Contestaţie la tabelul preliminar al creanţelor. caracterul prescris al creanţei. cauză de întrerupere ulterioară împlinirii termenului de prescripţie.
| Comentarii |
|
Tribunalul CĂLĂRAŞI Sentinţă civilă nr. 12 din data de 17.01.2018
Pe rol judecarea contestației formulată de contestatorul -- în contradictoriu cu intimatul administrator judiciar ---, având ca obiect contestație .
La apelul nominal făcut în ședința publică părțile au lipsit.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că au fost depuse de către contestatorul --- relațiile solicitate de instanță, după care,
Instanța apreciază cauza în stare de soluționare și o reține în pronunțare.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față;
Prin contestația înregistrată pe rolul Tribunalului Călărași la data de 20.11.2017 sub nr. --- contestatorul --- cu sediul în ---, prin inspector-șef --- în temeiul dispozițiilor art.111 alin. 1 din LG.85/2014 a formulat contestație împotriva tabelului preliminar al creanțelor debitoarei --- întocmit de administratorul judiciar ---, solicitând să se constate că nu este prescrisă creanța pe care o deține împotriva debitoarei și să fie admisă cererea sa de înscriere la masa credală.
În motivare arată că ----, este instituție publică și având în vedere domeniul de activitate, au existat raporturi economice cu debitoarea, astfel că s-a prestat activitate în domeniu, fiind emise facturi care confirmau activitatea contestatoarei.
Raporturile economice au generat un debit în suma de --- lei, debit recunoscut la data de 10.12.2015, astfel încât ---, a înțeles să îi transmită atât prin fax cât și în original, un angajament de plată, în care stipula că se vor efectua plăți până la plata integrală a debitului.
În virtutea acestui angajament, au fost efectuate plăți de către debitoare.
Este adevărat ca în mai multe rânduri a notificat debitoarea, însa nu a cunoscut faptul că aceasta a intrat în procedura insolvenței.
Arată contestatorul că a formulat împotriva debitoarei --- o cerere de chemare în judecata, în baza art. 1015-1016 Cpc, prin care a solicitat:
- obligarea pârâtei la plata sumei de --- lei reprezentând creanță izvorâtă din facturile emise ca urmare a prestării de servicii, la care se adaugă dobânda legală calculată la suma indicată, până la data plata efectiva,conform art. 1017 alin. 1 Cpc,
- obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
--- are atribuții de certificare sămânță și analiză sămânță, și-a respectat angajamentul și a prestat serviciul corespunzător. Creanța pe care o deține este certă, lichidă și exigibilă, astfel că potrivit art. 1021 Cpc, a solicitat emiterea unei ordonanțe de plata. În drept cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1013-1023 Cpc.
Cererea a făcut obiectul cauzei nr. --- a Judecătoriei Oltenița (sentința civilă nr. 69/03.04.2017) și este suspendată conform încheierii de suspendare din data de 5 octombrie 2017 a Judecătoriei Oltenița.
În acest considerent, în temeiul dispozițiilor art. 106 alin.2 din legea insolventei, --- a fost notificat de administratorul judiciar, apreciind ca deține o creanță prescrisă, în raport de o sentință nedefinitivă.
Nu au fost cerute de către administratorul judiciar explicații și documente justificative debitorului, potrivit art. 106 alin.3 din legea insolventei, deși ---- le-a pus la dispoziție, fiind comunicate odată cu cererea de înscriere la masa credală.
Deși, nu a fost notificat în termen legal, potrivit art. 99 din legea insolventei, nici la acest moment nu se ia în calcul că debitoarea a făcut plăți și că a semnat un angajament de plată astfel că a fost întrerupt cursul prescripției extinctive.
Se omite a avea în vedere că la dosarul cauzei se află pe lângă dovezile de plată parțială a debitului (chitanțele plăților) și un angajament, fiind aplicabile dispozițiile 2538 alin.2 cod civil și raportat la art. 2537 pct. 1. Cpc se întrerupe cursul prescripției.
Efectul întreruperii cursului prescripției, este cel dictat de art. 2541 alin.2 Cpc, astfel că acțiunea ---- a fost introdusa înlăuntrul acestui termen.
Cursul prescripției se întrerupe la data de 10.12.2015, când se recunoaște debitul se semnează și ștampilează de către debitoare un angajament de plată, iar în baza acestuia se fac și plăți, respectiv chitanțele nr. --- și chitanța nr. ---.
Învederează contestatorul că indiferent dacă recunoașterea s-a produs după împlinirea termenului de prescripție, nu are nici o repercusiune legală asupra creanței, recunoscute în mod expres. Chiar și în varianta în care nu s-ar fi recunoscut în mod expres debitul, în mod tacit conform art. 2538 alin.2 Cod civil, --- deține o creanță recunoscută de debitor.
Primul act de executare, conform art. 2537 alin. l Cod Civil, este semnarea angajamentului de plată, apoi plățile.
Apreciază contestatorul că în cauză instanța se poate raporta inclusiv la un decret abrogat, la data de 1 octombrie 2011, fiind adoptat Noul Cod de Procedura Civila, în vigoare.
Intimatul administrator judiciar --- a formulat întâmpinare în cauză prin care a solicitat să se respingă contestația formulată de ----împotriva tabelului preliminar, pentru următoarele considerente:
Prin declarația de creanță, --- a solicitat înscrierea la masa credală cu suma de --- lei.
In urma analizei, a fost înlăturată integral creanța solicitată întrucât era deja prescrisă la data deschiderii procedurii.
In contestația formulată, --- susține ca, nu ar fi intervenit prescripția întrucât în speță ar fi intervenit o cauză de întrerupere a termenului de prescripție, respectiv recunoașterea creanței de către ---.
Susținerile contestatorului sunt neîntemeiate și urmează să fie respinse ca atare.
În urma analizei documentelor justificative, se poate observa că facturile în baza cărora --- a solicitat înscrierea creanței de --- lei provin din perioada 2007 - 2008.
Făcând aplicarea termenului general de prescripție de 3 ani, termenul de prescripție s-a împlinit cel mai târziu în 2011.
Recunoașterea despre care vorbește contestatorul a intervenit abia în anul 2015 (adresa nr. 161/09.12.2015), după ce termenul de prescripție deja se împlinise. In condițiile în care la data recunoașterii, respectiv la data de 09.12.2015 termenul de prescripție era deja împlinit, nu mai poate opera întreruperea termenului de prescripție întrucât nu sc mai poate întrerupe un termen care deja este împlinit.
Recunoașterea din 09.12.2015 este tardivă și nu mai poate avea efectele unei întreruperi de prescripție.
In raport de aceste împrejurări, plățile efectuate de debitoare în 2016 nu mai au nicio relevanță cu privire la termenul de prescripție.
In consecința, creanța solicitată de --- era deja prescrisă la data deschiderii procedurii și nu mai poate fi valorificată în această procedură de insolvență.
De altfel, prin sentința civilă nr. 968/06.07.2017 pronunțată de Judecătoria Oltenița în dosarul 2506/269/2017 a fost respinsa ordonanța de plata promovată de contestatorul --- întrucât creanța era deja prescrisă.
Pentru considerentele expuse solicită respingerea contestației ca neîntemeiată.
In drept, art. 205-208 CPC, Lg. 85/2014.
La termenul de judecată din 14.12.2017 instanța a pus în vedere contestatorului ---- să precizeze care a fost data scadenței din facturile a căror contravaloare solicită și din suma de --- lei cât reprezintă debit principal rezultat din facturile anexate și să precizeze: scadența fiecărei facturi în parte; cât reprezintă penalități sau dobânzi; în cazul accesoriilor să precizeze temeiul de drept în baza căruia au fost calculate cu indicarea articolului și a actului normativ; procentul accesoriilor; mod de calcul pentru fiecare sumă din fiecare factură de la data scadenței și până la data când sau calculat astfel de accesorii și scadența acestora.
Contestatorul --- a formulat răspuns la adresa instanței arătând că debitul se compune din suma de --- lei, însumând facturile următoare: ----
În ordine cronologică a fost evidențiată următoarea statistică:
- factura nr. --- în suma de --- lei (termen de prescripție 07.08.2012)
- factura nr. --- în suma de --- lei (termen de prescripție 1 1.10.2012)
- factura nr. -- în suma de --- lei (termen de prescripție 1 1.10.2012)
- factura nr. --- în suma de --- lei (termen de prescripție 03.12.2012)
- factura nr. --- în suma de -- lei (termen de prescripție 30.10.2013)
- factura nr. --- în suma de --- lei (termen de prescripție 29.06.2013)
Plata facturilor urma a se face în termen de 10 zile de la data facturării, astfel că termenul de prescripție se împlinește după curgerea unui termen de 5 ani, de la data facturării, întrucât este instituție publică.
Debitul se constituie din debit conform facturilor în cuantum de --- lei la care se adaugă penalități în sumă de -- lei și majorări și dobânzi în sumă de --- lei (total --- lei). Accesoriile calculate până în luna decembrie 2014 la care până la concurența sumei de --- lei, reprezintă accesorii (penalități, majorări și dobânzi).
Cuantumul este stabilit de către ---, potrivit deciziei nr. ---/2011.
Debitul a fost recunoscut de către debitoare prin angajamentul din data de 10.12.2015, încheiat cu contestatoarea - și plățile care s-au efectuat conform chitanțelor nr. ---/1.07.2016 și nr. ---/26.07.2016.
Raporturile economice au generat un debit în suma de --- lei, debit recunoscut la data de 10.12.2015, astfel încât ---, a transmis atât prin fax cât și în original, un angajament de plată, în care stipula că se vor efectua plăți până la plata integrală a debitului.
În virtutea acestui angajament, au fost efectuate plăți.
Deși, nu a fost notificat în termen legal, potrivit art. 99 din legea insolventei, nici la acest moment nu se ia în calcul că debitoarea a făcut plăți și că a semnat un angajament de plată, astfel că a fost întrerupt cursul prescripției extinctive.
Se omite a avea în vedere că la dosarul cauzei se află pe lângă dovezile de plata parțiala a debitului (chitanțele plăților) și un angajament, fiind aplicabile dispozițiile 2538 alin.2 Cod civil și raportat la art. 2537 pct. 1. Cpc se întrerupe cursul prescripției.
Efectul întreruperii cursului prescripției, este cel dictat de art. 2541 alin.2 Cpc, astfel ca acțiunea ---- a fost introdusa înlăuntrul acestui termen.
Cursul prescripției se întrerupe la data de 10.12.2015, când se recunoaște debitul se semnează și ștampilează de către debitoare un angajament de plata, iar în baza acestuia se fac și plați, respectiv chitanțele nr. ---/1.07.2016 și nr. ---/26.07.2016.
Indiferent daca recunoașterea s-a produs după împlinirea termenului de prescripție, nu are nici o repercusiune legala asupra creanței, recunoscute în mod expres. Chiar și în varianta în care nu s-ar fi recunoscut în mod expres debitul, în mod tacit conform art. 2538 alin.2 Cod civil, contestatoarea ---- deține o creanța recunoscuta de debitor.
Primul act de executare, conform art. 2537 alin. 1 Cod civil, este semnarea angajamentului de plata, apoi plățile.
---- este o instituție bugetară, fiind înființat conform HG 719/1999, cu personalitate juridică, astfel că termenul de prescripție este de 5 ani iar calculul tuturor accesoriilor, nu au aparținut contabilității sale, ci a fost impus a fi introdus în programul de contabilitate conform deciziei nr. ---/2011 a ----.
Debitoarea ----, face parte din lista celor 20 de debitori, amintiți la fila 8 a Deciziei nr. --/2011, astfel ca temeiul legal este cel cuprins în paragraful ultim al acestei file, în esență, prevederile OG 92/2003.
În susținerea contestației au fost depuse la dosar următoarele înscrisuri: adresă către -----, adresă nr. ---/2017 către Judecătoria Oltenița, somație/ notificare de plată, adrese către debitoarea ---, dovezi de comunicare, adresa ---/10.12.2015 emisă de debitoare, chitanța ---/01.07.2016, facturi fiscale, sentința civilă 227/16.02.2012 a Judecătoriei Oltenița, încheierea din 05.10.2017 dată de Judecătoria Oltenița în dosarul primii 3590/269/2017, situația privind toate creanțele la 27.05.2011 întocmită de ---, situația privind calculul penalităților aferente situației privind clienții cu sold debitor la 31.12.2010, fișa contului ----, decizia --/2011 a ---.
Administratorul judiciar a atașat extras de pe portalul instanțelor cu soluția din dosarul 2506/269/2017 al Judecătoriei Oltenița prin care s-a respins ca prescrisă cererea de emitere a ordonanței de plată formulată de ----.
Din oficiu s-au atașat sentința civilă 69/2017 și cererea de creanță a contestatorului cu actele anexate .
Tribunalul analizând înscrisurile depuse la dosar reține că la 11.10.2017 creditorul contestator ---- a depus cerere de creanță solicitând înscrierea în tabelul preliminar al creanțelor debitoarei --- cu o creanță de --- lei reprezentând potrivit cererii creanță izvorâtă din relațiile economice derulate între părți.
Procedura insolvenței debitoarei a fost deschisă prin sentința civilă 69/03.04.2017 pronunțată de Tribunalul Călărași.
Potrivit precizărilor contestatorului creanța de --- lei reprezintă --- lei contravaloare facturi, --- lei penalități și --- lei dobânzi.
În susținerea cererii de creanță au fost depuse la dosar facturile nr. ---/28.08.2017, nr. ---/28.11. 2007, nr. ---/19.06.2008, nr. ---/20.10.08, nr. ---/01.10.2017, nr. ---/01.10.2007. Plata acestor facturi trebuia realizată potrivit precizărilor contestatoarei în 10 zile de la data facturării.
În urma analizării cererii de creanță administratorul judiciar desemnat ---- a apreciat că s-a împlinit termenul general de prescripție de 3 ani și nu a înscris creanța contestatoarei în tabelul preliminar .
Prin prezenta contestație se susține de către contestator că nu a fost notificat în termenul legal și că nu a intervenit prescripția cu privire la creanță pentru că termenul de prescripție este de 5 ani, aplicabil instituțiilor bugetare și că a intervenit o întrerupere a cursului prescripției la 10.11.2015 când debitoarea a recunoscut debitul și a semnat un angajament de plată în baza căruia a făcut și plăți conform chitanțelor nr. ---/01.07.2017 și nr. ---/26.07.2016 fiind incidente art. 2537 și 2541 Cod Civil.
Mai susține contestatorul că a formulat împotriva debitoarei o cerere de ordonanță de plată care a făcut obiectul dosarului 3590/269/2017 al Judecătoriei Oltenița, suspendat în prezent conform încheierii din 05.10.2017.
Într-adevăr din conținutul încheierii menționate depusă la dosar rezultă că în baza art. 75 din Legea 85/2014 s-a dispus suspendarea soluționării cererii în anulare formulată de contestator împotriva sentinței civile 968/2017 a Judecătoriei Oltenița prin care s-a respins acțiunea formulată de contestator împotriva debitoarei ca prescrisă.
Analizând facturile a căror contravaloare a solicitat-o contestatorul se constată că acestea au fost emise în 2007 respectiv 2008, ceea ce înseamnă că raporturile obligaționale dintre părți sunt supuse reglementării Vechiului Cod Civil.
În ceea ce privește prescripția în raport de data scadenței sunt aplicabile dispozițiile Decretului 167/1958 privind prescripția extinctivă.
Potrivit art. 3 din actul normativ menționat, termenul general de prescripție este de 3 ani. Având în vedere data scadenței, respectiv 10 zile de la data emiterii facturilor, potrivit precizărilor contestatorului termenul general de prescripție s-a împlinit în perioada anilor 2010-2011. Evident împlinirea termenului de prescripție se calculează pentru fiecare factură în parte însă perioada de împlinire a prescripției pentru toate facturile este cea menționată.
Chiar dacă contestatorul este instituție bugetară, în cauză nu este aplicabil termenul general de prescripție de 5 ani prevăzut de art. 131 din OG 92/2003 pentru că nu suntem în prezența unei creanțe fiscale.
Astfel potrivit art. 1 din OG 92/2003 "Prezentul cod reglementează drepturile și obligațiile părților din raporturile juridice fiscale privind administrarea impozitelor și taxelor datorate bugetului de stat și bugetele locale prevăzute în Codul Fiscal";. Creanța a cărei înscriere în tabel se solicită rezultă din raporturile economice derulate între părți, după cum se arată și de contestator .
Potrivit susținerilor acestuia din precizările depuse la dosar și termenul de prescripție de 5 ani s-a împlinit însă a intervenit o întrerupere a cursului prescripției ca urmare a recunoașterii debitului de către debitoarea --- la 10.11.2015 și a plăților parțiale făcute la 01.07.2016 și 26.07.2016.
La dosar s-a depus adresa înregistrată sub nr ---/10.12.2015 prin care debitoarea, prin administrator, se angajează să plătească lunar suma de --- lei până la stingerea datoriilor având în vedere dispozițiile sentinței nr ---/16.02. 2012 și chitanța nr. ---/01.07.2016 în valoare de --- lei.
Nu a fost depusă la dosar sentința menționată ci sentința nr. ---/16.02.2012 pronunțată de Judecătoria Oltenița în dosarul 4370/269/2011 însă prin această hotărâre a fost anulată ca netimbrată cererea de chemare în judecată formulată de contestator împotriva debitoarei, cerere prin care solicita obligarea acesteia la plata sumei de --- lei.
Cauzele de întrerupere a termenului de prescripție sunt cele prevăzute de art. 16 din Decretul 167/1958 aplicabil cauzei, printre acestea figurând și recunoașterea dreptului a cărui acțiune se prescrie făcute de cel în folosul căruia curge prescripția. La data emiterii adresei în 2015, menționată mai sus, prin care debitoarea era de acord să plătească debitul, termenul general de prescripție era împlinit încă din 2011, conform celor arătate, situație în care nu se poate vorbi de o întrerupere a termenului de prescripție cum eronat susține contestatorul.
Aceeași este situația și în ceea ce privește plata făcută în 2016 adică nu are efect întreruptiv al prescripției deja împlinite. Prescripția este o sancțiune de drept civil care are ca efect stingerea dreptului material la acțiune, ceea ce înseamnă că debitorul nu mai poate fi constrâns prin concursul forței publice la executarea obligației.
Constatarea împlinirii termenului de prescripție s-a făcut și prin sentința civilă nr. 968/06.07.2017 a Judecătoriei Oltenița chiar dacă aceasta în prezent nu este definitivă fiind suspendată cererea în anulare formulată împotriva sentinței ce a fost pronunțată în procedura ordonanței de plată.
Față de considerentele arătate tribunalul a apreciat că măsura administratorului judiciar de a nu înscrie creanța contestatorului în tabelul preliminar al creanțelor datorită împlinirii termenului de prescripție este corectă și că este neîntemeiată contestația formulată.
Având în vedere și art. 104, art. 106 și art. 111 din Legea 85/2014 a fost respinsă contestația formulată de contestatorul ---.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge contestația formulată de contestatorul --- la tabelul preliminar al creanțelor debitoarei --- întocmit de administratorul judiciar ---.
Cu apel 7 zile de la comunicare, care va fi realizată prin publicare în B.P.I..
Pronunțată în ședința publică de la 17 Ianuarie 2018.
Președinte,
Grefier,
Red. L.Il.
Tehnored. E.M.
3 ex./02.02.2018
Notă: Sentința civilă 12/17.01.2018 a rămas definitivă prin Decizia civilă 890/03.05.2018 în care s-a reținut că pentru a produce efectul prevăzut de lege cauzele de întrerupere a prescripției trebuie să intervină în cursul acesteia, pentru simplul motiv că odată împlinit nu mai există un termen de prescripție în derulare care să poată fi întrerupt.
| ← Anulare act administrativ . Jurisprudență Acte ale... | Ordonanţă preşedinţială. Suspendarea executării... → |
|---|
