Calitatea şi rolul administratorului special.. Jurisprudență Faliment
| Comentarii |
|
Curtea de Apel BUCUREŞTI Decizie nr. 145 din data de 23.01.2013
Procedura insolvenței. Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței. Calitatea și rolul administratorului special.
Administratorul special este considerat de legiuitor drept un participant la procedura insolvenței de sine stătător, nu un simplu reprezentant al asociaților, chiar dacă este numit de aceștia sau dacă, după desemnarea administratorului judiciar, mandatul său se reduce la reprezentarea intereselor asociaților, acest mandat având un conținut legal și nu doar convențional, incluzând atribuțiile enumerate la art.18 (2) din lege.
(CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A VI-A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 145 din 23.01.2013)
Constată că, prin sentința comercială nr. 4555/12.04.2012 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială în dosarul nr. 66747/3/2011, a fost respinsă excepția lipsei calității procesual active a administratorului special al debitoarei SC M&K C SRL, M.C.C., precum și contestația formulată de acesta la Raportul asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția stării de insolvență a debitorului.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că administratorul special, potrivit dispozițiilor de la art. 18 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, reprezinte interesele societății și ale asociaților/acționarilor și are dreptul să participe la procedură, pe seama debitorului. Iar potrivit art. 18 lit. c) el poate formula contestații în cadrul procedurii reglementate de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.
Având în vedere suspendarea procedurii falimentului ca urmare a hotărârii pronunțate de Curtea de Apel București, s-a considerat că procedura a revenit în perioada de observație, perioadă în care administratorul special reprezintă interesele debitoarei și ale asociaților săi, unul din interesele asociaților fiind acela ca în raportul asupra cauzelor, prevăzut de art. 59, să nu se menționeze culpa asociaților cărora li se impută apariția stării de insolvență a debitoarei.
În ce privește fondul contestației la Raportul asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția stării de insolvență a debitorului, administratorul special a susținut că raportul este nul absolut pentru că a fost publicat (depus la dosar) în perioada în care executarea Sentinței comerciale nr. 4169/30.05.2011 era suspendată.
Judecătorul sindic a apreciat că în aceasta situație procedura a revenit în perioada de observație, perioadă în care administratorul judiciar are obligația legală, stabilită și în sentința de deschidere a procedurii, să depună un asemenea raport.
Acest raport trebuia depus în termenul de recomandare de 60 de zile socotite de la data de 9 noiembrie 2009, deci în jurul datei de 10 ianuarie 2010, iar acesta a fost depus în 7 octombrie 2011.
Prin urmare, numai sentința de trecere la faliment era suspendată nu și cea de deschidere a procedurii care intrase în puterea lucrului judecat, fiind așadar irevocabilă, procedura fiind deschisă, de altfel, la cererea debitoarei. Or, în această sentință irevocabilă se prevede obligația administratorului judiciar Rial IPURL de a depune un raportul prevăzut de art. 59, în termen de 60 de zile, socotite de la data pronunțării sentinței, lucru pe care acesta l-a făcut.
Împotriva acestei sentințe, K.D.C., în calitate de asociat al debitoarei, a formulat recurs, solicitând modificarea hotărârii și anularea raportului depus de administratorul judiciar cu depășirea termenului legal.
Analizând cu prioritate excepția lipsei calității procesuale, conform art. 138 C.p.civ., Curtea a reținut următoarele:
Contestația împotriva raportului lichidatorului asupra cauzelor și împrejurărilor care au condus la apariția stării de insolvență a fost formulată de administratorul special M.C.C., judecătorul sindic recunoscând calitatea procesuală activă a acestuia în temeiul art. 18 din Legea nr. 85/2006. Între timp, administratorul special a renunțat la calitatea ce-i fusese acordată de asociați.
În ceea ce privește calitatea și rolul administratorului special, Curtea constată că acesta este considerat de legiuitor un participant la procedura insolvenței de sine stătător (acesta fiind titlul Capitolului 2 din lege în care este inclusă și reglementarea acestei instituții - Secțiunea a 4-a), nu un simplu reprezentant al asociaților, chiar dacă este numit de aceștia sau dacă, după desemnarea administratorului judiciar, mandatul său se reduce la reprezentarea intereselor asociaților.
Prin urmare, mandatul administratorului special are un conținut legal, și nu doar convențional, incluzând atribuțiile enumerate la art. 18(2) din lege. În temeiul acestor atribuții special recunoscute de lege, administratorul special a formulat contestația de față, în nume propriu, în calitate de participant la procedură, și nu ca simplu reprezentant al asociaților, care rămân terți față de cauza de față, chiar dacă ar justifica un interes.
Pentru aceste motive, Curtea a admis excepția și a respins recursul ca fiind declarat de o persoană fără calitate procesuală.
Pe de altă parte, în virtutea respectării dreptului la un proces echitabil, apărările privind modalitatea de depunere a raportului și temeinicia acestuia vor putea fi reiterate de recurentă în eventualitatea promovării împotriva sa a unei acțiuni întemeiate pe dispozițiile art. 138 din lege.
| ← Litigii cu profesioniştii.. Jurisprudență Societăţi comerciale | 4. Închiderea procedurii insolvenţei. Lipsa raportului ... → |
|---|
