C.A. Ploieşti, nr. 2385 din 02.11.2005
Termenul pentru exercitarea acţiunii de instituire a răspunderii patrimoniale a membrilor organelor de conducereale debitoarei pentru o parte din pasiv, este un termen de prescripţie şi se prescrie în termenul de 3 ani prevăzut de art. 3 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă.Termenul de prescripţie începe să curgă de la momentul depunerii raportului de către lichidator sau administratorul judiciar la judecătorul sindic, prin care arată cauzele şi persoanele ce se fac vinovate de încetarea de plăţi a debitoarei.În cauza privind pe debitoarea SC A. SA Boldeşti Scăieni, unde s-a deschis procedura reorganizării judiciare şi a falimentului prin încheierea din 16 mai 2001, a judecătorului sindic din cadrul Tribunalului Prahova, creditoarele A.V.A.S. Bucureşti şi D.G.F.P. Prahova au formulat cereri de instituire a răspunderii membrilor organelor de conducere ale debitoarei, respectiv a foştilor membrii ai consiliului de administraţie – D.T., P.R.V., S.M., D.S., B.S. şi F.V., solicitând ca aceştia să fie obligaţi la plata pasivului neacoperit al debitoarei.Prin încheierea judecătorului sindic din data de 12 aprilie 2006, a fost respinsă excepţia prescripţiei dreptului la acţiune a creditoarelor D.G.F.P. Prahova şi A.V.A.S. Bucureşti invocată de pârâţi, ca neîntemeiată, fixând termen pentru continuarea judecăţii în procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, faţă de debitoarea SC A. SA Ploieşti, la data de 29 mai 2006.S-a reţinut de către judecătorul sindic prin încheierea pronunţată că acţiunea în instituirea răspunderii membrilor organelor de conducere ale debitoarei, este supusă prescripţiei extinctive, în termenul general de prescripţie de 3 ani, prevăzut de art. 3 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958 privind prescripţia extinctivă, termen ce începe să curgă din momentul când titularul dreptului la acţiune a cunoscut sau trebuia să cunoască paguba sau pe cel care trebuie să răspundă de ea, conform art. 8 din acelaşi act normativ, ce are în vedere răspunderea civilă delictuală.Prin aceeaşi încheiere, instanţa de fond a reţinut că la data de 12 decembrie 2002, lichidatorul desemnat a întocmit raportul prin care a analizat principalele cauze care au dus la încetarea de plăţi a debitoarei, dată în raport de care cererea creditoarei D.G.F.P. Prahova, formulată la data de 21 februarie 2002, ca şi cererea creditoarei A.V.A.S. Bucureşti, formulată la data de 14 decembrie 2005 pentru instituirea răspunderii, au fost formulate înăuntrul termenului general de prescripţie de 3 ani, excepţia de prescripţie invocată de pârâţi, fiind respinsă pentru aceste considerente.Împotriva încheierii au declarat recurs pârâţii, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, arătând, printre alte motive de recurs, că în mod greşit a fost respinsă excepţia de prescripţie a cererilor de instituire a răspunderii membrilor organelor de conducere ale debitoarei formulate de creditoarele D.G.F.P. Prahova şi A.V.A.S. Bucureşti, susţinând că procedura de reorganizare judiciară şi faliment a debitoarei SC A. SA a fost deschisă la data de 16 mai 2001, iar cererea creditoarei A.V.A.S. formulată la data de 14 decembrie 2005.Recursul declarat de pârâţi este fondat în ceea ce priveşte cererea creditoarei A.V.A.S. Bucureşti.Acţiunea în instituirea răspunderii patrimoniale a membrilor organelor de conducere ale societăţii debitoare pentru pasivul neacoperit, este supusă prescripţiei extinctive în termenul general de prescripţie de 3 ani prevăzut de art. 3 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958, termen ce curge din momentul depunerii raportului lichidatorului sau administratorului judiciar la judecătorul sindic, prin care arată cauzele şi persoanele ce se fac vinovate de încetarea de plăţi a debitoarei.Acesta este momentul când titularul dreptului la acţiune a cunoscut sau trebuia să cunoască paguba şi pe cel sau cei care trebuiau să răspundă de ea, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 8 din Decretul nr. 167/1958, situaţie în care cererea formulată de A.V.A.S. pentru instituirea răspunderii este formulată tardiv la data de 14 decembrie 2005, faţă de data de 12 decembrie 2002 când a fost depus raportul lichidatorului judiciar despre cauzele şi împrejurările care au condus la starea de încetare de plăţi a debitoarei, cererea creditoarei D.G.F.P. Prahova, formulată la 18 februarie 2002, fiind formulată în termenul legal de 3 ani.Pentru considerentele expuse, Curtea a admis recursurile declarate de pârâţii S.M., P.R.V, D.S, B.S, F.V şi D.T. împotriva încheierii din data de 12 aprilie 2006 a judecătorului sindic din cadrul Tribunalului Prahova, a fost modificată în parte încheierea şi pe fond a fost admisă excepţia prescripţiei dreptului la acţiune în ceea ce priveşte cererea de atragere a răspunderii patrimoniale a pârâţilor, formulată de creditoarea A.V.A.S. Bucureşti şi respinsă cererea acestei creditoare ca prescrisă şi menţinute restul dispoziţiilor încheierii atacate în ce priveşte cererea D.G.F.P. Prahova.
Vezi şi alte speţe de drept comercial:
Comentarii despre Acţiunea pentru instituirea răspunderii patrimoniale a membrilor organelor de conducere prevăzuta de art 137 Legea nr 64/1995 republicată
