Anulare act administrativ . Jurisprudență Acte ale autorităţilor publice; Contracte economice; Finanţe. Financiar. Implicaţii ale Min. Finanţelor; Plăţi
| Comentarii |
|
Tribunalul IAŞI Sentinţă civilă nr. 1687 din data de 12.10.2017
Pe rol fiind pronunțarea hotărârii în cauza contencios administrativ și fiscal privind pe reclamanta S.C. L S.R.L. și pe pârâta AGENȚIA PENTRU FINANȚAREA INVESTIȚIILOR RURALE, având ca obiect anulare act administrativ DECLINAT.
INSTANȚA
1. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iasi, sectia a II a civilă si de contencios administrativ la data de 23.11.2016 sub nr. -/99/2016, ca urmare a declinării de competență de la Curtea de Apel București, prin sentința civilă nr. 2898/05.10.2016, reclamanta L SRL a solicitat in contradictoriu cu pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale București:
- Anularea deciziei nr. E 1671/05.02.2016 emisă de pârâtă
- Anularea notificării beneficiarului cu privire la refuzul de plată nr. 19120/17.12.2015 emisă de Centrul Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 1 Nord Est Iasi
- Obligarea pârâtei la declararea, autorizarea si plata cheltuielilor eligibile aferente cererii de plată nr. P 121a021212400052-3 ( Tranșa 3)
În fapt, reclamanta a arătat că a încheiat cu Agentia de Plăți pentru Dezvoltare Rurală si Pescuit, devenită ulterior Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale București contractul de finanțare nr. C121a021212400052/11.04.2014, completat si modificat prin trei acte aditionale: nr. 1/28.08.2014, nr. 2 / 13.10.2015 si nr. 3/ 13.01.2016.
Contractul are ca obiect acordarea finanțării nerambursabile de către autoritatea contractantă pentru realizarea proiectului " Inființare fermă vaci in localitatea C, com. G, jud. Iasi";, proiect finanțat de FEDAR prin PNDR 2007-2013, măsura 121- modernizarea exploatatiilor agricole, iar valoarea totală eligibilă este de maxim 7 062 609 lei, echivalentul a 1 585 856 Euro, autoritatea contractantă obligându-se la acordarea unei finanțări de 60% din această valoare.
Susține reclamanta că autoritatea contractantă a efectuat plăți in valoare de 1 292 593,25 lei, reprezentând cheltuieli aferente transei 1 si 2 de plată. Că, prin cererea înregistrată sub nr. 2081/30.10.2015 a solicitat autorizarea plătii tranșei a III a in valoare de 202 051,76 lei, însă prin notificarea beneficiarului cu privire la refuzul de plată nr. 19120/17.12.2015 emisă de Centrul Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 1 Nord Est Iasi i s-a comunicat că aceste cheltuieli nu sunt eligibile.
A precizat că a contestat sub nr. 72/06.01.2016 această notificare, iar prin decizia E 1671/05.02.2016 emisă de AFIR s-a dispus neeligibilitatea sumei respective, cu posibilitatea redepunerii dosarului aferent cererii de plată a tranșei a III a, cu mentiunea de a face dovada că furnizorul D ( corect fiind A) nu mai poate furniza bunurile prevăzute in oferta câstigătoare.
A arătat că în urma emiterii acestei decizii, s-a întocmit si proiectul de proces verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanțelor bugetare, care le-a fost comunicat la 07.01.2016, că a inaintat la 15.01.2016 un punct de vedere înregistrat sub nr. 83/15.01.2016, însă pârâta a intocmit procesul verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanțelor bugetare 4126/02.02.2016.
A mai arătat reclamanta că a contestat si acest proces verbal, însă prin decizia nr. 9318/30.03.2016 emisă de AFIR, s - a respins contestatia, fiind mentinut procesul verbal( cu precizarea că atât procesul verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanțelor bugetare 4126/02.02.2016, cât si decizia nr. 9318/30.03.2016 emisă de AFIR fac obiectul unei contestatii inregistrate sub număr de dosar diferit).
Motivele de nelegalitate si netemeinicie invocate de reclamantă cu privire la notificarea beneficiarului cu privire la refuzul de plată nr. 19120/17.12.2015 si cu privire la decizia E 1671/05.02.2016 sunt:
1. Susține că la 03.12.2015 a avut loc vizita pe teren a expertilor delegați din partea OJFIR Suceava la amplasamentul proiectului in urma căreia au fost emise cele două acte contestate prin prezenta cerere, iar in urma acestei vizite, expertii au constatat că anumite utilaje ( separator cușetă) nu erau pe teren, fiind livrate de furnizor in timpul vizitei, deși exista proces verbal de predare - primire si recepție din 29.09.2015. s-a mai mentionat că utilajele au fost produse si livrate la J SRL, deși in oferta câștigătoare, in fișele tehnice era mentionat ca producător A.
S-a mai reținut că, potrivit fișei tehnice, aceste separatoare trebuiau livrate complet echipate cu cleme de prindere, ancore conexpand, țeavă grabăn si două țevi limitatoare, dar că la vizita pe teren s-a constat că echipamentele nu erau echipate cu toate utilajele.
Similar, in cazul utilajului cu montaj - covor de cauciuc, acestea nu se aflau la locul proiectului, fiind livrate in timpul vizitei, deși exista proces verbal de predare - primire si recepție din 29.09.2015. s-a mai mentionat că utilajele au fost produse si livrate la J SRL, deși in oferta câștigătoare, in fișele tehnice era mentionat ca producător A.
Susține reclamanta că toate aceste mentiuni sunt nefondate.
Referitor la separatoarele de cușetă, susține reclamanta că, datorită intervalului de timp indelungat dintre data predării lor si data la care ele au făcut obiectul cererii de plată, existau riscuri majore cu privire la sustragerea lor de pe amplasamentul proiectului ( deși, susține reclamanta că a asigurat paza permanentă a proiectului) si expunerea echipamentelor la intemperii, neputând asigura spatiu corespunzător de depozitare, mai mult utilajele generau dificultăți in executarea lucrărilor de construcții. Că , în aceste conditii s-a găsit solutia de păstrare in custodie a acetora de către M SRL, într-un amplasament învecinat cu locatia proiectului.
Referitor la operatorul economic căruia i s-a atribuit contractul de furnizare a echipamentelor cu montaj, respectiv la modificarea producătorului din A in J SRL, susține reclamanta că modificarea s-a datorat unor cauze obiective, neexistând manevre dolosive care să provoace denaturarea contractului de finanțare. Susține că M SRL a instiințat beneficiarul cu privire la imposibilitatea livrării echipamentelor in termenul prevăzut in contractul de lucrări, dar a propus livrarea in termen a unor echipamente echivalente calitativ, tehnic si financiar cu cele ofertate, dar produse de un alt producător. Susține că in acest context a fost nevoită să accepte aceste echipamente, iar dovada respectării specificatiilor tehnice, calitative si financiare a fost constatată de beneficiar la receptia produselor, fiind consemnată în procesele verbale de receptie, fapt care contrazice afirmatia expertilor CEFIR Iasi in sensul că utilajele nu corespund cu oferta avizată.
In ceea ce privește componentele separatorului de cușetă, susține că acestea existau pe teren in ambalajul lor la momentul vizitei, dar nu erau montate pe echipament, intrucât contravaloarea operatiunii de montare/asamblare nu a fost inclusă în decontare.
A mai invederat că echipamentele tehnice respective au respectat specificatiile tehnice din fisele tehnice aferente ofertă, singura schimbare fiind producătorul si chiar CRFIR Iasi, prin adresa sa nr. 1772/26.02.2016 a arătat " aprobarea schimbării denumirii producătorului unor separatoare cușete si a unor covoare de cauciuc( cu respectarea specificatiilor tehnice ofertate initial) in cadrul contractului de achizitie lucrări incheiat de beneficiar cu M SRL cu nr. 04/19.11.2014 nu face obiectul modificării contractului de finanțare din punct de vedere tehnic sau financiar, așa cum e reglementat de art 9 Amendament la contract de finanțare din Anexa I Prevederi Generale";.
2. Referitor la imprejurarea mentionată în refuzul de plată conform căreia: " Bazin stocare dejectii- infrastructură: conform centralizatorului din cadrul ofertei desemnate câștigătoare ( după care s-a întocmit si fișa de avizare A4)- pentru acest obiectiv sunt alocate 191 569,59 lei, iar conform F3 ( după care s-a solicitat plata) valoare este de 202 051,76 lei. Implicit oferta initială contine neconcordanțe cu posibile implicatii majore";- susține reclamanta că este neintemeiată.
Susține că prin declararea intregii cereri de plată nr. 3 neeligibile din cauza unor neconcordanțe intâlnite in oferta initială este nejustificată, că această situație poate fi remediată prin declararea neeligibilă a diferenței întâlnite la nivelul ofertei initiale si nu a intregii sume din tranșa de plată. Mai mult, susține că insăși expertii intituției pârâte aveau posibilitatea de a identifica neconcordanțele din momentul depunerii ofertelor de lucrări si să indrume beneficiarul să le remedieze, că o atare constatare in această etapă ar fi tardivă.
În drept a invocat art. 8 al 1 din Legea 554/2004. A anexat cererii de chemare in judecată intreaga documentatie mentionată în cererea de chemare in judecată.
Pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale București a formulat intâmpinare - filele 225-241 ds Curtea de Apel, prin care a invocat următoarele incidente procedurale:
- Necompetența materială a Curtii de Apel Bucuresti - solutionată prin sentința de declinare
- Excepția conexității cauzei cu dosarul -/2/2016 aflat pe rolul Curții de Apel Bucuresti, având ca obiect anularea actelor administrative procesul verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanțelor bugetare 4126/02.02.2016 si decizia nr. 9318/30.03.2016 emisă de AFIR, ambele in legătură cu același contract de finanațare
- Dacă se va respinge excepția de conexitate, Suspendarea judecătii prezentei cauze, până la solutionarea dosarului -/2/2016, apreciind că una dintre neregulile care a determinat declanșarea verificării in integralitate a proiectului dezvoltat de reclamantă o constituie neconcordanța intre situația declarată si cea din teren in ceea ce privește plata transei a IIIa..
Cu privire la fondul cauzei a arătat pârâta că motivul controlului referitor la proiectul derulat de reclamantă l-a constituit obligativitatea verificării pe teren si documentar a tranșei a III a de plată, in urma cererii depuse de beneficiar, iar declararea neeligibilității s-a produs datorită faptului că in urma vizitei pe teren s-a constat existența unor neconcordanțe majore intre situația declarată de beneficiar si cea regăsită pe teren.
A dezvoltat pârâta neconcordanțele identificate precum si dispozitiile contractului de finanțare incălcate. (Filele 233-239 ds Curte de Apel Bucureti)
2. Prin cererea inregistrată pe rolul Tribunalului Iasi, sectia a II a civilă si de contencios administrativ la data de 23.11.2016 sub nr. -/99/2017, ca urmare a declinării de competență de la Curtea de Apel București, prin sentința civilă nr. 3262/28.10.2016, reclamanta L SRL a solicitat in contradictoriu cu pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale București anularea procesului verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanțelor bugetare nr 4126/02.02.2016 si a deciziei nr. 9318/30.03.2016, ambele emise de pârâtă.
În fapt, reclamanta a reluat motivele expuse in cadrul cererii ce face obiectul dosarului nr. 7479/99/2016, anterior expuse, cu următoarele completări referitoare la nelegalitatea si netemeinicia actelor administrative ce fac obiectul prezentei cauze:
Susține că prin punctul de vedere depus sub nr. 83/15.01.2016 cu privire la proiectul de proces verbal nereguli a arătat că nu există indicii temeinice cu privire la suspiciunea rezonabilă de creare de conditii artificiale in vederea obținerii finanțării nerambursabile, totusi, pârâta a emis procesul verbal contestat pentru alte motive decât cele reținute in proiectul de proces verbal, iar decizia de solutionare a contestatiei formulate impotriva procesului verbal cuprinde o motivare ce excede motivelor invocate prin contestatie.
A mai arătat că, pe de o parte autoritatea contractantă a decis amânarea plătii tranșei a III a, fiind indrumată să reia procedura pentru plata acestei transe, iar pe de altă parte dispune incetarea contractului, fără a exista o notificare prealabilă, conform art. 11 al 3 din Anexa I - Prevederi generale.
În privința neregulilor de la punctele1-3 a reiterat criticile din prima actiune.
Referitor la suspiciunea de creare de conditii artificiale in vederea obținerii finanțării nerambursabile, reclamanta a arătat punctual următoarele:
A) plata in exces - reclamanta arată că este adevărat că această eroare există, asumându-și plata in plus a sumei de 49.517,98 lei ,însă,sustine că pârâta trebuia să găsească soluții care să conducă la continuarea implementării proiectului, conform art.8 alin.3 din Anexa 1-Prevederi Generale, că în mod gresit, reprezentanții AFIR au ales să rezilieze contractul pe acest motiv, în plus, aceștia au considerat plata în exces ca fiind o neregulă, definită de prevederile art.17 alin.i din anexa uzând doar de prevederile art.17 alin.4, fără a ține cont de disp.art.17 alin.5, potrivit căreia "în cazul în care neregula sau plata excedentară este depistată înainte de efectuarea ultimei plăți conform prezentului contract sau conform oricărui alt contract de finanțare încheiat pentru acordarea de ajutor financiar nerambursabil prin intermediul PNDR, Autoritatea Contractantă va proceda la diminuarea sumei rambursate începând cu tranșa următoare aferentă oricărui contract de finanțare, până la stingerea integrală a debitului la care se adaugă valoarea penalităților"
B) Atribuirea eronată a contractului de lucrări.
A arătat reclamanta că în data de 19.11.2014, a încheiat cu SC M SRL , contractul de lucrări nr.4 , fiind înregistrat la AFIR sub nr.87/19.11.2014, că pentru atribuirea contractului de lucrări din cadrul proiectului, societatea a desfășurat o procedură de achiziție: selecție de oferte, în secțiunea electronică de pe site-ul autorității contractante, adjudecarea contractului făcându-se prin desfășurarea procedurii de achiziție, conform prevederilor din Manualul de achiziții pentru beneficiari privați, iar ulterior, societatea a depus la AFIR ,în vederea verificării, dosarul cu cele trei oferte conforme, fiind emisă din partea autorității fișa de avizare nr.41 /09.01.2015.
Sustine reclamanta că această eroare nu a ținut de voința beneficiarului fiind doar o eroare materială, de calcul, (necorelarea dintre formulare în cadrul ofertei operatorului economic desemnat câștigător), care putea fi soluționată la data avizării dosarului de achiziție printr-o solicitare de clarificări din partea experților OJFIR Iași prin care se solicitau explicații beneficiarului cu privire la inadverdențele semnalate între valorile din cadrul formularelor Fi, F2 și F3 sau în această fază prin corelarea valorică a categoriilor de lucrări din cadrul F3 cu Fi, nefiind astfel repercusiuni administrative și financiare asupra S.C. L S.R.L..
C) Lipsa de la locul investiției a utilajelor cu montaj, autorizate la plată
Susține reclamanta că având în vedere stadiul lucrărilor, (demonstrat de către experții OJFIR Suceva prin fotografiile realizate la locul de implementare al proiectului), utilajele front de furajare și instalații de evacuare dejecții, solicitate și decontate prin cererea de plată nr. 2, nu puteau fi păstrate în incinta investiției, fiind depozitate într-un spațiu aflat în proximitatea proiectului. Prin depozitarea utilajelor la locul de implementare al proiectului, beneficiarul expunea echipamentele în cauză la cel puțin două riscuri,și anume:
- sustragerea bunurilor de pe amplasamentul proiectului, cu toate că societatea noastră a asigurat paza permanentă a acestuia;
- expunerea echipamentelor la intemperii, neputând asigura un spațiu corespunzător de depozitare.
Pe de altă parte, utilajele în cauză generau dificultăți în executarea lucrărilor de construcții, fapt ce ar fi condus la întârzierea în finalizarea proiectului de investiții.
D) Suspiciunea de creare de condiții artificiale în vederea obținerii finanțării nerambursabile.
în ceea ce privește suspiciunile de condiții artificiale prin nominalizarea unor legături între societatea noastră și S.C. Q S.R.L, susține că nu sunt nici măcar indicii temeinice care să configureze acest lucru. Astfel, S.C. Q S.R.L. a depus proiectul "ÎNFIINȚARE FERMĂ VACI DE LAPTE ÎN SAT C, COMUNA G, JUDEȚUL IAȘF în anul 2012, sesiunea 01, comparativ cu L S.R.L. care a depus proiectul în sesiunea de proiecte 2 din anul 2013 tocmai din prisma faptului că cele 2 societăți beneficiare de fonduri nerambursabile din FEADR sunt independente din punct de vedere legal și al activității desfășurate, așa cum precizează și experții OJFIR Suceava în procesul verbal de constatare.
Referitor la mențiunea din actele contestate potrivit căreia" între cele două investiții nu există nici o delimitare", susține că prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.4157/28.12.2012 (a se vedea paginile 208-211) la BNPA P, societatea noastră a dobândit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 6400 m.p. teren, situat în extravilanul comunei G, cu număr cadastral 60337, fiind intabulat în cartea funciară 60337 UAT G, proprietatea fiind identificată și delimitată conform schiței cadastrale înregistrată la OCPI Iași.
Cu privire la "suspiciunile" semnalate în actele contestate referitoare la firma de consultanță care asigură serviciile de consultanță în management, a arătat că, nu a ascuns împrejurarea că firma de consultanță care a preluat proiectul de la cererea de plată nr. III este S.C. CC S.R.L.. Acest lucru rezultă chiar din dovezile menționate de către experții OJFIR Suceava, respectiv comunicarea electronică, realizată între aceștia și reprezentantul firmei de consultanță. Contractul semnat cu S.C. P LTD S.R.L. a avut ca și durată termenul prevăzut inițial în contractul de finanțare, respectiv 11.09.2015, iar societatea noastră nu a mai dorit continuarea relațiilor contractuale după această dată. Astfel, la data de 20.08.2015 s-a decis rezilierea contractului de consultanță cu S.C. P LTD S.R.L. și selecționarea unei alte firme de profil.
Având în vedere recomandările favorabile primite din partea altor beneficiari de fonduri nerambursabile în domeniul agriculturii, S.C. L S.R.L. a ales să atribuie contractul de servicii de consultanță în management S.C. CC S.R.L., firmă cu un portofoliu important de proiecte pe zona agricolă.
În drept, a invocat art.8 alin.1 din Legea nr.554/2004, cu modificările și completările ulterioare.
Si in această cauză, pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale București a formulat intâmpinare - filele 236 - 269 ds Curtea de Apel, prin care a invocat următoarele incidente procedurale:
- Necompetența materială a Curtii de Apel Bucuresti - solutionată prin sentința de declinare
- Excepția conexității cauzei cu dosarul 3807/2/2016 aflat pe rolul Curții de Apel Bucuresti, având ca obiect Anularea deciziei nr. E 1671/05.02.2016 emisă de pârâtă, anularea notificării beneficiarului cu privire la refuzul de plată nr. 19120/17.12.2015 emisă de Centrul Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 1 Nord Est Iasi si obligarea pârâtei la declararea, autorizarea si plata cheltuielilor eligibile aferente cererii de plată nr. P 121a021212400052-3 ( Tranșa 3)
Cu privire la fondul cauzei a arătat pârâta în esență că procesul verbal este legal si temeinic si isi mentine punctul de vedere exprimat si prin răspunsul la contestatia administratitvă.
Cauzele au fost conexate prin încheierea din 20.06.2017, pronunțată în dosarul 2868/99/2017, in considerarea legăturii indisolubile dintre obiectele celor două cauze, astfel că nu se mai impune analiza cererii de suspendare a judecății.
In analiza celor două cauze, Tribunalul are in vedere ca punct de plecare următoarea situație de fapt, comună ambelor cereri:
Reclamanta L SRL a încheiat cu Agentia de Plăți pentru Dezvoltare Rurală si Pescuit, devenită ulterior Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale București contractul de finanțare nr. C121a021212400052/11.04.2014, completat si modificat prin trei acte aditionale: nr. 1/28.08.2014, nr. 2 / 13.10.2015 si nr. 3/ 13.01.2016.
Contractul are ca obiect acordarea finanțării nerambursabile de către autoritatea contractantă pentru realizarea proiectului " Inființare fermă vaci de carne in localitatea C, com. G, jud. Iasi";, proiect finanțat de FEDAR prin PNDR 2007-2013, măsura 121- modernizarea exploatatiilor agricole, iar valoarea totală eligibilă este de maxim 7 062 609 lei, echivalentul a 1 585 856 Euro, autoritatea contractantă obligându-se la acordarea unei finanțări de 60% din această valoare.
În derularea contractului, autoritatea contractantă a efectuat plăți in valoare de 1 292 593,25 lei, reprezentând cheltuieli aferente transei 1 si 2 de plată.
Prin cererea înregistrată sub nr. 2081/30.10.2015 la autoritatea contractantă, reclamanta a solicitat autorizarea plătii tranșei a III a in valoare de 202 051,76 lei.
În urma înregistrării acestei cereri de plată, a fost constatată o suspiciune de neregulă de către OJFIR Suceava, ceea ce a determinat realizarea unei vizite a expertilor autorității contractante la locul implementării proiectului, care a avut loc la data de 04.12.2015.
În urma vizitei si constatărilor efectuate, s-a emis notificarea beneficiarului cu privire la refuzul de plată nr. 19120/17.12.2015 emisă de Centrul Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 1 Nord Est Iasi - filele 117118 ds 3807/2/2016, prin care i s-a comunicat reclamantei că aceste cheltuieli nu sunt eligibile.
Potrivit acestui document, refuzul de plată s-a intemeiat pe următoarele constatări:
1. La utilajele cu montaj - separator cușetă: la momentul sosirii expertilor OJFIR Suceava la locul investiției, acestea nu erau pe teren. În timpul vizitei acestea au fost livrate de furnizor ( deși exista proces verbal de predare - primire si recepție din 29.09.2015). Echipamentul a fost produse si livrat de J SRL, deși in oferta câștigătoare a constructorului, in cadrul fișelor tehnice era mentionat ca producător A. Deci utilajele nu corespund cu oferta avizată. Conform fișei tehnice, aceste separatoare trebuiau livrate complet echipate cu cleme de prindere, ancore conexpand, țeavă greabăn si două țevi limitatoare, la vizita pe teren s-a constatat că echipamentele nu erau echipate cu toate elementele.
2. Utilaje cu montaj- Covor de cauciuc: potrivit fișei tehnice, aceste separatoare trebuiau livrate complet echipate cu cleme de prindere, ancore conexpand, țeavă grabăn si două țevi limitatoare, dar că la vizita pe teren s-a constat că echipamentele nu erau echipate cu toate utilajele.
3. Bazin stocare dejectii- Infrastructură: conform centralizatorului din cadrul ofertei desemnate câștigătoare ( după care s-a întocmit si fișa de avizare A4)- pentru acest obiectiv sunt alocate 191 569,59 lei, iar conform F3 ( după care s-a solicitat plata) valoare este de 202 051,76 lei. Implicit oferta initială contine neconcordanțe cu posibile implicatii majore";.
În urma contestării acestei notificări de către reclamantă, pârâta a emis decizia nr. E 1671/05.02.2016 - fila 134 ds 3807/2/2016, prin care reclamanta a fost informată că suma contestată rămâne neeligibilă, cu posibilitatea redepunerii dosarului cererii de plată tranșa nr. 3 conform procedurii de autorizare plăți in vigoare si obligatia de a face dovada că furnizorul D nu mai poate furniza bunurile prevăzute in oferta câștigătoare.
S-a precizat și că redepunerea cererii de plată se poate face doar după finalizarea verificării procedurale specifice procesului de constatare nereguli, intrucât in urma verificării pe teren s-a constat existența unei suspiciuni de neregulă ce a condus la intocmirea proiectului de proces verbal de constatare a neregulilor si stabilire a creanțelor bugetare.
Ulterior, pârâta a emis si procesul verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanțelor bugetare nr 4126/02.02.2016( filele 46-76 ds -/2/2016), anterior ( la 07.01.2016) fiind emis si proiectul acestui proces verbal, comunicat reclamantei ( filele 16 - 32 ds -/2/2016) si cu privire la care aceasta formulase un punct de vedere.
După cum reiese din acest proces verbal, urmare a vizitei efectuate la locul investitiei, în perioada 16.12.2015- 25.01.2016 s-a realizat si un control documentar cu privire la proiect (punctele c si d din proiect), in urma căruia s-au constatat 4 categorii de nereguli: plata in exces, atribuirea eronată a contractului de lucrări, utilaje cu montaj autorizate la plată care nu se regăsesc la locul investiției si suspiciune de creare de conditii artificiale in vederea obținerii finanțării nerambursabile.
Față de împrejurarea că s-a constatat o neregularitate care afectează insăși obținerea finanțării s-a propus restituirea sumelor achitate in proiect aferente transelor 1 si 2, precum si rezilierea contractului de finanțare- Pagina 28 a procesului verbal.
În urma contestației administrative formulate de către reclamantă, a fost emisă decizia nr. 9318/30.03.2016 ( filele 93 -121 ds -/2/2016), prin care pârâta a respins contestatia, mentinând procesul verbal de nereguli.
În consecință, reținând Tribunalul că, prin procesul verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanțelor bugetare nr 4126/02.02.2016, s-a propus restituirea sumelor achitate în proiect aferente transelor 1 si 2, precum si rezilierea contractului de finanțare, rezultă că este necesar a se analiza cu prioritate legalitatea si temeinicia acestui act administrativ întrucât, doar in măsura in care acesta va fi desființat va mai fi oportună analiza legalității si temeiniciei refuzului de plată a tranșei a III a . rezultă așadar că, raportat la situația de fapt si la actele administrative interdependente ce sunt contestate prin cele doua cauze, caracterul de cerere principală revine cauzei inregistrate sub nr. -/99/2017, iar caracterul de cauză conexă revine cauzei inregistrate sub nr. -/99/2016.
Legalitate proces verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanțelor bugetare nr 4126/02.02.2016
Sub aspectul legalității, Tribunalul constată că reclamanta a invocat ca motiv de nelegalitatea procesului verbal de constatare nereguli imprejurarea că acesta ar fi diferit de proiectul de proces verbal care i-a fost comunicat si față de care si-a exprimat punctul de vedere, precum si că există o contradictie in privința deciziilor autorității contractante, respectiv intre decizia nr. E 1671/05.02.2016 emisă de autoritate, prin care a fost amânată practic plata tranșei a III a, cu indrumarea reclamantei de reluare a procedurii si procesul verbal de constatare nereguli, prin care propune autoritatea rezilierea contractului.
Referitor la reziliere, reclamanta mai invocă si lipsa notificării prevăzute de art.11 al 3 din Anexa I - Prevederi generale.
Referitor la proiectul de proces verbal comunicat reclamantei, o atare procedură este prevăzută de OUG 66/2011 in considerarea respectării dreptului de a fi ascultat si a dreptului la apărare al subiectilor supusi verificărilor.
Susținerea reclamantei referitoare la continutul diferit al proiectului de proces verbal comparativ cu procesul verbal insăsi este pur formală, mai ales că la o analiză comparativă, Tribunalul constată că procesul verbal contine aceleasi nereguli ca si cele din proiect, cu privire la care de altfel reclamanta si-a exprimat punctul de vedere, acesta regăsindu-se in procesul verbal propriu zis, alături de argumentele autorității care a efectuat verificarea.
Referitor la contradictia intre deciziile autorității, Tribunaul va nota că nici această critică nu este intemeiată, in conditiile in care, așa cum am arătat anterior la prezentarea situației de fapt, soluționând contestatia reclamantei formulate cu privire la notificarea de refuz de plată a tranșei a IIIa, pârâta a emis decizia nr. E 1671/05.02.2016 - fila 134 ds 3807/2/2016, prin care reclamanta a fost întradevăr informată că suma contestată rămâne neeligibilă, cu posibilitatea redepunerii dosarului cererii de plată tranșa nr. 3 conform procedurii de autorizare plăți in vigoare si obligatia de a face dovada că furnizorul D nu mai poate furniza bunurile prevăzute in oferta câștigătoare.
Contrar susținerii reclamantei, autoritatea contractantă a precizat și că redepunerea cererii de plată se poate face doar după finalizarea verificării procedurale specifice procesului de constatare nereguli, intrucât in urma verificării pe teren s-a constat existența unei suspiciuni de neregulă ce a condus la întocmirea proiectului de proces verbal de constatare a neregulilor si stabilire a creanțelor bugetare.
Ca urmare, o eventuală reluare a procedurii de plată a tranșei a III a s-ar putea pune in discuție doar în situația in care autoritatea contractantă nu ar fi propus rezilierea contractului.
Tot sub acest aspect, reclamanta a invocat că pârâta a dispus rezilierea contractului fără o notificare prealabilă, care in opinia sa ar fi fost necesară, in baza art.11 alin 3 din Anexa 1 la contractul de finanțare.
Textul art.11 alin 3 din Anexa 1 la contractul de finanțare are următorul continut:
" In cazul constatării unei nereguli cu privire la încheierea ori executarea Contractului, inclusiv în cazul care beneficiarul este declarat in stare de incapacitate de plată sau a fost declanșată procedura falimentului, precum si in situația in care Autoritatea Contractantă constată că cele declarate pe proprie răspundere de beneficiar prin reprezentanții săi, nu corespund realității sau documentele/autorizațiile/avizele depuse în vederea obținerii finanțării nerambursabile sunt constatate ca fiind neadevărate/false/incomplete/expirate/inexacte/ nu corespund realității, Autoritatea Contractantă poate inceta valabilitatea contractului de plin drept, printr-o notificare scrisă adresată beneficiarului, fără punere in întârziere, fără nicio altă formalitate si fără interventia instanței judecătoresti";.
Instanța constată că textul invocat de către reclamantă reprezintă in realitate conventia părtilor cu privire la un pact comisoriu care dă posibilitatea autorității contractante de a denunța unilateral contractul, in anumite conditii, fără punere in intârziere, fără nicio altă formalitate si fără interventia instanței de judecată.
Notificarea scrisă la care se referă contractul reprezintă de fapt informarea pe care autoritatea contractantă trebuie să o facă beneficiarului cu privire la decizia sa de încetare a contractului, ea având doar rolul de informare si nu de o formalitate prealabila deciziei, aspect care rezultă din formularea potrivit căreia încetarea contractului poate fi dispusă fără nicio formalitate prealabilă.
Cum in cauza de față informarea reclamantei s-a realizat atât prin proiectul de proces verbal, dar mai ales prin procesul verbal insăsi, Tribunalul va nota că lipsa notificării reclamantei cu privire la decizia de incetare a contractului nu este de natură a atrage nelegalitatea procesului verbal de constatare nereguli.
Temeinicie proces verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanțelor bugetare nr 4126/02.02.2016
Referitor la motivele de netemeinicie invocate, Tribunalul constată că la luarea deciziei de incetare a contractului si recuperare a sumelor incasate de către reclamantă in baza acestuia au stat cu precădere abaterile referitoare la crearea de conditii artificiale si atribuirea eronată a contractului de lucrări ( a se vedea punctul 6 din procesul verbal - Motive de fapt, pag 24 din procesul verbal).
a) Referitor la abaterea privind suspiciune de creare de conditii artificiale in vederea obținerii finanțării nerambursabile
Conform art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, legiuitorul a definit noțiunea de "neregulă‖ ca fiind "orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit.‖ In acord cu dispozițiile art.1 alin. (2) din Regulamentul nr. 2988/95 al Consiliului din 18.12.1995 " constituie abatere orice încălcare a unui dispoziții de drept comunitar, ca urmare a unei acțiuni sau omisiuni a unui agent economic, care poate sau ar putea prejudicia bugetul general al Comunităților sau bugetele gestionate de acestea, fie prin diminuarea sau pierderea veniturilor acumulate din resurse proprii, colectate direct in numele Comunităților, fie prin cheltuieli nejustificate‖. Din analiza dispozițiilor legale anterior enunțate, rezultă ca definiția nereguli, astfel cum este cuprinsa în art. 2 lit. a) din O.U.G. nr.66/2011, aceasta preia definiția cuprinsa in art.1 alin. (2) din Regulamentul 2988/95 al Consiliului din 18.12.1995. O definiție asemănătoare se regăsește și în art. 2 pct.7 din Regulamentul 1083/2006 al Consiliului din 11.07.2006. 78.
Din enunțarea prevederilor mai sus menționate, rezulta ca prejudiciul produs bugetului UE sau bugetelor naționale poate fi real sau potențial, iar producerea însăși a unei nereguli si utilizarea necorespunzătoare a banilor acordați atrage sancțiunea restituirii parțiale sau totale a acestora. Pentru a analiza legalitatea actelor contestate in ceea ce privește reținerea in sarcina
În conținutul procesului verbal contestat se menționează - pag 17 si următ ale acestuia, cu privire la acest aspect că există trei categorii de indicatori care au format inspectorilor convingerea că există condiții artificiale, respectiv: indicatori externi/fizici, indicatori de structură/juridici si indicatori de afaceri/contabili.
In esență, cu ocazia vizitei realizate la locul investiției s-a constat că o altă entitate juridică - Q SRL este beneficiara unui proiect de aceeași natură, cu același tip de finanțare și cu obiect foarte apropiat de al reclamantei ( reclamanta are in vedere înființarea unei ferme de vaci de carne, iar Q SRL înființarea unei ferme de vaci de lapte), iar cele două proiecte se derulează pe suprafețe de teren învecinate, fără a exista nicio delimitare fizică intre acestea.
Au mai constatat inspectorii că utilajele reclamantei care ar fi trebuit a se afla la locul investiției au fost aduse in timpul vizitei de la Q SRL , dar si faptul că cele două investiții au utilități comune : alimentare cu energie electrică provizorie comună, organizare de șantier comună, cu precizarea că investitiile au același constructor si drum de acces comun, iar accesul la investiția reclamantei se realizează pe terenul Q SRL.
Ca elemente suplimentare s-a făcut trimitere la faptul că cele două entități au aceeasi firmă ce prestează servicii de consultantă, respectiv CC SRL, au aceeasi firmă de constructie - MSRL, dar si producătorul unora dintre utilaje - J SRL.
Crearea condițiilor artificiale pentru obținerea finanțării europene constituie o neregulă și intră sub incidența OUG nr. 66/2011 (cu modificările aduse prin OUG nr. 47/2014 ), însă legislația românească este completată de cea europeană, respectiv Regulamentul nr. 65/2011.
Potrivit art.4 alin.8 din Regulamentul nr.65/2011, articol care a fundamentat actele a caror anulare se solicita in prezenta cauza, "Fără a aduce atingere dispozițiilor speciale, nu se efectuează nicio plata către beneficiari in cazul cărora s-a stabilit ca au creat in mod artificial condițiile necesare pentru a obține aceste plați, in scopul obținerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor.";
Dispozitiile legale anterior mentionate exclud, asadar ,platile catre beneficiarii care au creat conditii artificiale in vederea obtinerii de fonduri prin Programul de Dezvoltare Rurala.
Conform unei jurisprudente constante a CJUE ,conditiile care contravin obiectivelor schemei implica atat elemente obiective ,cat si subiective.
Elementul obiectiv constă in crearea unor condiții artificiale pentru obținerea plaților, cu consecința ca finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurala (FEADR) sa nu poată fi atinsă.
Elementul subiectiv constă in urmărirea de către candidatul la acordarea unei astfel de plați, a obținerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor.
In acest sens, prin Hotararea din 12 septembrie 2013, pronuntata in cauza nr. C 434/12 - Slancheva sila EOOD împotriva Izpalnitelen direktor na Darzhaven fond "Zemedelie" Razplashtatelna agentsia, Curtea de Justitie a Uniunii Europene, interpretand prevederile art. 4 alin. 8 din Regulamentul 65/2011,a statuat următoarele:
"1) Articolul 4 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că condițiile de punere în aplicare a acestuia necesită prezența unui element obiectiv și a unui element subiectiv.
Potrivit primului dintre aceste elemente, este de competența instanței de trimitere să aprecieze împrejurările obiective ale speței care permit să se concluzioneze că finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) nu poate fi atinsă.
Potrivit celui de al doilea element, este de competența instanței de trimitere să aprecieze elementele de probă obiective care permit să se concluzioneze că, prin crearea în mod artificial a condițiilor necesare pentru a beneficia de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul FEADR, candidatul la acordarea unei astfel de plăți a urmărit în exclusivitate să obțină un avantaj care contravine obiectivelor schemei menționate. In această privință, instanța de trimitere se poate baza nu numai pe elemente precum legăturile juridice, economice și/sau personale dintre persoanele implicate în proiecte de investiții similare, ci și pe indicii care dovedesc existența unei coordonări deliberate între aceste persoane.
2) Articolul 4 alineatul (8) din Regulamentul nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că se opune ca o cerere de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) să fie respinsă pentru simplul motiv că un proiect de investiții, care candidează la acordarea unui ajutor din această schemă, nu are autonomie funcțională sau că există o legătură juridică între candidații la acordarea unui astfel de ajutor,fără ca celelalte elemente obiective din speță să fi fost luate în considerare.";
Analizand raportul juridic litigios prin prisma jurisprudentei CJUE anterior mentionate litigiul, Tribunalul constata ca sunt îndeplinite ambele condiții obligatorii pentru a se concluziona că reclamanta, împreună cu celelaltă entitate menționată de autoritatea pârâtă, a creat in mod artificial condițiile necesare pentru a obține ajutorul din cadrul FEADR -Măsura 121, in scopul obținerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor.
Sub aspect obiectiv, Tribunalul constată că cea mai mare parte a mentiunilor din procesul verbal rezultă din documentele depuse la dosarul cauzei.
Astfel, referitor la constructorul caruia i-au fost atribuite cele două contracte de constuire acesta este M SRL. Deși atribuirea in sine nu poate fi ea singură un element care să dea naștere unor astfel de indicii, Tribunalul nu poate omite că acest lucru a fost coroborat si cu alte aspecte de fapt, respectiv: natura foarte apropiată a celor două investitii, invecinarea celor două șantiere si lipsa unei delimitări fizice intre ele si nu in ultimul rând aspectele legate de utilaje, la care vom face referire mai jos, precum si aspectele legate de organizarea santierelor.
Deși reclamanta a incercat să susțină că locatiile si implicit șantierele celor două investitii sunt distincte, sub acest aspect s-a limitat la a depune dovada dreptului său de proprietate ( care insă nu limitează decât teoretic proprietatea sa), susținând că nu există nicio reglementare care să oblige la imprejmuire. Deși reală o atatre susținere, totusi, in contextul in care reclamanta, așa cum a susținut ea insăși ( pag 9 din cererea de chemare in judecată ds 3808/2/2016) a demarat proiectul său, similar cu al celei de-a doua entități, după aproximativ un an, cu același constructor, existând obligatia acesteia de a cunoaște reglementările stricte in domeniul finanțărilor europene ( in conditiile in care beneficiază de serviciile unui consultant in acest sens, care era ținut a cunoaște cuprinsul Ghidului de prevenire a neregulilor- Crearea de condiții artificiale în accesarea fondurilor acordate prin PNDR 2014 - 2020, elaborat de AFIR si care la pag 6 -7 oferă cu titlu de exemplu tocmai o atare neregulă), era tinută a lua măsurile ce se impun pentru evitarea unor astfel de situații.
Prin cererea de chemare in judecată nu au mai fost combătute aspectele reținute in procesul verbal de constatare referitoare la modalitatea de asigurare a alimentării cu energie electrică, despre care s-a mentionat ca era identică pentru ambele locatii, iar susținerea din contestatia prealabilă potrivit căreia reclamanta ar fi beneficiat de un generator nu a fost dovedită.
Mai mult, Tribunalul nu va putea omite nici imprejurările referitoare la modalitatea de acces la locatia reclamantei - drum comun cu cel de-al entității Q si apoi pe una dintre parcele acesteia, aspecte față de care, reclamanta la fila 10 din actiune a susținut că " accesul a fost asigurat pe un drum provizoriu aflat pe terenul proprietatea Q SRL, deoarece la momentul vizitei, drumul era impracticabil din cauza conditiilor meteo";.
Toate aceste elemente, coroborat cu faptul că, pe parcursul derulării contractului de finanțare, așa cum insăsi reclamanta a arătat, a schimbat firma de consultanță, apelând la serviciile aceleiasi firme de consultanță care deservea si proiectul invecinat, permit concluzia că nu există posibilitatea delimitării exacte a activităților efective care au beneficiat de finanțare din fonduri europene pentru fiecare entitate in parte.
Nu in ultimul rând, in acelasi sens, Tribunaul va avea in vedere si situatia utilajelor livrate reclamantei de J SRL. Nu se poate omite faptul că, în cazul reclamantei, acestea sunt utilajele care nu au fost regăsite la locul investitiei in timpul controlului, iar reclamanta a susținut că au fost lasate in custodie la Q SRL, dar nici faptul că, potrivit proiectului, aceste utilaje ar fi trebuit a fi livrate de un alt producător- A, insă reclamanta a sustinut că acesta nu a mai putut furniza bunurile prevăzute in oferta câstigătoare si că a fost nevoită să apeleze la un alt producător, respectiv la J SRL, care i-a oferit utilaje identice la aceleasi conditii de preț. ( a se vedea in acest sens motivele dezvoltate de reclamantă în combatrea notificării de refuz a plății transei a IIIa ). Același producător însă a livrat utilaje similare ( față de obiectul de activitate similar) si celei de-a doua societăți, astfel că se nasc dubii cu privire la modalitatea de dobândire a acestor utilaje sau cel puțin cu privire la conditiile in care s-a obținut finanțarea.
Coroborând toate aceste aspecte, Tribunalul reține că și sub aspect subiectiv, reprezentanții reclamantei, care, așa cum am arătat au beneficiat de serviciile unei firme de consultantă, au avut reprezentarea exactă a consecințelor acțiunilor si inactiunilor lor din punctul de vedere al respectării reglementărilor ce privesc fianațarea europeană de care au beneficiat, scopul urmărit fiind acela de a beneficia de finanțarea sa cu sume necuvenite ( cel putin mai mari), astfel că au acționat cu intentie.
În ceea ce privește proba existenței unui prejudiciu, Tribunalul constată că în jurisprudența Înaltei Curți s-a decis că obligația de a recupera fondurile europene există în toate cazurile de constatare a unor fraude sau nereguli fără a fi necesară dovedirea existenței unei pagube.
În plus, în jurisprudența sa, C.J.U.E. a stabilit că și abaterile care nu au un impact financiar precis pot afecta interesele financiare ale Uniunii (C.465/10 pct.47și C-199/03 pct.31), statul fiind în măsură să solicite beneficiarului în cauză rambursarea finanțării.
Astfel fiind, raportat la prevederile comunitare, obligatorii pentru instanțele de judecată, instanța constata că producerea unei nereguli in utilizarea fondurilor europene activează cu prioritate clauza de salvgardare a bugetului UE, fără să fie necesară existenta unui prejudiciu concret asupra bugetului UE. Prin urmare obligația de a recupera fondurile UE se produce automat, la momentul constatării nereguli sau a fraudei, fără a fi necesară demonstrarea unui prejudiciu.
Mai mult, față de gravitatea neregulilor constatate, de modalitatea in care reclamanta a actionat si de derularea pe un timp indelungat a neregulilor, nu se poate susține cu temei că autoritatea contractantă a actionat cu exces de putere când a apreciat necesară rezilierea contractului si recuperarea sumelor achitate reclamantei.
b) abaterea constând in atribuirea eronată a contractului de lucrări
referitor la această abatere, reclamanta se rezumă la a se apăra in sensul că eroarea referitoare la valoarea insumată a tuturor articolelor din sectiunea lucrări, care nu coincide cu valoarea contractului de lucrări semnat cu M SRL este doar o eroare materială, pe care ar fi trebuit a fi identificată incă de la avizare de către reprezentantii autorității contractante sau de la cererea de plată nr. 1.
Deși nu a invocat expres, Tribunalul constată că, implicit reclamanta invocă aplicabilitatea art.5 al.3 din Regulamentul UE nr.65/2011.
In ceea ce privește incidenta in speța de fata a prevederilor art.5 al.3 din Regulamentul UE nr.65/2011 al Comisiei, potrivit cărora " obligația de rambursare nu se aplica in cazul in care plata a fost efectuată ca urmare a unei erori a autorității competente sau a nunei altei autorități si atunci când eroarea nu ar fi putut fi depistată de beneficiar in mod rezonabil, Tribunaul constată că pentru a se putea pune in discuție aplicabilitatea acestui text de lege este necesara îndeplinirea cumulativă a celor doua condiții, respectiv eroarea autorității si nedepistarea acesteia de către beneficiar in mod rezonabil.
În acest sens s-a pronunțat și CJUE in cauza C-465/10, unde a statuat că "nerespectarea de către o autoritate contractantă care beneficiază de o subvenție FEDR a normelor privind atribuirea contractelor de achiziții publice prevăzute de directiva 92/50 cu ocazia atribuirii contractului care are ca obiect realizarea acțiunii subvenționate, constituie o abatere in sensul art.1 din regulamentul nr. 2988/95, chiar daca autoritatea națională competentă nu putea sa ignore, cu ocazia acordării acestei subvenții, ca beneficiarul decisese deja cărui prestator urma sa ii încredințeze realizarea acțiunii subvenționate."; Ori în situația in speța de fată nu se pune problema unei erori care nu a fost depistată de beneficiar in mod rezonabil, câtă vreme din analiza efectuată la punctul anterior - "creare conditii artificiale"; s-a reținut intenția acestuia de eludare a normelor legale prin crearea in mod artificial a condițiilor de obținere a ajutorului financiar nerambursabil.
c) abaterea constând in plata in exces
Referitor la plata in exces a sumei de 49 517,98 lei, reclamanta o recunoaste, criticând insă imprejurarea că nu s-au găsit solutii care să conducă la continuarea implementării proiectului, invocând aplicarea art 17 alin 5 din anexa 1.
Instanța va nota că la decizia autorității contractante de a dispune incetarea contractului au stat, cu precădere, abaterile referitoare la crearea de conditii artificiale si atribuirea eronată a contractului de lucrări ( a se vedea punctul 6 din procesul verbal - Motive de fapt, pag 24 din procesul verbal). Deci, nu doar abaterea referitoare la plata in exces a fost determinată in aprecierea autorității contractante, ci a avut doar un rol subsidiar, astfel că nu se poate susține că a existat o exercitare abuzivă a dreptului de apreciere.
d) abaterea referitoare la imprejurarea că la locul investitiei nu s-au regăsit utilajele
Reclamanta arată că aceste utilaje nu au putut fi păstrate la locul investiției datorită unor împrejurări obiective: pericol de sustragere, expunere la intemperii. De asemenea arată condițiile in care a decis schimbarea producătorului lor.
Tribunalul va nota că trebuie avute in vedere cu prioritate împrejurările de fapt si de drept arătate la punctul din prezenta hotărâre la care a fost analizată abaterea referitoare la crearea condițiilor artificiale, care își găsesc pe deplin justificarea.
Mai mult, fiind in situația in care recunoaște abaterea de la prevederile contractului de finanțare, reclamante era ținută a face dovada împrejurărilor invocate, precum si a informării autorității contractante.
Față de toate argumentele expuse, instanța constată că procesul verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanțelor bugetare nr 4126/02.02.2016 este legal si temeinic.
Referitor la decizia nr. 9318/30.03.2016, emise de pârâtă în solutionarea contestatiei administrative formulate de către reclamantă, Tribunalul constată că nu au fost invocate motive de nelegalitate si netemeinicie distincte, solicitarea anulării acesteia fiind doar consecința solicitării de anulare a procesului verbal. Ca urmare, față de caracterul accesoriu al acestei cereri, se impune a fi respinsă ca atare.
In privința cererii conexe inregistrate sub nr. -/99/2016, așa cum am mai arătat, raportat la împrejurarea că obiectul acesteia se referă la verificarea legalității si temeiniciei notificării de refuz de plată a tranșei a III a si a deciziei de solutionare a contestatiei reclamantei referitoare la această notificare, reținând că prin procesul verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanțelor bugetare nr 4126/02.02.2016, s-a propus restituirea sumelor achitate în proiect aferente transelor 1 si 2, precum si rezilierea contractului de finanțare, iar anterior Tribunalul a reținut legalitatea si temeiniciei acestui proces verbal, rezultă că nu se mai impune analiza motivelor de legalitate si temeinicie a actelor administrative din cauza conexă, ele devenind caduce.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea principală si cererea conexă formulate de reclamanta L SRL (nr. Inregistrare la ORC J -), cu sediul procedural ales in Iasi.
| ← Contestaţie tabel suplimentar de creanţe. Jurisprudență... | Contestaţie la tabelul preliminar al creanţelor. caracterul... → |
|---|
