Acţiune în antrenarea răspunderii întemeiată pe disp art 169 lit d legea 85/2014. prezumţia dedusă din nepredarea documentelor contabile;

Jurisprudenţă şi speţe de drept comercial

Tribunalul CONSTANŢA Sentinţă civilă nr. 94 din data de 18.01.2016

Cu privire la existența faptei și a vinovăției, din raportul asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția insolvenței lichidatorul judiciar a indicat faptul că, deși, administratorul statutar a fost notificat pentru depunerea documentelor financiar-contabile indicate la art.28 din Legea 85/2006, acesta nu s-a conformat deși era ținut de îndeplinirea acestei obligații prevăzută de art.35, rezultând astfel presupunerea că acestea nu există. Cu ocazia prezentării în instanță administratorul statutar a precizat că evidența contabilă a fost întocmită de o persoană de specialitate, fără a depune vreun document pentru a face dovada acestei situații.

Tribunalul Constanța prin judecătorul sindic a admis acțiunea în antrenarea răspunderii și a obligat pe pârât să suporte parte din pasivul societății debitoare, reținând că

"Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța la data de 26.10.2015 sub nr. 715/118/2015/a1 , reclamanta SC B SRL în calitate de creditor majoritar al debitoarei S.C. AM S.R.L. a solicitat judecătorului sindic ca prin hotărârea pe care o va pronunța în contradictoriu cu pârâtul VGL să dispună obligarea acestuia să răspundă material și cu averea personală pentru faptele prev. de art. 169 lit. c și d din Legea 85/2014 , în vederea plății creanței în valoare de 40847,5 lei .

În motivare, s-a arătat că, în fapt, în raportul asupra cauzelor care au dus la apariția stării de insolvență se menționează că administratorul judiciar nu a intrat în posesia documentelor financiar contabile, iar pe site-ul MF nu a fost publicat nici un bilanț.

Neachitarea obligațiilor față de bugetul de stat în termen legal nu poate fi decât consecința unui management defectuos, în opinia reclamantei pârâtul fiind cel care deși era obligat nu a întreprins nici un demers pentru reducerea debitelor și nici nu a respectat obligativitatea depunerii cererii la tribunal.

Răspunderea instituită de art 138 din lege este o răspundere delictuală specială , fiind necesară întrunirea condițiilor prevăzute de art 998 și 999 cod civil , iar în cauză condițiile acestui tip de răspundere sunt întrunite pentru că din împrejurarea că debitoarea nu a declarat pierderea , sustragerea sau distrugerea documentelor contabile , coroborat cu faptul nedepunerii acestora la Registrul Comerțului și la administrația financiară competentă , se prezumă că administratorul nu a ținut deloc contabilitatea în condițiile prescrise de lege , ceea ce a avut drept consecință imposibilitatea cunoașterii performanțelor financiare .

In drept au fost invocate dispozițiile art.169 alin.1 lit. d din Legea nr.85/2014.

In susținerea cererii reclamanta a solicitat administrarea probei cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.

Legal citat, pârâtul nu a formulat întâmpinare, însă s-a prezentat in instanță arătând că datoriile s-au acumulat ca urmare a imposibilității de recuperare a propriilor datorii și că evidența contabilă a fost întocmită de un contabil, fiind conștient că trebuie să răspundă pentru respectiva datorie. Pârâtul nu a depus înscrisuri în dovedirea susținerilor sale.

Analizând actele si lucrările dosarului, judecătorul sindic retine următoarele:

Prin sentința civilă nr. 935/3.04.2015 pronunțată de Tribunalul Constanța-prin judecătorul sindic, s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței în formă generală față de debitoarea SC AM SRL. În calitate de administrator judiciar a fost desemnat D & Co. SPRL .

Raportul întocmit de administratorul judiciar cu privire la cauzele ce au dus la apariția stării de insolvență, reține faptul ca debitoarea nu a predat documentele financiar contabile ale societății , fapt care a făcut imposibilă stabilirea masei bunurilor mobile și imobile deținute de către societate. S-a precizat faptul că reprezentanții debitoarei au depus la AFP bilanțul aferent anului 2013, din care reiese că în acel an societatea a înregistrat un rezultat negativ de -10512 lei , exprimând astfel ineficiența utilizării resurselor . s-a mai constatat și faptul că organele de conducere ale debitoarei nu au respectat prevederile legale referitoare la întocmirea și publicarea situațiilor financiare anuale..

Potrivit art.169 lit. d din Legea nr.85/2014 judecătorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de conducere și/sau supraveghere din cadrul societății, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență prin fapta a fi ținut o contabilitate fictivă, de a fi făcut să dispară unele documente contabile sau de a nu fi ținut contabilitatea în conformitate cu legea(lit. d)";.În cadrul literei d a aceluiași articol se menționează și faptul că "În cazul nepredării documentelor contabile către administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar atât culpa, cât și legătura de cauzalitate între faptă și prejudiciu se prezumă. Prejudiciul este relativ";.

În funcție de natura obligației persoanei vinovate (stabilită prin contract sau în urma unui delict civil), răspunderea acesteia poate fi fie contractuală, fie delictuală dar în ambele cazuri trebuie îndeplinite următoarele condiții: existența prejudiciului, săvârșirea unei fapte dintre cele menționate la art.138 lit. a-g, legătura de cauzalitate dintre acestea, precum și vinovăția făptuitorului. În cauza de față, prin urmare este necesară verificarea îndeplinirii condițiilor răspunderii civile delictuale .

În ce privește condiția existenței prejudiciului, acesta rezultă atât din starea de insolvență în care se află debitoarea cât și existența creanțelor împotriva debitoarei, și anume cele menționate în tabelul definitiv.

Conform art. 1 din Legea 82/1991, organizarea și ținerea contabilității constituie o obligație profesională a comercianților. Pentru stabilirea rezultatelor activității desfășurate, comerciantul este obligat ca, pe baza înregistrărilor din registrele de contabilitate, să întocmească bilanțul contabil și să-l depună la administrația financiară. Răspunderea pentru organizarea și ținerea contabilității revine administratorului sau altei persoane care are obligația gestionării patrimoniului (art. 11 din Legea 82/1991).

Și Legea 31/1990, în art. 73 alin. 1 lit. c), prevede că administratorii sunt răspunzători față de societate pentru existența registrelor cerute de lege și corecta lor ținere. Toate registrele de contabilitate se utilizează în strictă concordanță cu destinația acestora și se prezintă în mod ordonat și completate, astfel încât să permită, în orice moment, identificarea și controlul operațiunilor patrimoniale efectuate (art. 21 din Legea 82/1991).

Art. 25 din Legea 82/1991 prevede că, în caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unor documente contabile, se vor lua măsuri de reconstituire a acestora în maximum 30 de zile de la constatare.

Din normele legale citate rezultă că obligația ținerii contabilității revine administratorului societății, iar din această perspectivă fapta reglementată de art. 169 lit. d poate fi imputată pârâtului LM, acesta fiind ținut a respecta dispozițiile legale prezentate mai sus.

Nedepunerea documentelor contabile prevăzută ca obligație legală de către art.28 și următoarele din Legea nr.82/1991 a contabilității duce și la existenței legături de cauzalitate dintre săvârșirea faptei prevăzută de art.138 lit.d și producerea prejudiciului întrucât prin ținerea unei contabilități în conformitate cu legea s-ar fi putut observa de către administratorul statutar și ulterior administratorul judiciar situația propriilor debitori și s-ar fi putut efectua demersuri în vederea recuperării cel puțin a unei părți din creanțe.

În ce privește vinovăția pârâtului, se constată că intimatul pârât cu intenție a încălcat obligațiile legale reținute în sarcina sa, astfel încât este îndeplinită și condiția vinovăției.

Având în vedere aceste dispoziții legale cât și prevederile art. 169 lit. d care instituie o prezumție cu privire la vinovăție și legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu, care nu a fost răsturnată prin proba contrară de către pârât, judecătorul sindic va admite acțiunea și va dispune ca suma de 40847,5 lei reprezentând parte din pasivul debitoarei S.C. AM S.R.L. să fie suportat de pârâtul VGL în calitate de administrator statutar al debitoarei, urmând sumele depuse potrivit art. 171 din Legea nr. 85/2014 vor intra în averea debitoarei și vor fi destinate acoperirii pasivului.

← Art.75,78,111 din legea nr.85/2014 . Jurisprudență Faliment		Apel. reziliere contract de închiriere. tacita relocaţiune.... →

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Acţiune în antrenarea răspunderii întemeiată pe disp art 169 lit d legea 85/2014. prezumţia dedusă din nepredarea documentelor contabile;