contractul de împrumut din 12.01.2012 și extras de cont din data de 01.03.2012.

a) Din analiza actelor depuse în scop probator instanța reține că la data de 1.01.2010 Între părți s-a încheiat contractul de vânzare cumpărare nr. 61/2010 prin care P. E. s-a obligat să vândă și V. I. s-a obligat să cumpere produse petroliere ,specificându-se cu privire la cantitate că aceasta variază în funcție de necesarul cumpărătorului din fiecare lună și vor fi acelea menționate în documentele primare în baza cărora se va face livrarea,cantități care apoi vor fi înscrise în facturile fiscale emise de vânzător.

Contractul s-a încheiat pentru perioada 1.01._12 cu mentiunea că acesta poate fi prelungit prin act adițional sau în mod tacit în cazul în care nu este reziliat expres de vreuna din părți.

P. neplata prețului la scadență (60 de zile de la data emiterii fiecărei facturi) s-a stabilit aplicarea unor penalități de întârziere de 0,30% din valoarea mărfii pentru fiecare zi de întârziere iar cuantumul total al penalităților poate depăși debitul datorat conform art. IV pct4 din contract .(f.12-13 dosar ..a/12)

Aceleași părți încheie la 1.01.2013 Contractului de vânzare-cumpărare nr. 4/2013 prin care păstrând neschimbate dispozițiile contractului Contractului de vânzare-cumpărare nr. 61/01.01.2010 înteleg să prelungească perioada de valabilitate a acestuia pe perioada 1.01._13 (f.9-11).

Prin actul adițional nr. 1/01.01.2014 la contractul nr. 4/01.01.2013 au prelungit valabilitatea contractului până la data de 31.12.2014 (f.8). Conform fișelor cont beneficiari – 4111 pentru anii 2012-2014 (f.17-22) a, facturilor fiscale emise în perioada 15.01._14 (f.2145-2249 dosar_ 014 depuse și la dosarul_ 14/a12 la filele l26-130), rezultă că în mod justificat administratorul judiciar a înscris creditoarea P. E. cu suma de 11.880.978,77 lei reprezentând contravaloarea facturilor restante emise pentru mărfurile vândute debitoarei, conform Contractului de vânzare-cumpărare nr. 61/01.01.2010, a Contractului de vânzare-cumpărare nr. 4/01.01.2013 și a actului adițional nr. 1/01.01.2014 la contractul nr. 4/01.01.2013, această sumă reprezentând o creanță certă, lichidă și exigibilă, rezultată din raporturile comerciale existente între cele două părți.

Înscrierea acestei creanțe a fost contestată de B. pe considerentul că s-ar fi împlinit termenul de prescripție pentru creanța rezultată din contractul de vânzare cumpărare nr.61./2010 dar în condițiile în care au fost analizate creanțe rezultând din perioada 2012-2014 pentru care nu s-a împlinit termenul de prescripție la data formulării cererii de creanță iar data încheierii contractului nu prezintă relevanță din acest punct de vedere contestația formulată nu poate fi admisă.

Au fost contestate și penalitățile de întârziere în suma de 5.010.246,64 lei înscrise în favoarea P. dar în condițiile în care acestea au fost calculate în conformitate cu prevederile art. 4 din cele două contracte de vânzare-cumpărare, potrivit cărora „ în cazul neplății prețului la scadența, se vor calcula penalități de întârziere de 0,30% din valoarea mărfii pentru fiecare zi de întârziere „ și reținând că acestea au fost calculate în mod corect până la data deschiderii procedurii: 07.11.2014 conform tabelului de calcul depus alăturat cererii de creanță (f.2141-2144 ) se va respinge ca nefondată și această contestație.

b)În ceea ce privește contestația privind înscrierea sumei de 1.951.943,74 lei, instanța reține că 12.01.2012 . în calitate de împrumutător ,încheie cu debitoarea convenția potrivit căreia împrumută . suma de 2.000.000 lei ,până la data de 31.12.2013 .

Părțile au convenit ca împrumutul acordat de împrumutător să fie depus succesiv în funcție de nevoile firmei.

Potrivit contractului încheiat ,în cazul nerestituirii împrumutului la termenul stipulat împrumutatul datorează penalități de 0,06% din valoarea creditului acordat din data când creditul trebuia restituit,pentru fiecare zi de întârziere (cap.V pct4).

Prin cererea de creanță . arată . mai are de restituit conform acestui contract de împrumut suma de 1.644.988,83 lei.

În etapa de verificare a cererilor de creanță administratorul judiciar a solicitat de la debitoare fisa analitică partener pentru a verifica suma cu care . era evidențiată în contabilitatea acesteia, și din analiza acestui act ,a reținut că suma solicitată de către P. E. SRL se reflectă și în contabilitatea debitoarei, consemnând acest aspect și în raportul de verificare a creanțelor, drept pentru care în mod justificat a înscris această sumă în tabelul de creanțe.

În ceea ce privește suma de 306.954,91 lei, solicitată cu titlu de penalități de întârziere calculate conform art. V, pct.4 din Contractul de împrumut încheiat în 12.01.2012, instanța reține că anexat cererii de admitere a creanței creditoarea . modalitatea de calculul acestor penalități (f.2253 dosar insolvență) din care rezultă că dobânzile de 0.06 % au fost calculate la suma rămasă nerestituită (de 1.644.988,83) rezultând 986,993 lei/zi de întârziere. P. o perioadă de 311 zile (de la scadență 31.12.2013 și până la data deschiderii procedurii 7.11.2014 ) rezultă că se cuvine creditoarei P. cu titlu de penalități de întârziere decurgând din acest contract de împrumut suma de 306.954,91 lei,sumă cu care în mod justificat - și contrar susținerilor contestatoarei după a atentă analiză a documentelor depuse în scop probator - a fost înscrisă de administratorul judiciar în tabelul creanțelor debitoarei.

Împrejurarea invocată de contestatoare în sensul că atât la momentul încheierii contractului, cât și la data formulării contestației ambele societăți sunt reprezentate legal de S. V. E., deși reală nu poate conduce la concluzia afirmată de contestatoare în sensul, că în speță nu a existat consimțământul valabil al debitoarei.

P. considerentele mai sus enunțate instanța va respinge ca nefondate contestațiile formulate de BCR și B. împotriva înscrierii acestei creditoare în tabelul preliminar.

4.(a7)

S. V. E.

Prin cererea de creanță formulată în termen înregistrată la data de 9.01.2015 (f.2044 dosar_ 14) a solicitat înscrierea cu suma de 5.876.406,83 lei + 3.301.961,41 euro, reprezentând:

- creditare societate - 702.182,62 lei;

- dividende - 1.386.000 lei;

- 3.788.224,21 lei și respectiv 3.301.961,41 euro - sume garantate în calitate de garant fideiusor.

In susținerea pretențiilor sale, creditoarea a anexat Contractul de împrumut nr. 4/07.01.2014 și nr. 2/A/l 1.01.2013, extrase de cont și chitanțe pentru sumele cu care a creditat societatea debitoare, bilanțul contabil la data de 31.12.2013, actul adițional nr. 199/_/S din 04.03.2014 la Contractul de credit nr. 199/_/05.05.2006, actul adițional nr. 28/290/A din 04.03.2010 la Contractul de credit nr. S. SJ-CC 28/290 din 26.03.2010, actul adițional nr. 2/20.07.2010 la contractul de credit la termen nr. 79/1/18.12.2007, anexa 1 la contractul de credit cameleon neipotecar nr. 15/12.03.2008 și actul adițional nr. 262/_/J din 04.03.2010 la Contractul de credit nr. 262/_ din 13.06.2006.

Administratorul judiciar a considerat întemeiată cererea formulată și a înscris acest creditor în tabelul preliminar de creanțe cu întreaga sumă solicitată, astfel:

- 702.182,62 lei, creanță chirografară, având rangul de prioritate prevăzut la art. 161 pct. 10, lit. a) din Legea 85/2014;

-1.386.000 lei, creanță chirografară, având rangul de prioritate prevăzut la art. 161 pct. 9 din Legea 85/2014,

- 18.435.725,02 lei, creanță chirografară, sub condiția suspensivă a executării silite de către creditorii bancari a garanțiilor aduse de S. V. E., având rangul de prioritate prevăzut la art. 161 pct. 8 din Legea 85/2014, din care:

-14.482.481,62 lei (2.500.000 lei + 129.660,81 lei + 11.852.820,81 lei) sub condiția suspensivă a executării silite de către BCR SA a garanțiilor aduse de S. V. E.;

- 1.158.563,40 lei sub condiția suspensivă a executării silite de către Alpha Bank SA a garanțiilor aduse de S. V. E.;

-2.794.680 lei (echivalentul a 630.000 euro) sub condiția suspensivă a executării silite de către B. C. Intesa Sanpaolo România SA a garanțiilor aduse de S. V. E.;

Contestația formulată de creditoarea BCR vizează doar înscrierea sumei de 1.386.000 lei (dividende) iar contestația B. se referă la dividente și la suma de 702.182,62 lei considerând că această sumă nu reflectă realitatea și nu s-a făcut dovada faptului că suma a fost utilizată de către societate.

Cu privire la suma de 1.386.000 lei reprezentând dividente au formulat contestații atât B. cât BCR contestații ce urmează să fie respinse ca nefondate pentru următoarele considerente:

Întrucât contestatoarea BCR SA a invocat dispozițiile art.662 cod civil în mod generic instanța a apreciat că aceasta înțelege să conteste caracterul cert lichid și exigibil al creanței.

În conformitate cu prevederile art. 662 Cod de Procedură Civilă, „(2)Creanța este certă când existența ei neîndoielnică rezultă din însăși titlul executoriu. (3) Creanta este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conține elementele care permit stabilirea lui. (4)Creanța este exigibilă dacă obligația debitorului este ajunsă la scadentă sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de viată"

În ceea ce privește caracterul cert și lichid al creanței, din documentele depuse de creditor în susținerea declarației de creanță (respectiv bilanțul la data de 31.12.2013) rezultă că societatea avea din anii anteriori un profit reportat de 1.672.078 lei (f.2068 dosar_ 14 ).

Administratorul judiciar a solicitat transmiterea hotărârii Adunării Generale a Asociaților prin care s-a dispus distribuirea dividendelor solicitate,fiind depusă și la dosarul cauzei (fila 103) Hotărârea V. SRL nr. 6 din data de 3.11.2014,prin care s-a decis ca rezultatele reportate aferente exercițiilor financiare realizate până la 31.12.2013 în cuantum de 1.603.988,06 lei să fie repartizate astfel:

- Rezervă legală: 80.200 lei;

- Dividende brute (incluzând impozitul pe dividende): 1.523.788,06 lei, care vor fi alocate asociatului unic S. Verónica E. (f.118 dosar_ 14/a7).

Potrivit dispozițiilor art. 67 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale "cota-parte din profit ce se plătește fiecărui asociat constituie dividend" și „Dividendele se distribuie asociaților proporțional cu cota de participare la capitalul social vărsat, dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Acestea se plătesc în termenul stabilit de adunarea generală a asociaților sau, după caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai târziu de 6 luni de la data aprobării situației financiare anuale aferente exercițiului financiar încheiat. în caz contrar, societatea comercială va plăti daune-interese pentru perioada de întârziere, la nivelul dobânzii legale, dacă prin actul constitutiv sau prin hotărârea adunării generale a acționarilor care a aprobat situația financiară aferentă exercițiului financiar încheiat nu s-a stabilit o dobândă mal mare".

Cu privire la susținerea BCR conform căreia adoptarea hotărârii A. ar contraveni clauzelor stabilite prin contractul de credit nr. 199/_/5.05.2006 si prin actele adiționale încheiate la acesta, potrivit cărora: „împrumutatul se va asigura ca in orice moment drepturile băncii sunt si vor fi de rang cel puțin egal cu toate celelalte obligații al împrumutatului, respectiv, ne subordonatele sau negarantatele, prezente sau viitoare, cu excepția obligațiilor care ar avea un rang superior conform legislației romane in vigoare",respectiv clauza potrivit căreia „retragerile de dividende, rambursarea de credite de către asociați si creditarea de la alte banei se vor efectua cu acordul BCR" și astfel Hotărârea A., prin s-au distribuit dividendele aferente exercițiilor financiare pana la data de 31.12.2014, este nelegala, în condițiile nesolicitării acordului BCR.

Instanța reține pe de o parte că aceste clauze nu au fost încălcate iar hotărârea A. nu încalcă drepturile creditorului bancar care a fost înscris în tabelul de creanțe cu suma de 15.469.908,820 lei, creanță beneficiară a unei cauze de preferință conform art.159 alin. (1) pct. 3 din Legea 85/2014, cu titlu provizoriu, până la evaluarea garanțiilor iar creanța asociatului S. V. E., a fost înscrisă în tabelul preliminar al creanțelor având rangul de prioritate prevăzut la art. 161 pct. 10 din Legea 85/2014.

Tocmai în considerarea faptului că aceste dividente nu au fost plătite creditoarea a fost înscrisă cu aceste sume la masa credală, iar dovada depunerii declarației privind obligațiile de plată la bugetul de stat a fost depusă la dosarul cauzei (f.137 )

Nici susținerile contestatoarei B. care a invocat faptul că s-ar fi împlinit termenul de prescripție pentru o parte din aceste dividende pentru a solicita executarea, nu pot constitui argumente pentru neinscrierea acestei creditoare la masa credală întrucât dreptul asupra dividendelor se naște doar la momentul Hotărârii Adunării Generale asupra distribuției dividendelor în speță 3.11.2014 dată la care începe să curgă termenul de prescripție .

5. O. I. SRL

Prin cererea de creanță formulată la data de 12.01.2015 (f.1881 dosar_ 14) a solicitat înscrierea la masa credală cu creanța în sumă de 1.052.389,97 lei rezultând din contractul și documentele anexate (f. 1884-1890 dosar insolvență).

În justificarea cererii sale, acest creditor a anexat fișa analitică furnizor la data de 31.12.2012 și extras de cont confirmat de către debitoare la data de 31.12.2013, din care reiese faptul că . are o creanță față de V. I. SRL în cuantum de 162.100 lei.

De asemenea, creditorul a mai anexat Contractul de cesiune de creață nr. 76/04.11.2014 prin care . cedent) a cesionat în favoarea . cesionar) creanța de 890.289,97 lei pe care o are față de . (debitor cedat), reprezentând contravaloarea mărfii livrate în temeiul contractului cadru de furnizare nr. SS3678/2009, pentru care s-au emis mai multe facturi în perioada 10.08._14.

Administratorul judiciar a solicitat debitoarei fișa partener pentru creditorul O. I. SRL și pentru Holcim SA, și verificând acest act a constatat ca soldul creditor al creditorului Holcim SA a fost transferat în contabilitate către creditorul O. I. SRL, ca urmare a cesiunii de creanță care a avut loc între cele două părți.

Analizând la rândul său cererea de creanță documentele depuse în probațiune și fișele partener ale debitoare, instanța reține că în mod justificat administratorul judiciar a constatat că cererea este întemeiată, creanța pe care O. I. SRL o are față de V. I. SRL fiind una certa, rezultată pe de o parte din raporturile comerciale existente între creditoare și debitoare – suma de 162.100 lei fiind recunoscută în mod expres de către debitoare, iar pe de altă parte din cesiunea de creanță consimțită de părți baza contractului susmenționat, în urma căreia . a dobândit calitatea de creditor fața de debitoarea V. I. SRL cu o creanță în cuantum de 890.289,97 lei.

Prin contestația formulată B. arată doar că operațiunea de cesiune este una care contravine intereselor societății debitoare fiind nelegală și în consecință creanța a fost greșit înscrisă.

Referitor la susținerile B. în sensul că operațiunea de cesiune ar fi una care contravine intereselor societății debitoare, fiind nelegală și în consecință creanța a fost greșit înscrisă, trebuie reținut că, în conformitate cu prevederile art. 249 c.p.civ „Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.”

Contestatoarea avea obligația probării afirmațiilor sale, obligație pe care nu și-a îndeplinit-o în cauză, astfel că instanța nu poate reține cu valoare de adevăr aceste simple afirmații,neargumentate nici măcar formal.

6.S. N. V.

Prin cererea de creanță formulată în termen,la data de 23.12.2014 creditorul S. N. V. a solicitat înscrierea la masa credală cu suma totală de 1.928.000 euro, garantată rămasă de achitat din creanța totală statuată prin Sentința civilă nr. 3809 pronunțată la data de 20.11.2008 de către Judecătoria Z. în dos. nr._ .

In urma analizării cererii, administratorul judiciar a înscris acest creditor cu suma solicitată, în lei la cursul BNR de la data deschiderii procedurii, respectiv 8.552.608 lei, creanță beneficiară a unei cauze de preferință conform art.159 alin. (1) pct. 3 din Legea 85/2014, cu titlu provizoriu, până la evaluarea garanțiilor, din care:

- 1.073.512 lei - creanță pur și simplă;

- 7.479.096 lei - creanță nescadentă și sub condiția suspensivă a neachitarii la scadență a ratelor din sultă de către debitorul principal, S. V..

Prin contestația formulată B. G. SA susține că acest creditor a fost greșit înscris în tabelul de creanțe cu suma de 8.552.608 lei în categoria creanțelor garantate întrucât în cazul neplății sultei creditorul poate intra cel mult în posesia acestor parcele de teren, astfel valoarea acestor terenuri constituie și valoarea creanței cu care acesta trebuie înscris în tabel; din cuprinsul sentinței nu rezultă intenția . de a se obliga la restituirea ratelor de sultă ci doar se constituie garanții cu privire la bunuri din patrimoniul societății aflate în insolvență va fi înscris în tabelul de creanțe doar cu valoarea garanțiilor.

Analizând contestația formulată instanța reține că prin Sentința civilă nr. 3809/20.11.2008 pronunțată de către Judecătoria Z. în dos. nr._ ,s-a dispus desfacerea căsătoriei părților –reclamanta S. V. E. și pârâtul S. N. V. luându-se totodată act de tranzacția intervenită între aceștia, cu privire la partajarea bunurilor comune,act prin care părțile au convenit ca pârâtul S. N. V. să primească 2 sulte, după cum urmează:

a) una în valută, în cuantum de 2.400.000 Euro care vor fi achitați eșalonat de către S. V. E. în termen de 17 ani, în rate anuale de câte 144.000 Euro/an, în plăți lunare variind între 8000 Euro-14.000 Euro/lună, conform graficului de eșalonare convenit între părți

b) una în lei, în cuantum de 935.000 lei (Ron) care se va plăti eșalonat, câte 17.000 lei (Ron)/lună, până la achitarea în întregime a sumei totale, fără însă a se depăși termenul de 55 de luni începând cu data de 01.01.2009.

Achitarea acestor 2 sulte în condițiile susmenționate a fost garantată de S. V. E. cu următoarele bunuri imobile, proprietatea sa sau a S.C. V. I. SRL:

- teren intravilan în suprafața de 10.000 mp înscris în C.F. nr. 5729/N a mun. Z. nr. cad. 4754/1/2;

- teren extravilan în suprafață de 20.135 mp, înscris în c.f. nr. 2928/N a loc. Z., nr. cad. nou 4003/1;

- casa cu teren situate în mun. Z., ., jud. S. înscrisă în c,f, nr. 201 a mun. Z., cu nr. top 440/1 în suprafață de 693 mp,

- casa cu teren situate în mun. Z. .. 8, jud. S. înscrisă în c.f. nr. 897 a mun. Z., nr. top: 742/1/2/3, 742/1/2/2, 742/1/2/1/1/a, în suprafață de 897 mp.

S-a convenit totodată ca în cazul neplății timp de 3 luni consecutive a ratelor, actul dă dreptul lui S. N. V. să ia măsurile legale care se impun în vederea intrării în posesia bunurilor ce constituie garanție enumerate mai sus.

Părțile au consimțit la aceste garanții chiar dacă aceste bunuri sunt la momentul actual ipotecate, cu condiția că la expirarea drepturilor de ipotecă înscrise în cărțile lor funciare, aceste drepturi să nu fie reînnoite.

S-a stabilit că plata ratelor lunare va începe în luna ianuarie 2009, conform graficului anexat tranzacției încheiate.

Conform extraselor CF anexate cererii de creanță (f.1659,1664 dosar insolvență) sunt proprietatea debitoarei V. I. următoarele imobile cu aduse în garanție

- teren extravilan în suprafață de 20.135 mp, înscris în CF 2928/N Z. (transcrisă în CF nr._ Z.), sub nr. cad. 4003/1;

- casă familială P+M și anexe gospodărești cu teren în suprafața de 897 mp, înscrise în CF vechi 5163 Z., sub nr. top. 742/1/2/3; 742/1/2/2; 742/1/2/1/1/a (transcrisă în CF53525 Z., nr. cad._ și_-C1);

Din analiza extrasului CF nr._ Z.,rezultă că sulta provenind din sentința de partaj a fost notată în foaia de sarcini, la data de 10.11.2014, ulterior datei deschiderii procedurii insolvenței împotriva debitoarei, astfel că la data deschiderii procedurii această notare nu îi era opozabilă acesteia potrivit art. 88 din legea nr. 85/2014 .

În consecință doar imobilele înscrise în CF_ Z., nr. cad._ și_-C1garantează restituirea ratelor de sultă stabilite prin sentința civilă susmenționată,rate rămase neachitate de persoana fizică S. V. E. ,și anume:

-242.000 euro, reprezentând rate restante neachitate aferente perioadei aprilie 2013 – 7 noiembrie 2014 (data deschiderii procedurii ),

-diferenta până la 1.928.000 euro respectiv suma de 1.686.000 euro creanță nescadentă și sub condiția suspensivă a neachitării la scadență a ratelor din sultă de către debitorul principal ( fizică S. V..)

In conformitate cu prevederile art. 103 din Legea 85/2014, creanțele beneficiare ale unei cauze de preferință se înscriu în tabelul definitiv până la valoarea de piață a garanției stabilită prin evaluare, dispusă de administratorul judiciar sau de lichidatorul judiciar, efectuată de un evaluator desemnat potrivit prevederilor art. 61.

În consecință în mod justificat administratorul judiciar a dispus înscrierea acestui creditor în tabel cu suma totală de 8.552.608 lei ( echivalentul a 1.928.000 euro la cursul BNR de la data deschiderii procedurii ) la categoria creanțelor beneficiare a unei cauze de preferință, cu titlu provizoriu, până la evaluarea garanțiilor aduse din patrimoniul debitoarei, conform articolului de lege mai sus menționat,astfel că se va respinge ca nefondată și această contestație.

7. A.A.A.S

Prin cererea de creanță înregistrată în termen la data de 13.01.2015 A. pentru Administrarea Activelor Statului a solicitat înscrierea la masa credală a debitoarei cu o creanța în cuantum de 30.000 lei, reprezentând contravaloarea fondului de restructurare acordat societății I. SA în baza convenției nr. 182/18.03.1996 (f.2441).

Creditoarea nu a anexat cererii formulate niciun act justificativ al creanței solicitate, dar la solicitarea administratorului judiciar a comunicat acestuia Contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni Sj nr. 24/31.05.1999 și Convenția nr, 182/18.03.1996 privind efectuarea de investiții necesare pentru restructurare la . acte fiind depuse la solicitatrea instanței și la dosarul cauzei (f.29-33, 42-45)

Analizând actele de care creditoarea se prevalează instanța reține următoarele:

Prin Convenția nr. 182/18.03.1996 privind efectuarea de investiții necesare pentru restructurare la . Proprietății de Stat a pus la dispoziția . de_ ROL destinată finanțării lucrărilor de restructurare conform anexei 2 la convenție.

Potrivit art. 2, lit.c) și d) din Convenția încheiată părțile contractante au stabilit obligația . a recupera suma pusă la dispoziție către Fondul Proprietății de Stat din dividendele suplimentare în perioada 1997-2000, conform anexei nr. 3A la contract,specificând totodată că: „ d) în cazul privatizării societății suma pusă la dispoziție de către F.P.S. va fi recuperată, în momentul stabilirii valorii de vânzare a acțiunilor, prin includerea acesteia în prețul total al acțiunilor."(f.42-50)

In anul 1999 prin Contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni Sj nr. 24/31.05.1999, Fondul Proprietății de Stat vinde societății V. I. SRL un pachet de acțiuni reprezentând 91,53% din valoarea capitalului social al .>

Prin acest contract vânzătorul vinde și cumpărătorul cumpăra libere de orice sarcini un nr. de 521.2016 acțiuni cu o valoare nominală de 25.000 lei fiecare, în sumă totală de 13.030.150 mii lei, stabilind însă ca preț al vânzării: suma de 5000 lei pentru fiecare acțiune vândută,în total 2._ lei.

Cererea de creanță și contestația formulată de AAAS se întemeiază pe dispozițiile din contract potrivit cărora Cumpărătorul, în calitate de acționar al Societății, s-a obligat să asigure ,potrivit art. 8.7, lit.c) „ plata datoriilor Societății către F.P.S. (la Societățile care au datorii restante față de FPS)”.

Analizând contractul în ansamblu său și clauza invocată de contestatoare instanța apreciază că în condițiile în care în acest contract obligația cumpărătorului de a asigura plata datoriilor restante față de FPS este prevăzută generic fără măcar a se specifica care este cuantumul datoriilor restante –ținând cont că de la încheierea convenției (anul 1996) și până la privatizare (anul 1999) au trecut trei din cei patru ani prevăzuți pentru recuperarea sumei puse la dispoziție de FPS – iar potrivit clauzei de la art. 2, lit. și d) din Convenție părțile (FPS și . prevăzut recupararea acestor sume -în cazul privatizării - prin includerea acesteia în prețul total al acțiunilor, instanța apreciază că debitoarea V. I. nu a datorat suma solicitată ,astfel explicându-se și împrejurarea că timp de mai bine de 15 ani FPS și mai apoi AAAS nu au ridicat pretenții de la aceasta,aspect care conduce la concluzia că oricum pretențiile AAA S sunt de mult prescrise.

În consecință se va respinge contestația formulată ca neîntemeiată.

8. S.C. A.

Prin cererea de creanță formulată în termen și precizată ulterior acest creditor a solicitat înscrierea la masa credală cu suma de 13.304,06 lei debit principal, reprezentând contravaloarea facturilor fiscale neachitate și penalități de întârzierea în cuantum de 3.210,13 lei .

In justificarea cererii sale, creditorul a anexat nota de calcul pentru penalitățile de întârziere, contractele de revizie tehnică nr._/30.10,2007, și nr._/24.01.2007 și actul adițional nr. 2/01.02.2011 la contractul nr._/2007 și_/2007, facturile fiscale restante, emise în perioada 16.12._14.

Administratorul judiciar a înscris A. SA, în tabelul preliminar al creanțelor cu întreaga suma precizata, respectiv 16.514,19 lei (13.304,06 lei + 3.210,13 lei), creanță chirografară, având rangul de prioritate prevăzut la art. 161 pct. 8 din Legea 85/2014.

Prin contestația formulată contestatorul arată că din evidența contabilă a debitoarei reiese că aceasta are de plată către debitoare suma de 12.792,03 lei, așa cum rezultă din Fișa de cont furnizor din data de 07.11.2014 anexată contestației formulate, astfel că în mod greșit creditoarea a fost înscrisă în tabelul preliminar al creanțelor cu suma de 13.304,06 lei ca și debit principal. Analizând fișa de cont furnizor anexată contestației formulate, (f.11-13) instanța reține că facturile invocate de către creditoare ca fiind neachitate (emise în perioada 16.12._14) se reflecta în această fișă, ele fiind înregistrate în evidența contabilă a debitoarei V. I. SRL și implicit recunoscute de aceasta,astfel încât diferența de 512.03 lei dintre soldul debitor al . (12.792,03 lei ) și soldul creditor al ..304,06 lei) nu este opozabil creditoarei și nu poate fi invocată de către debitoare în favoarea sa în absența dovezii că a achitat această diferență de sumă și că această plată nu este evidențiată în contabilitatea debitoarei.

În ceea ce privește penalitățile instanța reține că creditoarea a anexat modalitatea de calcul a penalităților solicitate, atât la cererea inițială de admitere a creanței, cât și la cererea precizatoare depusă ulterior.

Conform prin art. 7.1 din Contractul de revizie tehnica nr._/30.10.2007 încheiat între părți (f.26-31 ) acestea au stabilit de comun acord cuantumul penalităților de întârziere de 0,15 % din valoarea prețului neachitat pe fiecare zi de întârziere.

Textul art. 155, pct. 7 din Codul Fiscal invocat de contestatoarea nu este incident în cauză întrucât nu prevede obligația de a emite facturi fiscale ca și documente justificative pentru suma solicitată ca și penalitate.

Reținând că penalitățile solicitate de creditoare sunt datorate de către debitoare în temeiul contractului semnat între părți,și au fost calculate în mod corect de către creditoare, prin aplicarea procentului de 0,15% pe fiecare zi de întârziere până la data deschiderii procedurii insolvenței 07.11.2014 se va respinge ca nefondată contestația formulată.

9. .>&C N. SRL a formulat în termen cerere de creanță solicitând înscrierea la masa credală a debitoarei cu suma de 11.206,76 lei, reprezentând contravaloarea mărfurilor livrate societății debitoare și neachitate la data deschiderii procedurii.

În susținerea pretențiilor sale, creditorul anexează Contractul de service nr. 483/17.08.2006 împreună cu actele adiționale la acesta, precum și copii ale facturilor restante emise în perioada 01.11._14.

Analizând documentele depuse de creditor, cât și contabilitatea societății administratorul judiciar a admis înscrierea creditorului T&C N. SRL în tabelul preliminar de creanțe cu suma de 11.206,76 lei, creanță chirografară, având rangul de prioritate prevăzut la art. 161 pct. 8 din Legea 85/2014.

Debitoarea prin administratorul special a formulat contestație, prin care a solicitat diminuarea creanței creditoarei cu suma de 1.078,45 lei,întrucât din evidența contabilă a debitoarei reiese că aceasta are de plată către debitoare suma de 10.128,31 lei, așa cum rezultă din Fișa de cont furnizor din data de 07.11.2014 anexată contestației formulate, astfel că în mod greșit creditoarea a fost înscrisă în tabelul preliminar al creanțelor cu suma de 11.206,76 lei ca și debit principal.

Analizând contestația formulată, apărările creditoarei și poziția administratorului judiciar față de contestația formulată instanța reține că facturile restante emise de către creditoare au fost emise în temeiul Contractului de service nr. 483/17.08.2006 împreună cu actele adiționale la acesta (f.1762-1774 dosar insolvență).

Între soldul debitor al . (10.128,31 lei) și soldul creditor al . SRL (11.206,77 lei) există o diferență de 1.078,45 lei care –așa cum întemeiat se arată în întâmpinările formulate - se datorează faptului neînregistrării în contabilitatea debitoare a facturilor aferente lunii septembrie 2014, și anume factura ., nr._/01.09.2014 în valoare de 505,92 lei și factura nr. TCN nr._/01.09.2014 în valoare de 572,61 lei (f.22-24) comunicate cu debitoarea prin poștă electronică.

Reținând că această cre4ditoare deține împotriva creditoarei o creanță cretă lichidă șui exigibilă în cuantumul solicitat de aceasta și admis de administratorul judiciar se va respinge și această contestație a debitoarei.

10. . formulat în termen cerere de creanță solicitând înscrierea la masa credală a debitoarei cu suma de 162.849,46 lei, reprezentând impozite și taxe locale restante calculate până la data de 07.11.2014 (data deschiderii procedurii insolvenței) și majorări de întârziere calculate până la data de de 7.11.2014.

În dovedirea susținerilor creditorul anexează somația nr. 123/21.11.2014, titlul executoriu nr. 123/21.11.2014, somația nr. 441/27.11.2013 și titlul executor nr. 441/27.11.2013, dispozițiile de urmărire nr. 868/12.01.2009, 2635/22.11.2013 și 3149/20.11.2014.

In vederea analizării cererii de) admitere a creanței, administratorul judiciar a solicitat informații suplimentare atât de la creditoare, cât și de la debitor,iar în urma acestor demersuri, creditoarea a formulat o cerere modificatoare a cererii de admitere a creanței, prin care a solicitat înscrierea la masa credală doar cu suma de 158.859 lei.

Analizând cererea modificatoare a cererii de admitere a creanței și documentele depuse în probațiune, administratorul judiciar a considerat justificată suma solicitată și a înscris creditoarea . preliminar cu suma de 158.859 lei, reprezentând creanță bugetară, având rangul de prioritate prevăzut la art. 161 pct. 5 din Legea nr. 85/2014.

Prin contestați formulată se solicită diminuarea creanței creditoarei la nivelul taxelor și impozitelor aferente perioadei 16.11.2011-7.11.2014.

Instanța reține că sumele cu care creditoarea a fost înscrisă în tabel de administratorul judiciar reprezintă - conform notelor de constatare (f. 27-35 ) și a Titlului executoriu nr. 2635, 3149 rectificat prin 477/28.01.2015 (f.71) obligații bugetare ale debitoarei (impozite și taxe locale restante) aferente perioadei 1.01.2012- 7.11.2014 astfel încât nu se confirmă susținerile contestatoarei privind includerea în această sumă și a unor obligații fiscale anterioare acestei perioade, motiv pentru care se va respinge ca nefondată și această contestație

P. aceste motive,

în numele legii

hotărăște

Admite în parte contestațiile formulate de BCR SA și B. G. SA cu consecința diminuării creanței înscrisă în tabelul preliminar în favoarea . de la 992.457,25 lei la 991.998,88 lei.

Respinge ca nefondate contestațiile formulate împotriva tabelului preliminar al creanțelor debitoarei V. I. SRL de către creditoarele contestatoare BCR SA și B. G. SA cu privire la creanțele înscrise în favoarea creditorilor:

- S. V. E.

- S. N. V.

- G. M. Trading

- .

-., cu consecința menținerii înscrierilor acestor creditori în tabelul de creanțe al debitoarei cu sumele și drepturile de preferință stabilite de administratorul judiciar.

Respinge ca nefondate contestațiile formulate de debitoare prin administrator special pentru diminuarea creanțelor înscrise în favoarea creditoarelor:

-.> -.>

-. SRL

Respinge ca nefondată contestația formulată de A.A.A.S.

Dispune înscrierea în mod provizoriu în tabelul creanțelor debitoarei a creanțelor înscrise în favoarea creditoarelor:

- .,

- .,

- .,

- . INDUSTRIES SRL,

Cu drept de apel în termen de 7 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică din 05.05.2015.

Judecător – sindic, Grefier,

L. M. T. D. M. J.

Red.MTL/14.05.2015

Dact.MJD/14.05.2015

Ex.

← Procedura insolvenţei. Sentința nr. 372/2015. Tribunalul SĂLAJ		Contestaţie. Sentința nr. 726/2015. Tribunalul SĂLAJ →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Angajare raspundere organe de conducere. Art.138 din Legea 85/2006. Sentința nr. 606/2015. Tribunalul SĂLAJ Procedura insolvenţei. Sentința nr. 912/2015. Tribunalul SĂLAJ Cererea debitorului - L85/2006 art.27 alin.5. Sentința nr. 1379/2015. Tribunalul SĂLAJ Procedura insolvenţei. Sentința nr. 372/2015. Tribunalul SĂLAJ