C.A. Ploieşti, nr. 2560 din 29.11.2006
Potrivit art. 72 pct. 4 din Legea nr. 85/2006, privindprocedura insolvenţeişi art. 86 alin. (4) din Legea nr. 64/1995 republicată, privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, se prevede ca odată cu afişarea tabelului, administratorul judiciar/lichidatorul va trimite de îndată notificări creditorilor ale căror creanţe sau drepturi de preferinţă, trecute parţial în tabelul preliminar de creanţe au fost înlăturate, precizând totodată şi motivele.Prin sentinţa civilă nr. 279 din 2 iunie 2006, Tribunalul Prahova, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis excepţia de tardivitate invocată din oficiu şi a respins ca tardive capetele de cerere din contestaţia formulată de N.I.N., împotriva rapoartelor întocmite de lichidatorul judiciar C.G şi împotriva tabelului preliminar suplimentar al creanţelor, şi a respins ca neîntemeiat capătul de cerere din contestaţia contestatorului N.I.N împotriva tabelului definitiv consolidat.Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 25 din Legea nr. 64/1995 republicată, contestaţia împotriva rapoartelor lunare întocmite de administratorul judiciar, respectiv lichidatorul judiciar, trebuie să fie înregistrată în 5 zile de la depunerea acelor rapoarte, termen care a fost cu mult depăşit de contestator, contestaţia acestuia fiind formulată la data de 16 februarie 2006, fără a mai pune în discuţie celelalte rapoarte existente la dosar, unde termenul de 5 zile prevăzut de lege este, aşa cum s-a arătat, cu mult depăşit.Prin aceeaşi hotărâre, s-a mai reţinut că potrivit art. 87 din Legea nr. 64/1995, republicată, contestaţiile împotriva tabelului preliminar al creanţelor trebuie depuse la tribunal cu cel puţin 10 zile înainte de data stabilită prin sentinţa de deschidere a procedurii, pentru desfiinţarea tabelului de creanţe, ori, aşa cum rezultă din actele dosarului, tabelul preliminar al creanţelor a fost afişat la uşa instanţei la data de 16 august 2005, iar contestaţia a fost formulată la 1 februarie 2006, fiind depăşit termenul de 10 zile prevăzut de lege, că asociatul contestator a avut cunoştinţă de faptul că s-au majorat termenele de depunere a creanţelor, prin încheierea din 25 aprilie 2005, împrejurare care i-a fost adusă la cunoştinţă prin apărătorul acestuia, care a primit sub semnătură actele respective, considerente pentru care a respins ca tardive capetele de cerere din contestaţie privind rapoartele întocmite de lichidatorul judiciar şi tabelul preliminar suplimentar al creanţelor.Împotriva sentinţei a declarat recurs contestatorul N.I.N, criticând-o ca netemeinică şi nelegală, arătând că aceasta este afectată de nulităţile prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., pentru următoarele considerente:Lichidatorul judiciar nu a făcut dovada că i-a notificat deschiderea procedurii reorganizării judiciare şi a falimentului şi nu a publicat într-un ziar de largă circulaţie deschiderea procedurii, termenele pentru depunerea declaraţiilor de creanţă, la dosar neexistând o astfel de notificare.A doua critică, vizează faptul că potrivit art. 72 pct. 4 din Legea nr. 85/2006, art. 86 alin. (4) din Legea nr. 64/1995 republicată, administratorul judiciar avea obligaţia să-i comunice motivele care au stat la baza înlăturării creanţei sale din tabelul creditorilor şi niciodată administratorul judiciar nu i-a comunicat o astfel de notificare şi chiar ca urmare a deselor sale solicitări, judecătorul sindic a dispus, prin încheierea din 25 noiembrie 2005, ca lichidatorul judiciar să-i comunice motivele care au stat la baza înlăturării creanţei sale din tabelul creditorilor, astfel că prin această încheiere s-a recunoscut implicit împrejurarea că lichidatorul nu i-a comunicat motivele respingerii creanţei şi abia la 9 februarie 2006, lichidatorul i-a comunicat un raport din 20 iunie 2005 şi nu o notificare, aşa cum prevede legea, motiv pentru care nu se poate invoca tardivitatea depunerii contestaţiei.Examinând sentinţa, prin prisma criticilor formulate în recurs, şi în raport de actele existente la dosar, Curtea a reţinut că primul motiv de recurs este fondat. Din probele dosarului de fond nu rezultă că lichidatorul judiciar a făcut dovada că i-a notificat recurentului deschiderea procedurii reorganizării judiciare şi a falimentului şi termenele pentru depunerea declaraţiilor de creanţă, în condiţiile în care recurentul este unul din asociaţii societăţii debitoare şi între asociaţi există neînţelegeri, respectiv un proces în derulare între recurent şi societatea debitoare, cu privire la drepturile ce i se cuvin din societate, în calitatea sa de asociat.Prin încheierea din 11 mai 2005 a Tribunalului Prahova, pronunţată în dosarul nr. 6840/2004 într-un litigiu existent între recurent şi societatea debitoare, se precizează că se comunică recurentului prin apărător un exemplar de pe sentinţa nr. 113 din 25 februarie 2005 a Tribunalului Prahova, prin care s-a admis cererea de deschidere a procedurii de reorganizare judiciară privind pe pârâta SC N.L. SRL şi o cerere de suspendare a cauzei, formulată în baza art. 42 din Legea nr. 64/1995. Prin urmare, la această dată, 11 mai 2005, recurentul a aflat de deschiderea procedurii reorganizării judiciare a societăţii debitoare unde el era asociat, dată în raport de care depunerea declaraţiei de creanţă la 27 mai 2005, aşa cum rezultă din încheierea de şedinţă din 27 mai 2005 a Tribunalului Prahova, pronunţată în dosarul nr. 32/2005, era în termenul legal de depunere a creanţei.Cel de al doilea motiv de recurs este fondat.Potrivit art. 72 pct. 4 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, şi art. 86 alin. (4) din Legea nr. 64/1995, republicată, privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, se prevede că odată cu afişarea tabelului, administratorul judiciar/lichidatorul va trimite de îndată notificări creditorilor, ale căror creanţe sau drepturi de preferinţă, trecute parţial în tabelul preliminar de creanţe sau înlăturate, precizând totodată şi motivele.Recurentul a fost înscris în tabelul preliminar al creditorilor societăţii debitoare cu creanţa de 59.628 RON şi 15.044 dolari SUA, creanţă care i-a fost respinsă pe motiv că este prescrisă.Lichidatorul judiciar nu i-a trimis recurentului însă nicio notificare din care să rezulte că a fost respinsă din tabelul preliminar suplimentar creanţa sa şi care au fost motivele ce au stat la baza respingerii creanţei, judecătorul sindic dispunând abia la 25 noiembrie 2005, prin încheiere, ca lichidatorul judiciar să comunice recurentului motivele înlăturării creanţei. Abia la 9 noiembrie 2006, lichidatorul judiciar comunică recurentului raportul din 20.06.2005, şi nu o notificare, aşa cum prevede textul de lege, raport în care se arată motivele pentru care au fost respinse creanţele.În aceste condiţii, la data de 15 februarie 2006, când se înregistrează la tribunal contestaţia formulată de recurent, acesta era în termenul legal de contestare, prevăzut de art. 87 alin. (2) din Legea nr. 64/1995 şi art. 73 pct. 2 din Legea 85/2006, privind procedura insolvenţei, astfel că în mod greşit prima instanţă a admis excepţia de tardivitate invocată de recurent împotriva tuturor rapoartelor întocmite de lichidatorul judiciar şi împotriva tabelului preliminar suplimentar al creanţelor, ca tardivă, recurentul respectând termenul de 10 zile, de formulare a contestaţiei, de la data la care i s-au comunicat motivele înlăturării creanţei sale.Pentru considerentele arătate, Curtea a dispus ca în temeiul art. 312 alin. (1), (2) şi (3) C. proc. civ., să admită recursul şi să modifice în parte sentinţa, în sensul respingerii ca nefondată a excepţiei de tardivitate a contestaţiei formulate de recurent şi invocată din oficiu de instanţă şi să trimită cauza pentru continuarea judecăţii la aceeaşi instanţă, în vederea soluţionării pe fond a contestaţiei.
Vezi şi alte speţe de drept comercial:
Comentarii despre Insolvenţă Tabel preliminar Afişare Obligaţiile lichidatorului judiciar de a notifica creditorii
